Page 36 - 1963-02
P. 36
PAG. * DRUMUl Nr. 2528
ULTIMELE ŞTIRI * U lTlhELE_§TjRj_ COMUNICAT
cu privire la cea de-a XîV-a sesiune a Comisiei
romîno-cehoslovace de colaborare tehnino-ştlinţificâ
La începutul lunii februarie 1963 a avut loc ia Prag.a cea de-a XiV-a
sesiune a Comisiei romîno-cehoslovace pentru colaborarea tehnico- ştiin
ţifică.
Comisia a analizat activitatea desfăşurată de la sesiunea precedentă
ţi a constatat dezvoltarea cu succes a colaborării tehnico-ştiinlifice intre
cele două ţări.
D eclaraţiile făcute de M.S. Hruşciov Lucrfrile Conferinţei Naţiunilor Unite Ajutorul telmico-ştiintific acord, t reciproc a contribuit în ambele
şl R.I. Malinovski tari la asimilarea unor noi instalaţii- maşini, aparate, materiale, la in
pentru aplicarea ştiinţei şi tehnicii in troducerea proceselor tehnologice de productivitate înaltă,
în conformitate cu Protocolul semnat se tărgeşte în continuare ajuto
rul tehnico-ştiintific reciproc in diverse ramuri ale economiei naţionate.
interesul regiunilor insuficient dezvoltate Partea cehoslovacă va transmite rloci•maniaţii şi va primi în Republica
televiziunii franceze Socialistă Cehoslovacă specialişti romîni pentru schimb de experienţă, in
MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS Vl-a germano-fascistâ — aceeaşi ar lupta, po viată şi pe moarte cu duş GENEVA — de la Trimisul special rior precum şi rezultatele .ce au fost special pentru valorificarea minereurilor de fier sărace şi siiicoai.e, fa
transmite: mată care in 1940 a năvălit în Fran Agerpres, C. Benga: obţinute pînă în prezent in acest do- bricarea aliajelor dure, fabricarea n- asinilor unelte pentru sculărie. cen
ţa semănînd moarte şi distrugere. manii .întregii omeniri — înrobitorii trale telefonice automate electroni'e. epurarea apelor reziduale, fabrica
Recent, poporul sovietis, sa şi po In după amiaza zilei de 8 februa meniu. rea materialelor de construcţie, a t urnelor de larg consum etc.
poarele multor altor •ţâri au sărbă Din aprilie 1942 pină.tn februarie germano-feseişti“. rie a.c. în şedinţa generală a Confe
torit împlinirea a 20 de ani de la 1943, comandamentul hitlerist a fost Mareşalul Malinovski a amintit de rinţei Naţiunilor Unite pentru aplica Vorbitorul a subliniat că este util La riadul său, Republica Populară Romtnă va transmite docunien'ntii
victoria Armatei Sovietice în bătă nevoit să dizloce din Franţa pe fron rea ştiinţei şi tehnicii în interesul ca cele mai bune rezultate obţinute şi va primi în R.P. Romînă specialişti cehoslovaci pentru schimb de ex
lia istorică de pe Volga, care a mar tul sovieto-german 25 de divizii. principalele etape ale bătăliei de la regiunilor insuficient dezvoltate au de diferite ţări în acest domeniu să perienţă, în specia! pentru fabricarea vuiilcloridului. acrilonilrilului si
cat începutul cotiturii radicale in „Aceasta a creat posibilităţi favora Stalingrad. El a spus că de la 19 fie împărtăşite şi ţărilor în curs de acetilenei din gaze naturale, pentru exploatarea instalaţiilor de foraj, epu
desfăşurarea războiului şi în elibera bile pentru lupta de eliberare a po noiembrie 1942, ciad a început con început dezbaterile asupra problemei dezvoltare pentru a fi adaptate la rarea gazului, producţia de placaj, prelucrarea pieilor de porc, producţia
rea Europei din robia fascistă. poarelor Europei occidentale, a aju traofensiva trupelor sovietice şi condiţiile concrete şi nevoile lor pe
tat mişcarea de rezistentă din pină la 2 februarie 1943, ziua lichi formării personalului tehnic- şi şiii-n- baza ¦unui plan de perspectivă care de tricotaje ete.
