Page 37 - 1963-02

Rifciioisca Centola

Regională

H unedoara-D eva EROLBTARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I i

aeeite U i t la ie .
OCOOCC00’COOCGOCoooooocooooocooo
$ OOCOOCOOOBOCOCOOOOOCOOOO2
o In aceste zile de iarnă, colectiviştii se prcqălesc sau controllnd telul cum se prezintă culturile seină- %
8 inlens pentru începerea campaniei insăminţărllor tic- nale in toamnă. lata cileva aspecte din activitatea S

m ulsocialismului| primăvară. La fiecare gospodărie colectivă, irilîlneşti cc se desfăşoară la G. A. C. Lăpuşnic, raionul §

odmeni preocupaţi,eiecluînd cu grija diicrite lucrări Ilia. §
oOOOOCC00OOOOCOOO-'OOOOOOOOOCOOOOO -v-OOOOOCODOOOOCOOOOOOOQăJ

j Anuí XV. Nr. 2529 Marţi 12 febrnarie 1963 4 pagini 20 bani

i i i a t e a S5®peaBI©ară, a p r o d u s e lo r — IN INTIMPINAREA ANIVERSĂRII Pentru n cu.noaşte stadiul ve­
EROICELOR LUPTE ALE getaţiei culturilor semănate m
toamnă, tov. I.ucreţia Costa,
m c e n t r u l a c t i v i t ă ţ i i o r g a n i z a ţ i i l o r CEFERIŞTILOR ŞI PETROLIŞTILOR preşed:nta G A.C., împreună cu
DIN FEBRUARIE 1933 brig2 L n il de cimp Moise Gra
Jian, ; ; luat de mai m ulte ori
«le p a r tid La drum, cu tonaj probe din tarlaua insăm inţată
cu gria (fotografia nr. 1). După
controlul făcut, au ajuns la con ­
cluzia că cultura se prezintă
bine.

Comunicatul cu privire Ia înde­ Ing. LUCIAN DRĂGUŢ tatea slabă a acestora datorită fap­ ^ sporit La fnvăţămintul agrozootehnic, co­ Asigurarea unei recolte bogate depinde în mare
plinirea planului de stat al Repu­ adjunct al Comisiei economice tului că le creează greutăţi. Aşa de lectiviştii au învăţat că prin ferti­ măsură şi de folosirea unor seminţe din soiuri valo­
blicii Populare Romine pe anul 1962, a Comitetului regional de partid exemplu, în luna noiembrie 1962, * lizarea solului eu gunoi de grajd pot roase, cu o mare putere de germinaţie' Ţinînd seamă
dat publicităţii de Direcţia Centrală conţinutul de cenuşă în cărbunele Trenul 2.889 gonea spre Si- obţine recolte sporite la hectar. Pen- de acest lucru, colectiv iştii din Lăpuşnic acordă a
de Statistică, scoate puternic in e- fost cu 3,5—12 la sută sub cifrele special livrat de C.C.V.J. la C.S.H. Iru a aplica in practică cele invă- atenţie deosebită pregătirii seminţelor. Fotografia nr,;
videntă faptul că sarcinile stabilite admise. pentru g o c s a înregistrat o medie meria. In marchiza locomotivei ţale, ei au luat iiotărîrea să admi­ 3 ne prezintă pe tov. Maxim Cărmăzan şi Constan­
de Congresul al III-lea al P.N1.R. de 10,86 la sută, întreeînd cu mult cei doi oameni, mecanicul Con­ nistreze îngrăşăminte naturale pe tin Stoica, pregătind cele 3.500 kg. sămînţă de po­
se înfăptuiesc cu succes. Ritmul a In ultima perioadă de timp insti­ limita maximă admisă. Furnaliştilor stantin Miuţ, împreună cu fo­ suprafeţe cit mai mari. Drept urma­ rumb necesară pentru seniânarea suprafeţei de 110
nual de creştere al producţiei in tutele de proiectări şi organizaţiile Ie sînt create dese necazuri din par­ chistul, manevrau totul cu sigu­ re, conductorii de atelaje (foto nr. 2) hectare. Pînă acum ei au selecţionat deja peste
dustriale şi îndeosebi al producţiei de construcţii social-culturale din tea minerilor din Teliuc şi Ghelar, ranţa caracteristică muncii pe Io- au transporlal in iarna aceasta pe 2.000 kg.
