Page 38 - 1963-02

i
PAG. *
^ Rcv&d Hunedoara anului 1948... nu despre ,/ci a din 1948“; se vorbeşte de una nouă,
\ Un ?\raş mohorît, cu străzi înguste şi înlortochiate,
care va intra în producţie anul acesta.
Clf căsuţe abia răsărite din puminl. Oamenii, păşesc
Dar aici, <* *»' ? Parcă în 1948 era o mlaştină. Da,
grii biţi tvcoace şi încolo. Combinatul e insă plin de aşa-i. Să citimi | acum firma: „Combinatul siclenirrgic Hu­
viahă. Diifi copurile înalte ale o(dariei sc ridică sus. nedoara — gin pul de laminoare“. Cel mai senat c
tot \inai sip, im fum cenuşiu. Agregatele funcţionează.
blunungul, lenwA 'orul de l.OOO, primul care, a modelat
prod\'ic nie'ial.( Şi asta-i esenţialul in această perioadă otelul. Dar nicii\ cel de 010 mm. uu-i mai prejos. Dim­
grea.i t potrivă, parcă-ii mai fin. mai frumos. . liniindoiiă în-
In\oraş, îtrlicombinal, aproape peste tot. e mult noroi. mănunebiază iw\ •' nulităţi tehnice excepţionale. Ma­
OamĂiii slutj încălţaţi cu cisme înalte de cauciuc şi joritatea operafv.A iilor sini mecanizate şi automatizate.
nu-l Uiagă m’ pseamă. Parca-şi rid dr cl. şi nu numai
ctfivci.i ci inutilii, aproape toii. Şi-s din zi in zi mai mulţi. Pe utilaje silit î ipite etichete scrise: „Iubiicul in
Figuri\ noi. cu alt port şi alte obiceiuri. In graiul lor U.R.S.S.“.
se distinge .sl^ccific moldovenesc şi oltenesc. Au venit, ,Hăţuri dc acri. tea, sc construiesc alte laminoare,
care vor da o(elităl •'» <>gamă cit mai variată de for-
la chemarea partidtului, să făurească agregate moderne ma, asa cam e ceai ut el dr economia naţională. Con­
pentru \>roducArea metalului, să ridice ilin temelii un
structorii Intnedoi eită îşi arată şi aici din plin măiestria
oraş note. Agifagalfcle soit vechi, dc capacitate redusă, care i-a făcut etnia*s( ttfi în întreaga (ară.
puţine lâ, nuinStr. 'Dur... se toarnă mult beton, sc înaltă
Să ne întoarcem !1nsă în oraş... oli.aşttl. siderurgiştilor
schele niiihalire. In limbajul oamenilor apar termeni <i constructorilor Inm "doreni. Găsim mici 0.000 de apar­
noi: uzina cocpackimică fabrica de aglomerare a mi­ tamente confortabile. \ plus o mulţime, de case individua­
nereurilorDeocamdată se vorbeşte despre ele ca des­ le' există azi in nn.'/şitl regional Hunedoara 2 şcoli
pre ceva lce vai veni, dar oamenii şiiu că acest ceva medii (în Incul nu ura nici una), 10 şcoli de S ani.
va i'eni fiacute ţcurbul. Tot ceea re se face în com­ 80 şcoli de patru ani. Panorama 'oraşului e completată
binat are tin singur calificativ: „Cel mai mure, cel cu cinematografe, un I calm. un spital cu 700 paturi,
mai modeiţu din !ară“. 2 spitale de înlrcprinil\ oi. 2 policlinici. In Hunedoara
Oamenii încep\ să citească in limba rusă etichetele
lucrează 147 de medii i. în vrbme ce in trecut nu
'de pe cele mai¦ importante agregate. existau aici dccît 8! \
Oamenii Hunedoarei sînt oar.bcni veseli, bine îm-
Hunedoara anului 1982...
Un oraş modern, tumultos, plin de viată. Pe locuri hrăcctfi. Ctştigă bine, duc. o viată lipsită de griji. Anul
unde în 1948 nu era nimic sînt acum agregate mo­ trecuP ei au cumpărat, f(\'ă de amil 1901, eu peste 70
derne, blocuri cu multe apartamente. A apărut un oraş
la sul)>. mai multă mobilă\. cu 1217 la sulă mai multă
nou, oraşul mancşitoresc. „O. M.-ul“ — cum îi spun încălţăminte, cji 37.5 la su\ă mai multe tricotaje...
frecvent hunedoreviii. Combinatul e mîndria tării. Lu­
crează din plin 7. furnale, al 7-lea tivind n rapacitate ...Iată două tablouri ah•* Ihtneldoarri, făcute la un
interval ih° nuntfii 14 ani. (ţar cîf dc mult spun aceste
de 1.000 m.c. — cel mai mare din tară. [.irigă vechea tablouri! /Imul, sttăpîn pe sine şi pe munca sa, a
ofelărie e acum una nouă. eu cuptoare moderne, dc făurit în acreşti ani lunuri nespuls de frumoase.
mare capacitalte — cete mai mari şi mai moderne din ŞTEFAN FLORESCU *
(ară. Uzina oocso-chimică nu mai este n noutate. Se
secretar al Comitetului executiv al Sfatului
vorbeşte însă mult despre fabrica dr aglomerare. Dar popular al oraşului regiorifal Hunedoara
1Munca mineruluie mai uşoară
In trecut munca pe care o efectua locurilor de muncă se folosesc sis­ transpioVloare şl alte utilaje mo­
minerul în abataje era deosebi! de teme eficace de captare a prafului. derne. t !