In' legătură cu această dată Im dării totale a grupului armatei încer eă acorde prioritate asigurării cu ca Sesiunea s-a desfăşurat intr-o atmosferă de prietenie şi deplină în
portantă, Direcţia generală a Radio Franţa“. cuite, armata garmano-fascislă a pier tifia în ţările în curs de dezvoltare. dre calificate, n ramurilor de bază ale
difuziunii şi Televiziunii franceze a Preşedintele Consiliului de Mi dut lingă oraşul erou peste 800.000 economiei naţionale. ţelegere reciprocă.
cerut lui N. S. Hrusciov, preşedinte oameni. Inamicul a pierdut 32 divizii Şedinţa a fost prezidată de J. W.
le Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., niştri al U R.S.S. a declarat: „In şi trei brigăzi, iar 16 divizii inamice
participant la bătălia de pe Volga, anii îngrozitori ai războiului trecut au suferit o înfrîngere serioasă. Tru T. Spinks (Canada), vicepreşedinte a)
să-şi împărtăşească amintirile in le popoarele Uniunii Sovietice şi Fran pele sovietice au distrus şl capturai
gătură cu această mare bătălie. A- ţei au fost împreună. Prietenia din circa 2.000 Je tancuri şl tunuri auto conferinţei. La deschiderea şedinţei, Acad. Vasile Malinschi a prezentat, „N u vo m m al a c c e p ta
ceeaşi cerere a (ost adresată şi ma tre popoarele noastre a fost cimen propulsate, aproximativ 2.000 avioane
reşalului Uniunii Sovietice, R. L Ma- tată prin singele vărsat în comun de luptă si de transport, peste 10.000 Rene Maheu, director general al de asemenea, o serie de date cu pri
linovski, ministrul Apărării al in lupta împotriva duşmanului co de tunuri şi aruncătoare de mine. cvdeiirrnecetlaăriolorgr anştiizinarţiefaice şl dezvoltarea
U. N.E.S.C.O., a expu3 unele puncte în Romînia. d o m in a ţia stră in ă “
1J.R.S.S. N. S. Hruşciov şi R. T. Ma- mun — miîitariş’ii germani“. A fi Ministrul Apărării al U.R.S.S. a
linovski au răspuns cu plăcere la credincios memoriei celor căzuţi în subliniat că „victoria de pe Volga a programul de activitate «i metodele In cadru) şedinţe! au mai luat ev — D eclaraţia guvern atoru lui statului b razilian
această cereie, şi-au împărtăşit im seamnă a lupta activ pentru pace, a consl it o dovadă strălucită a su de lu-cru ale acestei organizaţii in viatul delegaţi din partea Franţei, U-
presiile şi au vorbit despre însem perior ‘ăţii strategiei sovietice faţă Pernam buco —
nătatea ţie care o prezintă acest preintimpina dezlănţuirea unui nou de sti , gia aventuristă a Germaniei ternaţionale in ’ vederea, sprijinirii niunji. Sovietice, Nigeriei, Olandei.
important eveniment a! celui de-a] război mondial. fasciste .