mijloacelor de producţie este mai regiunea Hunedoara au muncit cu la care deşi, în medie, producţia este comotivă. O încordare deosebită, terenul ce va ii insăminţat cu po­
înalt decit cel prevăzut în planul mai multă răspundere şi pasiune corespunzătoare, totuşi calitatea nu fără vorbe şi precipitări, se rumb şi cartofi aproape 1.200 tone ¦jSr
sesenal de dezvoltare a economiei pentru a satisface nu numai canti­ se respectă in mod ritmic, existînd simţea în toate mişcările lor. gunoi de grajd, iar pentru răsadniţe
uationale. In cursul anului 1962 a tativ, dar şi calitativ nevoile jus­ multe zile în care conţinutul de Era deajuns ca mecanicul să peste 400 tone. In total ei au trans­ Pentru anul acesta G'A.C. Lăpuşnic a prevăzut, să
continuat acţiunea de îmbunătăţire tificate ale oamenilor muncii în ce ir.etal în minereu este sub cel pla­ privească manometru! şi să în­ portat piuă acum circa 1.600 lone cultive legume şi zarzavaturi pc o suprafaţă de 30 ha,
priveşte locuinţele construite. S-a nificat, iar granulatia şi sterilul vi­ chidă puţin regulatorul, că fo­ gunoi de grajd. In prezent continuă In vederea obţinerii unor răsaduri cît mai viguroase, cu
a calităţii producţiei, de introduce­ manifestat o mai mare preocupare zibil depăşesc de multe ori limitele chistul răsturna de indată cite- sa transporte îngrăşăminte naturale scopul de a spori producţia de legume, colectiviştii de
re în fabricaţie a unor produse cu pentru găsirea şi aplicarea de solu­ admise. va iopeţi virîuite de cărbuni pe suprafaţa ce va fi insăminţată aici se îngrijesc, în aceste zile, 'de pregătirea tocurilor1
caracteristici tehnice superioare, de ţii mai bune, executarea de aparta­ în cutia de ioc. Arunca fochis­ cu legume şi zarzavaturi. şi geamurilor pentru răsadniţele ce vor fi făcute pe.
lărgire a numărului sortimentelor mente cu camere decomandate, băi S-au maniiestat serioase deficienţe tul privirea la sticla de nivel 1.200 m.p. In fotografia nr. 4: Şefii de echipe I.uncan
bunurilor de consum. cu aerisire directă, amplasarea judi­ şl în activitatea furnaliştilor privind şi mecanicul Înţelegea. Un Ou 12 zile mai devreme Andronic şi Zoica Cociş împreună cu colectivista Elena
cioasă a obiectivelor sanitare etc. calitatea fontei elaborate. In anul semn cu mina indica momentul Mina, verifiemd geamurile răsadniţelor.
La înfăptuirea cu succes a sar­ Elaborarea proiectelor de bună cali­ 1962 procentul de fontă declasată a cel iha! potrivit pentru tragerea Datorită unei bune organizări a
cinilor trasate de partid pentru de- tate a permis să se obţină o rezol­ fost de 11,10 la sută, fată de 3,5 ad­ muncii şi folosirii cu chibzuinţă a Foto: 1. ŢEREK’
sâvirşirea construcţiei socialismului vare mai judicioasă a spaţiului de mis, la Combinatul siderurgic Hune­ apel. timpului de lucru, mecanicii din ale-
în tara noastră, o contribuţie de locuit în apartamente, un finisaj ex­ doara şi de 4,2 la sută fata de 3 Se vedea bine că oamenii lier şi tractoriştii de la G.A.S. Apol-
seamă au adus-o şi oamenii mun­ terior aspectuos şi o linie modernă la sută la U.V. Călău. Cauza prin­ dul de Sus au raportat terminarea re­
cii din regiunea Hunedoara. a blocurilor. cipală a elaborării unei importante simt clocotul din cazan, şi-şi u- paraţiilor la cele 10 tractoare agrico­
cantităţi de fontă cu un conţinut de nesc eforturile, mişcările, ca să le, 7 pluguri, 4 semănători pentru ce­
Planul producţiei globale indus­ Scotind in evidentă aspectele po­ sulf şi siliciu peste normele admise, susţină, să înteţească clocotul, reale şi 3 pentru porumb, a cultiva­
triale pe anul 1962 a fost realizat zitive, succesele obţinute de multe se datoreşte în primul rind încăl­ toarelor, grapelor cu discuri şi a re­
tn proporţie de 101,3 la sută, dîn- colective de muncă din regiune sub cării disciplinei tehnologice de ela­ îorta aburilor. morcilor pentru tractor cu 12 zile mai
du-se peste plan mai mult de 130.000 conducerea organizaţiilor de partid borare. Dese sint cazurile cind nu Acesta nu era un tren obiş­ devreme decit termenul stabilit.
tone cărbune, peste 50 milioane în ce priveşte ridicarea nivelului ca­ se respectă reţeta prescrisă pentru
Kwh. energie electrică, aproape litativ al pioduselor şi lucrărilor încărcarea furnalelor, temperatura nuit. Avea un supratonaj de O contribuţie de seamă la termi­
20.000 m.c cherestea, importante executate, este necesar în acelaşi 134 tone, pe un timp cu totul narea reparaţiilor şi-au adus-o meca­
cantităţi de preparate de carne, în­ timp să se combată tendinţele de aerului insuflat este necorespunză­ nefavorabil, pe viscol şi ger, nicii Dumitru Cojocarii, Augustin
călţăminte. tricotaje şi alte produ­ autoliniştire şi deficientele care se toare datorită deselor defecţiuni ce cînd în mod normal şi tonajul Drăghiţă, Ioan Pitter, loan Ribu şi al­
se. In anul care a trecut industria manifestă în multe întreprinderi în se ivesc la recuperatoarele de căl­ planiiicat trebuie redus. Dar co­ ţii-
regiunii a primit noi capacităţi de această problemă. munistul Miuţ avea un anga­
producţie, cum sînt furnalele de dură. Organizaţiile de partid din ca­ jament. Un vagon, două, in ION COMAN
1.000 m.c„ cuptorul Martin nr. 6, Atît în anul 1962, cît şi în prezent, drul secţiilor de furnale nu au com­ plus la fiecare tren, înseamnă corespondent
laminorul de sirmă de la Hunedoa­ unele produse care ies pe porţile bătut cu suficientă hotărîre abate­ o marfă ajunsă mai devreme,
ra ; au fost puse în exploatare un întreprinderilor noastre nu cores­ rile de la disciplina tehnologică, iar oţel mai mult, un bloc constru­
număr mare de orizonturi noi în pund întrutotul scopului pentru care conducerea secţiilor, in frunte cu it mai devreme.