doilea război mondial pentru po- dezvoltării educaţiei, ştiinţei şi cul Poloniei, Indoneziei, Braziliei, Repu RIO DE JANEIRO 9 (Agerpres). care îşi cunoaşte nevoile şi capacilă-
pdarele Uniunii Sovietice şi ale în N. S. Hrusciov a subliniat însem Victoriile Armatei sovietice au Luînd cuvintul cu prilejul instală lile. Nu vom mai accepta dominaţia
tregii lumi. nătatea eiorturilor energice depuse deschis calea şi spre eliberarea Fran, turii în aceste ţări. blicii Arabe Unite,. Algeriei, Pakista rii sale, guvernatorul statului brazilian străină". E! a menţionat de asemenea,
în comun de toate forţele Iubitoare tei, iar acest fapt. a remarcat Maii- Pernambuco, Miguel Arrais, ales in necesitatea folosirii resurselor naţio
Dar se vede că aceste interviuri de pace pentru menţinerea şi conso novski, a fost apreciat aşa cura se Secretarul ştiinţific al şedinţei, R, nului. Turciei, Tunisiei, Australiei şi luna octombrie anul trecut a declarat nale pentru transformarea tării într-o
nu au fost pe placul actualilor prie lidarea păcii, încetarea cursei înar cuvine de opinia publică franceză. intre altele: „Brazilia tiu va" fi nici tară puternică si prosperă. Totodată
teni ai guvernului Franţei — revan mărilor şi preintimpinarea războiu El a amintit cuvintele spuse de ge V. Garcia, din aparatul conferinţei, din alte ţări. odată capabilă să învingă înapoierea el a declarat: „nu vom putea înfrin-
şarzii de la Bonn. Bineînţeles ei nu lui termonuclear. neralul de Gauile in decembrie 1944: sa dacă nu va găsi posibilitatea de ge răminerea noastră in urmă şi ex-
doresc ca telespectatorii francezi „Francezii ştiu ceea ce a făcut pen a trecut în revistă studiile şi refe Secretariatul general al conferinţei a se elibera de exploatarea capitalu p> darea străină dacă nu vom av^a
să-şi reîmnrospăteze amintirile des Subliniind că in Uniunea Sovieti tru ei Rusia sovietică şi ştiu că, R’>- nn program just de dezv^lare a eco
pre paginile ruşinoase ale aventuri că se acordă o mare însemnătate sia sovietică este aceea care a a- ratele prezentate, indicînd cîteve l-a desemnat pe acad. Vasile MâHp- lui străin“. nomiei noastre naţionale“.
lor cotropitorilor bitlerişti. De hatî- prieteniei dintre popoarele sovietic vut rolul principal în eliberarea lor“. „Sinterp o naţiune, s spus Arrais.
ru) aliatiloi lor vost-germani, auto si francez, şeful guvernului U.R.S.S. din aspectele importante ale acestei sdhi să conducă lucrările şedinţei’'spe
rităţile franceze au interzis transmi a spus că „prietenia este necesară După cum a subliniat mareşalul
terea interviurilor acordate de N. S. atît dv. cit şi nouă. atît Uniunii So Malinovski, „o contribuţie demnă 1* probleme. > ciale în care vor fi examinate şi
Hruşciov şi R, I. Malinovski. Nn vietice cit $i Franţei. De ea de cauza victoriei comune asupra ina
poate fi trecut cu vederea faptul că pinde în maie măsură menţinerea Luînd cuvintul în şedinţa generală, dezbătute problemele „dezvoltării, pla
această interzicere a urmat indată păcii în Europa*. micului au adus poporul francez;şi
după consfătuirea conducătorilor de alte popoare iubitoare de libertate. acad. Vasile Malinschi, secretar prim nificate a agriculturii". , ,.