minele de cărbuni, de fier şi ne­ au fost fabricate, creează greutăţi în tov. ing. şef Dinu Ioan, manifestă
desfacerea lor, comportă reclamaţii tendinţa de a explica această situa­ Ca să faci acest lucru nu e
feroase. din partea beneficiarilor etc. ţie exclusiv prin cauze „obiective" greu. Trebuie să ai locomotivo
Realizări de seamă au fost obţi­ pusă la punct. Dar pe comunis­
Astfel, dacă în ce priveşte cali­ în loc să ia măsuri practice pentru tul Miuţ Constantin — primii
nute în domeniul îmbunătăţirii ca­ tatea cărbunilor spălaţi special pen­ înlăturarea deficientelor. nu de mult în rindul membri­
lităţii produselor. Datorită muncii tru cocs în cadrul Combinatului car­ lor de partid — îl preocupă ce­
organizatorice şi politice desfăşurate bonifer Valea Jiului au fost obţinute Cu toate rezultatele bune obţinute va mai Important: el caută s3
de către organizaţiile de partid, mun­ realizări bune, nu acelaşi lucru se in îmbunătăţirea calităţii otelului şi ducă trenuri cit mai grele şi în­
citorii mineri, siderurgişti, con­ poate spune despre calitatea cărbu­ laminatelor şi in acest domeniu se locuirea triplei fracţiuni pentru
nilor bruţi, unde toate exploatările, constată că în anumite perioade, da­ tonaje de 1.500 tone. Cum a re­
structori de maşini, lucrătorii din tn afară de Lupeni şi Vulcan, au torită unor turnări reci, montării ne- morcat trenuri cu 1.426 tone cu
industria uşoară şi alimentară depăşit indicii admişi de cenuşă şi corespunzătoare a ansamblurilor de dublă tracţiune, el c convins
a ...regiunii, în frunte cu comu­ granulatie. O calitate necorespunză­ turnare şi calităţii necoreăpun- că noate atinee tot cu dublă
niştii, au depus eforturi susţi­ toare a producţiei în ce priveşte şi 1.500 tone. Ba şi mai mult...
nute ca producţia livrată de între- conţinutul de metal în minereu se zătoare a cărămizilor refractare, se
prinderilp’ lor să fie numai de ca­ mai obţine la unele exploatări ale elaborează o însemnată cantitate de ...Şi-acum iată-! !a drum pe
litate superioară. In întrecerea so­ Trustului minier Deva şi Trustul au­ otel cu fisuri şi incluziuni nemeta­ Miuţ Constantin cu trenul 2.889.
cialistă, în lupta pentru produse de rului Brad. Numai depăşirea conţi­ lice, care aduc după sine dese re­ Viscolul şi aerul ii biciuesc fa­
calitate, au apărut şi s-au extins ini­ nutului de cenuşă în cărbunii bruţi clamaţii din partea uzinelor bene­ ta. Atent, ei urmăreşte indica­
ţiative valoroase cum sînt ,,Nici un a adus combinatului carbonifer o ficiare. ţiile semnalelor de intrare. Lo­
vagonet de minereu rebutat“ a mi­ pierdere de producţie de peste comotiva îl asrullă.
nerilor din Teliuc, „Să laminăm la 30.000 tone cărbune, a creat greu­ Se impune ca şi în cadrul otelă-
tolerante negative“ a laminatorilor tăţi preparatiilor din Lupeni şi Pe- riilor şi complexului de laminoare îşi controlează ceasul. Nici
de la Hunedoara, „Numai produse trila. De asemenea, prin nerespecta- să se lupte cu mai multă fermitate un minut întîrziere, totul con­
' de calitatea I-a“, a textiliştilor de rea conţinutului de metal în mine­ ca produsele livrate atît către uzi­ form graficului. „Am învins
la fabrica „Sebeşul“ din Sebeş şi reu s-au pierdut importante canti­ nele constructoare din tară, cit şi secţia cea mai grea : Petroşani
altele. Multe organizaţii de partid tăţi de cupru, plumb şi aur în con­ peste hotare, să corespundă întru­ — Baniţa“ — îşi spuse el. De
cum sint cele din exploatările mi­ centrate totul exigenţei tehnicii moderne. acum totul merge uşor. Angaja­
niere Lupeni, Teliuc, Ghelar, oţelă- mentul e înfăptuit...