partamentelor de informaţii ale Franţa este interesată nu mai pu In luptele împotriva, militarismului
R.F.G, şi Franţei, in cadrul căreia ţin decit Uniunea Sovietică, în li qerman s-a născut frăţia de arme din adjunct al Academiei R.P.R. a ară
s-a ajuns la u n ' acord „cu privire chidarea rămăşiţelor războiului tre tre Uniunea Sovietică şi Franţa“. ¦
la colaborate intre radiodifuziunea cut şi în normalizarea situaţiei în tat modul in care este planificată şi Evenim entele din Ira tk
Si televiziunea germană şi franceză“. Europa. Semnarea tratatului de. pace Dacă popoarele noastre, a spus ml organizată pregătirea cadrelor tehnice
Se 1creează impresia că în această cu Germania, ar contribui la> a- nistrul apărării al U.R.S.S., au putut
colaborare cuvintul , liotăritor apar ceasta. s - să-si unească eforturile .în cele doi’-' si ştiinţifice superioare în Romînia, LONDRA 9 (Agerpres). ' I-Iussein Chebib — ministrul afaceri naiul militar l-a rond ninat pe Kas
ţine Bonn-ului. războaie mondiale,' cu atit mai mult care este orientarea, profilul, forme Referindu-se la postul de radio lor externe; Saleb Kubba — ministrul sem şi pe trei apropiaţi colaboratori
„Vrem să dezvoltăm relaţii. de ele pot, apăra împreună, cauza păcii. le şi conţinutul învăţămîntulul supe Eagdad, agenţia Reuter transmite că finanţelor; Abdel .Aziz Wattari — ai săi, printre care şi colonelul Mali-
Declaraţiile lui N. S. Hruşciov şi prietenie cu Franţa şi.pgpoarele ce „Consiliul national al revoluţiei ira minislrul industriei petrolului; Naji daui, la moarte prin împuşcare, la
R. ]. Malinovski constituie o con lorlalte ţări ceea ce ar contribui la Chezăşia pentru aceasta o constituie Sistarea ajutorului kiene* l-a numit pe Abdel Salam Mu- Taleb —, ministrul comerţului şi alţii. aceeaşi zi. la ora 13,30 sentinţa a
damnare aspră a agresiunii hitieriste consolidarea păcii în Europa si in legăturile strtnse de¦prietenie tradi american pentru Cey on hammed Aref In funcţia de preşedinte, fost executată.
şi un avertisment pentru tot! cei care Întreaga lume“. ţională, care leagă popoarele .Uniunii iar pe generalul de brigadă Ahmed .?
or dori să meargă pe aceeaşi cale. Sovietice şi Franţei, i ¦ ¦ : WASHINGTON 9 (Agerpres). BAGDAD 9 (Agerpres). După 24 de ore de întrerupere, re
Cuvintele adevărului nu pot insă Este .cit se poate de firesc că ţâra La 8 februario Statele Unite au Hassan o) Bakr — ca prim-ministru Potrivit unui comunicat semnat de latează agenţia France l’rcsse, tele
fi oprite nici prin ordinele date de noastră iubitoare de pace se pro Consider neepsar .să spun, o decla anunţat că încetează să mal acorde .al Republicii Irak. noul guvernator general militar al viziunea irakiană şi-a reluat emisiu
autorităţile franceze, nici prin' or nunţă împotriva tratatelor caro pot rai mareşalul’ Malinovski, că milita ajutor Ceylonului. Potrivit agenţiei nile, transmiţind secvenţe din pelicu
dinele dale de aliaţii lor de la Bonn. contribui la reînvierea vechilor fo rismul „german ^ameninţă. d.Ip, nou pa de presă, guvernul american a făcut Radio Bagdad a anunţat, de aseme Bagdadului, fostul prim-mlnistru al la cu executarea lui Abdel Kerim
care ale primejdiei de război. In cea şi securitatea popoarelor. „Oa cunoscut că această măsură a fost Kassem, a Iui Malidaui şi a celorlalţi
tiecut, această politică a adim po menii sovietici nu.se tem, de amenin luată ca urmase a refuzului guvernu nea, componenţa noului guvern al Irakului, Abdel Kerim Kassem. care doi colaboratori.
poarelor Europei moartea a tniliba- ţările hitleriştilor, care au scăpat c> Iul. ccylonez de a plăti compensaţiile
nş de fii ai săi. Ea este deosebit de exagerat de mari cerute de guvernul Irakului. Din guvern fac, parte: Al) scăpase cu. viată în urma bombardă La 9 februarie, postul de radio Bag
periculoasă in timpurile noastre. ; dad a transmis apelul comandamen
S.U.A., pentru proprietăţile societăţi Saleh, El-Saadi — vicepreşedinte aî rii in cursul zilei de vineri a clădirii tului detaşamentelor speciale de po
lor petrolifere „Callex“ şi „Esso", re liţie, in caye se cere tuturor lucrătu».-
cent , naţionalizate. - Consiliului de Miniştri şi ministrul a- Ministerului de Război, unde îşi avea lor din serviciul de securitate sâ se
întoarcă imediat la unităţile lor. co
faceriîor interne, Saldi Malidi O- sediul, a fost ulterior arestat. In di mandamentul gărzii naţionale a în
fiinţat centre de recrutare a volun
masbi — ministrul de război; Taleb mineaţa zilei de 9 iebruarle, Tribu- tarilor in garda naţională.