riile si laminoarele din C.S.H., în­ Desigur că există unii factori Multe deficiente se constată si în
treprinderile de industrie uşoară şi obiectivi, care influenţează negativ ce priveşte proiectarea şi activita­ SIMION BASARAB
altele, au pus în centrul întrecerii calitatea minereului sau cărbunelui tea de construcţii social-culturale. corespondent
socialiste ca obiectiv principal cali­ extras, însă nu aceştia primează. In In multe cazuri Ia elaborarea pro­
tatea produselor. unele exploatări miniere cum sint iectelor pentru locuinţe nu s-a stu-
Lenea, Aninoasa, Deva, Barza şi Zlat-
Datorită măsurilor politice şi teh- na, nu se acordă suficientă atenţie (Continuare în pag• S-a)
nico-organizatoriee luate de către or­ alegerii sterilului vizibil, in mică
ganizaţiile de partid şi conducerile măsură se execută puşcarea sepa­ Candidaţii
tehnice ale întreprinderilor, în anul rată de steril a minereului sau căr­
1962 cărbunele cocsificabil trimis de Din cadrul Atelierelor centrale Criş- Lucaci a fost propus candidat al Manifestări ajlfuraf-arfisfsce
bunelui, vetrele abatajelor se execu­ cior au fost propuşi candidaţi de de­ F.D.P. pentru a şaptea oară, tov. 1:;.
minerii din Valea Jiului siderurglş- tă sau se podesc de multe ori ne- putaţi pentru alegerile din 3 martie Mihoc pentru a cincea oară, tov.
tilor din Hunedoara a avut un con­ ccrespunzâtor, iar controlul tehnic 1963, cei mai destoinici tovarăşi, care I. Macavei pentru a patra oară, iar
ţinut de cenuşă cu 3,3 la sută mai de calitate si în special cel al mai­ se bucură de încredere. tov. 1. Dolga şi N. Negrea pentru a
mic decit cel planificat, iar mine­ ştrilor, nu se ridică întotdeauna la doua oară.
reul de fier extras la Ghelar şi Te­ nivelul sarcinilor. Astfel, au fost propuşi în adunări
liuc la toate sortimentele şi în spe­ populare Florea Mihoc, loan Dolga, Munca depusă de ei în cadru] cir­
cial la siderită bulgări a avut un Mai există cazuri cînd beneficia­ Ioan Macavei, Anton Lucaci, Nicolae cumscripţiilor electorale orăşeneşti şi
conţinut de metal mai mare decîi rii produselor miniere reclamă cali­ Negrea şi alţii. comunale, sint oglindite in frumoa­
cel stabilit prin plan între 2 şi 5 sele realizări pe tărim obştesc.
îa sută. Rebuturile la oteluri şi la­ Dintre aceşti candidaţi tov. Anton
minate, produse de către C.S.H., au Astfel. în circumscripţia orăşeneas­
că Ţărăţel unde candidează tov. Flo-
In anii regimului democrat-popular s-a acordat o aten­ rea Mihoc s-a reparat un pod ce trece închinate alegerilor de fa 3 martie
ţie deosebită electrificării satelor. Cu sprijinul acordat peste Crişul Alb şi s-a pavat cu
de stat, contribuţia cetăţenilor şi munca patriotică des­ pietriş un drum comunal ce se ra­ In aceste zile, la căminele cultu­ Căîăiorie pe harfă
făşurată de către aceştia, in regiunea noastră au fost mifică din şoseaua naţională in lungi­ rale, la cluburi şi la punctele de agi­
electrificate sute de sate. Asliel, numai pc raza oraşului me de peste 500 m. taţie din regiunea noastră au loc ma- In satul Dupapiatrâ, din raio
regional Deva au fost electrificate, in anii regimului r.keslări cultural-artistice închinate zi­ Brad, în cadrul campaniei F.D.P.,
democrat-popular, 18 sate. Curentul electric a fost in­ în circumscripţia electorală orăşe­ le! de 3 martie. Cu 'acest prilej, ce­ fost organizată o şezătoare. Cu ac
trodus şi in comuna Cristur. Datorită acestui lucru ce­ nească Goşa, unde candidează tov tăţenii asistă Ia spectacole date de prilej tov. Marin Stan, directorul
tăţenii de aici au posibilitatea să folosească anumite Ioan Dolga s-a amenajat un frumos brigăzile artistice de agitaţie, de for­ şei raionale de cultură Brad, a fă
obiecte de uz casnic acţionate de curentul electric. părculet cu bănci şi iluminat public, maţiile de dansuri, solişti vocali şi în faţa cetăţenilor participanţi o ci
instrumentişti, audiază conferinţe, pri­ torie pe harta regiunii. Tot atunci
In circumscripţia electorală comu mesc lămuriri asupra felului în care fost trecute in revistă important
nală Crişcior, unde candidează tov se vor desfăşura alegerile. Iată cileva transformări petrecute în regim
Anton Lucaci au fost realizate nume aspecte. Hunedoara în anii regimului der
crat popular.
In fotografie: un aspect din Cristur, acolo de unde roase obiective, printre care o piaţă Specfacole penîru
lirele electrice sînt răspîndite în tot satul. Şi trebuie de alimente în Gurabarza, s-au con R. MIHA
spus că aproape nu există locuitor din Cristur care să struil .trci încăperi de clasa la şcoa colectivişti coresponden
nu beneficieze de avantajele curentului electric. la de 8 am din Crişcior, s-a intro
dus iluminatul publie pe străzile prin­ Formatia.de dansuri, soliştii vocali O nouă p i e s ă de ieafr
şi instrumentişti ai clubului muncito­
cipale din Crişcior ele. resc „11 Iunie" din Călan desfăşoa­ Echipa de teatru a căminului c
ră o intensă activitate. Pină acum, ci tural din Toteşli, raionul Haţeg,
OSWALD ZATOSCHIL au prezentat programe de cîntece şi pregătit în cinstea alegerilor de
corespondent dansuri populare în satele Strei, Ba- 3 marlie o nouă piesă „Jos Tudo
tiz, Nădăşlia Inferioară, Nădăştia Su­ cile, sus Tudorache".
Cartea—cît mai larg râspîndită Avansuri
perioară şi •Slrsisingeorgiii. Printre cei mai activi artişti ai
Pentru a veni in sprijinul muncitorilor din uzina, bi­ lunare penfru tori sint colectiviştii Ciurcău Sil
IOSIF CRAŞCA şi Lăzăroni Siminic.
blioteca din cadrul fabricii „Sebeşul" a organizat in colectivişti corespondent
Piesa va fi prezentată şi in sat
7 secţii ale fabricii, biblioteci volante. Prin inter­ La gospodăria din jur.
colectivă din Orăş-
mediul lor, muncitorii din secţiile încheiat, finisat, tie se dau in fie­ Duminică, la căminele culturale
care lună avansuri
cotLon, au1 îm, p,rumutat in acesIt an peste 150 cărţi în bani colectiviş­ Duminică, 10 februarie, în raio nul Alba au avut loc la căminele
literare, politice şi tehnice. tilor. In luna tre­ culturale o serie de acţiuni cullural- educative de masă. Astfel, 14 forma-
cută s-a dat ca a- ţii artistice de amatori au prezentat în deplasare programe artistice in­
Bibliotecile .volante sint împrospătate regulat cu vans 7 lei la zi- chinale alegerilor de deputaţi de la ii martie. De asemenea, două brigăzi
muncă. La fel pro­ artistice de agitaţie — una a Casei raionale de cultură şi alta a Consi-
cele mai noi cărţi din literatura politică tehnică şi cedează şi G.A.C. liului local al sindicatelor — au pre zeniat la Tăuţi şi Meteş texte legate
din Geoagin. Aici de alegerile de altădată şi acum.
beletristică. s-a dat avans pe
luna ianuarie 5 lei In aceeaşi zi, 35 de confereaţi ari de la centrul de raion au expus
Printre cei mai activi cititori se numără tova­ conferinţe în diferite sale ale raio nuliii, iar două brigăzi ştiinţifice au
la zi-muncă. poposit în satele Hăpria şi Valea Mică.
răşii Ana Anghel, Petru Siliştean şi Constanţa
Acţiuni asemănătoare au avut loc şi in celelalte. raioane ale regiunii.
Zanca.

C. BRĂDEANU
corespondent