. „¦-.... /• în Anglia ia amploare mişcarea pentru Fostul de radio a făcut de aseme
extinderea comerţului cu ţările socialisle nea, cunoscut că a fost emis un de
Comunicatul guvernului
!. V ',
, ceyioner
LONDRA 9 (Agerpres). U.R.S.S. in sumă de 15 milioane lire
N. S. Hruşciov, care a fost în „Cine doreşte intr-adevăr pace în viaţă. Forţele armate ale Uniunii So COLOMBO 9 (Agerpres). După esecn) tratativelor de la sterline. creţ prin care 24 de ofiţeri, Înlătu
timpul luptelor membru al Consi Europa acela nu trebuie să contri vietice dispun de .tot ce este necesar, ¦Guvernul ceylonez s-a întrunit la Bruxelles cu privire la aderarea An Ziarul „Daily Herald“, referindu-se raţi de guvernul precedent, au tost
liului Militar al Frontului Stalingra- buie ca forţele revanşismnlui şi o- pentru a zdrobi pe orice .agresor. Cel 8 februarie ihtr-o ' şedinţă specială gliei la Piaţa comună, în Anglia s-a reprimiţi tn armată.
dului, a spus în declaraţia sa adre gresiunii să aibă acces la arma ter care va dezlânţu! un război termo pentru a examina' situaţia creată intensificat mişcarea'pentru dezvolta în articolul său redacţional la conse-
sată televiziunii franceze: „Mu nu monucleară Europa ca şi toate con nuclear, va arde fără doar.şi poate după întreruperea ajutorului ameri- rea legăturilor de afaceri cu tarile on.telc eşecului tratativelor do la Agenţiile de presă au anunţat că
tinentele nu are nevoie de reînvie ei însuşi îd văpaia lui. In interesele cian acordat Ceylonului. După şedin socialiste şi în primul rînd cu Uniu Bruxelles pentru economia engleză a- noul guvern traktan a fost recunos
mai noi, participanţii la această rată că „in prezenl mai mult ca ori-
rea focarelor primejdiei de război, ci
bătălie, ci şi toti contemporanii şi de înlăiutarea lor, nu are nevoie întregii omeniri însă, nu trebuie să ţă, guvernul a dat publicităţii un nea Sovietică, Presa relatează că pa cind Anglia trebuie să facă comerţ cut pfnă acum do cinci state: R.A.U., >
urmaşii noştri îşi vor aminti mă- de crearea unor noi grupări mili se admită ca revanşarzii, sau, alţi a- comunicat ir care protestează împo troni şi sindicatele industriei con cu toate ţările călăuzindu-se în rela Republica Arabă Yemen, Algeria, Si
reu de această mare bătălie. Gloria tare, ci de consolidarea prieteniei şl titaiori la război, să pună în primej triva inadmisibilelor presiuni exerci structoare de nave exercită presiuni ţiile sale comerciale nu după consi ria şi Kuweit.
eroilor acestei bătălii nu va apune colaborării paşnice între toate tă* die de moarte viaţa a sute de mili tate de guvernul american asupra asupra guvernului penlru a-1 sili să derente politice, ci comerciale".
în veci". rile“. oane de oameni". unei ţări suverane cum este Ceylo folosească posibilitatea de a obţine fn legătură cu evenimentele din
nul. comenzi pentru construcţia de nave Unii senatori americani, continuă Irak, agenţiile de presă menţionează
El a subliniat că în luptele de pe Ministrul Apărării al U.R.S.S., ma Declaraţiile tovarăşilor N. S. Hruş pentru Uniunea Sovietică. Trei Şan ziarul, vor să obţină lărgirea listei o serie de măsuri de precauţie luate
Volga oamenii sovietici au apărat reşalul Uniunii Sovietice Rodion Ma- ciov şi R. I. Malinovski au iost re- ‘Guvernul Ceylonului a anunţat de „mărfuri strategice“ al căror ex de unele state vecine. Astfel, după
nu numai existenţa statului lor so iinovski, a spus in declaraţia sa fă tiansmise simbătă seara de. studioul totodată Ca suspendă tratativele cu tiere navale de pe fluviul Clyde au port să fie interzis in ţările socia cum relatează agenţia Reuîer, după
cialist, ci şi independenta tuturor cută televiziunii franceze că tot aşa de televiziune din Bucureşii prin privire la plata compensaţiilor care liste. Guvernu! englez trebuie să res o consfătuire a regelui Hussein cu
popoarelor, cauza libertăţii şi pro ca si Verdunul, care a intrat în is „interviziune“. au avut loc pînă în prezent între hotărît să prezint'’ o declaraţie co pingă aceste cereri penlru că ele membrii guvernului, armata Iordania
gresului în întreaga lume. torie ca simbol al eroismului poporu reprezentanţi ai monopolurilor ame sint lipsite de sens. nă a fost pusă în stare de mobilizare.
lui francez 1iubitor de libertate, a) ricane şi ai guvernului ceylonez. mună penlru obţinerea de contracte In acelaşi timp, la Damasc, s-a anun
Salvele da victorie ale armelor so vitejiei pline da abnegaţie a solda De asemenea, săptămînalul laburist ţat că după lovitura de stat din Irak,
vietice de pe Volga au fost numite ţilor francezi, „oraşul erou de pe de construirea de nave pentru de centru-stînga „Tribuna“ eritică aerodromurile siriene au fost Închise
şi în Franţa. „Ele au însufleţit pe cu vehementă intr-un articol redac pentru transportul de pasageri.
patrioţii francezila lupta curajoasă Volga întruchipează dîrzenia şi cura In ajunul reluării tratativelor de la Geneva ţional încercările S.U.A. de a împie
împotriva tiraniei hitieriste“. N. S. jul neasemuit de care au dat dovadă Mărfi, la Geneva îşi reîncepe lucră itruit primii în lume staţiuni automa dintre care merită să fie citată in dica dezvoltarea comerţului dintre
rile Comitelui celor ÎS (ari care fiis- te de ţînregistrare a perlurbaţiilor primul riad cea a lui William poster, Est şi Vest.
Firuşciov a precizat că în bătălia de poporul sovietic, militarii sovietici în
pb Volga a fost lichidată armata a
cată problema dezarmării. Şedinţele a- provocate de o explozie nucleară sub- avind in vedere că îndeplineşte o
testui comitet au fost întrerupte la 20
Norvegia nu acceptă arme nucleare pe ter'toriul său decembrie, cu intenţia de a fi reluate lerană\ in măsură să deosebească p funcţie de cea mai mare, răspundere :
asemenea explozie, fie-ea chiar de pa el a condus delegaţia americană la
la 15 ianuarie. Avind insă in vedere
.. — U n infervsn al lui E . Gerhardsen — că, in luna ianuarie Ia Washington tere redusă, de, un seism natural. De- tratativele de la Washington, şi tot
au avut loc tratative syvieto-anglo- el va conduse delegaţia americană la
OSLO 9 (Agerpres), In legătură cu aceste zvonuri, co umcricane în problema interzicerii !ex legaţia sovietică la tratativele,de . ta tratativele 'de la Geneva, în locul lui
Washington a arătat că. Uniunea Sd,- Arthur Dean. William Poster a expus
la presă au apărut zvonuri,- scrie respondentul ziarului „Dagbladet“ a vietică este ,în măsură să furnizeze, a-
ziarul „Dagbladet", că autorităţile a- solicitat un interviu primului ministru perienţelor nucleare, redeschiderea lu semenea staţiuni şi pentru a'fi amplă- în faţa Comitetului republican avan
mericane duo tratative secrete cu ţă al Norvegiei ;E. Gerhardsen care ' a crărilor conferinţei de la Geneva a' sate''pe‘ teritoriul Statecor Vizite. In- tafele care ar decurge pentru Statele
rile N.A.T.O. in vederea dotării cu declarat: „Norvegia n-a primit nici,o fost aininato1pînă la 12 februarie in trucit partea sovietică a consimţit 'ca. Unite din încheierea unui acord asu-
focoase nucleare a armelor rachetă a- propunere de acest fel. Aş vrea să speranţa că, intre timp, cele trei pu in vederea unei 'supradsigurări. să pra încetării experienţelor nucleare,
adaug că,* după cum se ştie, Norve teri nucleare vor ajunge la un acord aibă loc şi două. trei inspecţii anuale
mericane livrate acestor ţări inclusiv gia a declarat clar că ea nu doreşte asupra , iutei zicerii exploziilor şştperi- pe teren in cazurile cind s-ar ivi to subliniind în pi imul rînd că ar urina
si Norvegiei, în cadru! programului să aibă arina atomică pe teritoriul mehtale, , Această speranţă nu s-a rea o îmbunătăţiie a relaţiilor sovieto-a-
tuşi vreo suspiciune, nimic nu mai mericane. Este însă greii de înţeles cum
de ajutor militar. său“. lizat, deşi in ultimul, timp poziţiilci par stătea în >calca încheierii unui acord, se poale împăca 1un 'asemenea punct
ticipanţilor la tratative se apropiaseră . de vedere cu reluarea experienţelor
S. U. A. au reluat experienţele subterane foarte 'mult, ca umbre a bunăvoinţei \ nucleare subterane din Nevada cu două
manifestate de Unii/rtea Sovietică Du zile înainte de reînceperea lucrărilor
cu arma nucleară pă' citm se !tie, înainte' de al,linml Comitetului celor l&: >
NEW YORK 9 (Agerpres). schimb de 'mesaje mire N. Si Hruş Delegaţiile ţărilor socialiste, printre
Statele Unite au reluat vineri expe care şi delegaţia Republicii Populare
rienţele subterane cu arma nucleară. nunţal că au fost efectuale „expe ciov fi Kcnncdj, principalul purici . Chiar in ziua în care s-au întrerupt 1lamîne\ au depus şi vor continua să
Comisia pentru energia atomică a a- de tlitigiu consta m problemă însvcc- tratativele• de 'la- Washington,' ziaristul depună toate eforturile în direcţia fa
rienţe“ subterane ceea ce denotă că (iilor la •faţa locului, cerule cu insis cilitării unei apropieri între poliţiile
tenţă de. puterile 'occidentale' şi reju- părţilor. Si ţările neutre reprezentate
au fost efectuate două sa" mai multe zate de. Uniunea Sovietică întrucil, în americari Joseph Alsop,' care se in la tratative au militai în mod pozitiv
forma propusă de partea ucmricano- pentru reducerea distanţei dintre po
explozii nucleare. ţ engleză, inspecţiile ar fi, putut deveni formează deobicei direct ¦de fa Casa ziţia occidentală si poziţia ţărilor so
un instrument al spionajului, militar. cialiste. Ne amintim, bunăoară, că
Albă, !scria că :distanţa cate mai se
Situaţia, dim Katanga se menţine pară cela două părţi es.te.. atît de
i n e o r d a t ă ş i t*o u f t i z i i > mică, incit ca ya fi fără îndoială par
cursă rapid. Dar acest lucru nu s-a
Deşi inspecţiile ta faţa’locului nici intimpldt deocamdată, Se .pare că, pen
LEOPOLDV1LLE 9 (Agerpres). alarmantă. Joseph lleo, ministru râ- nu ,sînt necesare pentru că. 'după a- tru moment, presiunile cercurilor osti ideea staţiunilor . automate de control
Potrivit ştirilor sosite din Katanga zide.nt din Katanga, a declarat că precierea generală a. oamenilor do 1 le ideii de a se interzice .experienţele se bazează pe propunerile cuprinse in
de sud, siluatia la Elisabethville şi „guvernul Congoului trebuie să tri ştiinţă, sistemele ¦naţionale¦de detec nucleare au fost mai puternice decit tr-un memorandum al delegaţiilor sta
în celelalte regiuni ale provinciei mită cit se poate de grabnic în Ka tare a experienţelor sint suficient de glasul raţiunii. Aceste cercuri nu s-au telor neutre
râmine foarte încordată şi confuză. sensibile pentru a înregistra orice c-
Situaţia reală din Katanga nu are tanga trupe ale armatei naţionale ventuală experienţă clandestină. Uniu jenat, dtt. altfel, să se manifeste des Punct cu punct, punctele de litigiu
nimic comun cu tonul optimist al congoleze pentru a asigura menţi nea Sovietică a consimţit lif începutul chis şi de aceea sînt binecunoscute. Un trebuie eliminate pentru a se elabora
ştirilor care se oferă opiniei publice nerea ordiriel şi a completa golul acestui an să se. completeze, detectarea comitet¦special desemnat de partidul tratatul de dezarmare generală si to
din Congo. care se va forma In legătură ci) a- de la distanţă a experienţelor..subtera republican a dezbătut in grabă pro tală jaşteptat de alita vrenie de po
propiata reducere a efectivului tru ne'cu un control la faţa locului. (Po poarele tuturor ţărilor. După 1cum u
Potrivit ştirilor care parvin la pelor 0:N.U.“, Ileo a.spus că foi blema. „primejdiei“, pe cateVar ;repre arătat reprezentantul R.P. Rominc la
Leopoldville, membrii misiunii care sibilitatea înregistrării de la distanţă zenta-o pentru Statele Unite interzi închiderea etapei precedente a trata
încearcă să aducă io îndeplinire tele armate ale jandarmeriei katan- a experienţelor in aer, in apă - şi in cerea experienţelor nucleare. Atomis tivelor de la Geneva, „delegaţia rţ>-
funcţiile cu care au fost însărcinat), gheze numără 20 000 de oameni. In spaţiul cosmic nu mai este contestată tul • Edxuard ,Tc.ller. care predică de mină doreşte că, toate delegaţiile să
sînt adesea ameninţaţi de către con prezent, soldaţii, în marea lor ma nici de puterile occidentale). multă vreme . religia . războiulţii nu manifeste înţelepciune, răbdare, perse
joritate, s-au Împrăştiat prin pă clear. şi politicianul ¦miliardar.. Roc-
ducătorii katanghezi, Posturile cheie duri, Problema dezarmării lor este Penlru a se putea trece cit viai hlifeller au fost şi cu acest prilej .cei verenţă, realism şi rudi presus de toate
din armată, economie, finanţe, admi foarte grea. 'curînd la interzicerea de fapt a ex mm- înverşunaţi apărători ai „princi năzuinţa de a se ajunge la o înţele
nistraţie continuă să rămină in mii- Situaţia din Katanga alarmează perienţelor, Uniunea Sovietică nu nu piului" continuării cu orice firet a ex gere, căci numai intr-un asemenea
serios opinia publică congoleză care mai că a ‘acceptat principiul conlro- 1 perienţelor 'nucleare.' Iri dările de spirit se pot rezolva problemele
njle. interpuşilor lui Chombe care încetează- să mai, dea crezare unor lului pe teren, dar a creat şi posibi seamă publicate' de 'acest comitet, 'ală stau iri faţa Comitetului". ce
nici nu intenţionează să-i schimbe. anumite cerruri care abia de curînd litatea efectuării lui. Oamenii de turi de asemenea declaraţii irespon
Un desen al caricaturistului danés H. B idstrup, publicat de
Situaţia din Katanga este foarte au sprijinit făţiş pe Chombe.
ştiinţă sovietici au proiectat.şi con- , sabile\ apar şi luări de 'poziţie realiste ol FELICIA ANTIP z ia r u l, „ iz v e s tia “. .
Redacţia si administraţia ziarului slr. 6 Marti« nr. 9, Telefon: 188, 189. 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.LT.R, ar. 26S.328 din 6 noiembrie 4949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „i Mai* — Deva.