urea. Se aprecia chiar că mineri pot
Materialul excavat nu se mai în­ Pe de altă parte, salariile minerilor
fi doar acei oameni înzestraţi de na­ carcă manual; pentru această opera­ nu crcscţpt şi sînt In continuă creş­
tură cu un fizic exceptional. Utila­ ţiune grea, minerii au la dispoziţie tere. Astăzi la minele Teliuc şi
jele pe cart1ie aveau minerii în acea maşini de încărcat de mare capaci­ Ghelar se realizează frecvent salarii
vreme erau dintre cete mai primi­ tate. In prezent E. M. Teliuc este- de 2.000—31.000lei pe lună, ba uneori
tive. Perforaren se făcea manual, dotată cu 6 maşini de încărcat In şi mat mult'. Pe lingă acestea, mine­
ni barosul şi’ fisiuni.,- de fapt şi galerii şi 3 maşini de încărcat în rii primesc prime de vechime, au
graiuiiatia minereului se realiza lot abataje, iar E. M. Glielar cu 6 ma­ concedii plătite, pe care şi le petrea
i a ajutorul barosului. încărcarea şi şini de încărcat in galerii. Şl tran­ in staţiunii balneo-climaterice.
transportul se făceau manual. Oa­ sportul subteran o mecanizat astăzi.
menii erau obligaţi să împingă cu Vagonotele sînt tractate de loco­ Se deosebeşte foarte mult munca
miinite si pieptul valonele grei'.', motive Diesel sau electrice, atit la minerilor de astăzi de munca mine­
Teliuc, cit şi la Cihelar. rilor din tireout; ea este mai uşoa-
înrărrate cu minereu, pe distante
foarte mari. Cit despre condiţiile de In condiţii noi lucrează şi minerii Iră, plăcută, frumoasă.
muncă — acestea erau şi mai grele,- di ir Teliuc în carieră. Aici perfora­
noroiul lipsea aproape complet, iar rea se face cu ajutorul unor foreze ' N. 7ĂVOIANU
silicoza făcea ravagii. Pe lingă moderne, de lip sovietic, care per­ inginer la Trustul minier Deva
toate acestea, ziua de lucru avea o mit realizarea unei viteze de avan­
durată de 12-16 ore, iar salariile sare sporită. Oi ajutorul acestor fo­ , A ŞA MUNCIM ŞI TRĂIM NOI
reze se noate practica sistemul de
erau foarte mici. puşcare in ninsă — melodă de pro-
Alta este astăzi munca minerilor ductivilnte ridicată. Apoi, materia­ .Un t I s îm p lin it
lul rezultat, se încarcă în autobas­
noştri. Et au În dispoziţie utilaje culante de mare capacitate, cu cele De mic năzuisesu să invăt o mese­
perfecţionate, de productivitate ri­ 9 excavatoare pe care le are ex­ rie. îmi plăceau maşinile, iar cînd
dicată. Aerajuî, asigurat de ventila­ ploatarea in dotare. mergeam la oraş mă minunam de
toare puternice, e cit se poale de tot ceţ vedeam construit din fier.
bun. Perforarea se face astăzi me­ Gr.inulaţia corespunzătoare a mi­ Acesta' era visul meu. El a început
canic, cu perforatoare suslinule ţie nereurilor se realizează acum în să se 'infiripc o dată cu intrarea
coloane telescopice sau cu maşini cele două staţii de anlez.drbbire (una mea In şcoala profesională din Hu­
moderne de perforat. Pentru înlătu­ la Teliuc şi alta la Glaciar), înzes­ nedoara, pe care am absolvil-o cu
rarea cauzelor de îmbolnăviri p ro ­ trate eu coneasoare puternice, benzi bine in anul 1952, calificlndu-mă în
fesionala, la marea majoritate a meseria de oţelar.
La exploatarea m inieră Tel inc m aşinile şi utilajele uşurează Anii au trecut. In prezent lucrez
tot m ai m u lt m unca m inerilor. ca prim-topitor la una din cele mai
moderne oţelării din tară. Este o
IN F O T O G R A F IE : Cu a ju to ru l excavatorului, se încarcă un mare mîndrie şi cinste pentru mine
autocam ion de m are capacitate. să lucrez Ia un asemenea agregat
unde tehnica şi-a spus pe deplin
cuvîntul. An de an producţia de oţel
a crescut, calitatea s-a îmbunătăţit.
O dată cu aceasta, cîştigul munci­
torilor a crescut.
Schimbări de seamă s-au petrecut
şi în viaţa mea personală. M-am
căsătorit şi am doi copii, voinici şt
sănătoşi. In apartamentul primit de
curînd mobila nouă de cameră şi
bucătărie şi-au luat locul cuvenit.
Salariul meu, împreună cu al soţiei
care lucrează ca muncitoare tot la
O.S.M. II satisfac nevoile familiei.
Casa ne este îndestulată, iar copii­
lor noştri le asigurăm o viaţă şi mai
fericită.
ORELT PAUL
prim-topitor la O.S.M. nr. II
C. S. Hunedoara
După 12 ani. ..
Cu ani în urmă, cind am venit
în Hunedoara, printre constructori
circula o vorbă: „In sătucul ăsta
n-ai unde te pierde“. Şi chiar aşa
era. A doua zi cunoşteam ţoale uli­
ţele. N-a trecut mult timp şi m-am
familiarizat şi cu agregatele din
combinat.
Pe atunoi nu prea iţi îneînta pri­
virile peisajul industrial al Hunedoa­
rei. împreună cu alţi constructori
am început să clădim o Hunedoară
nouă. Aşa a început construcţia pri­
mului pavilion care, alături de al­
tele, mai tirz.iu, au primit denumirea
celor care le-au înălţat „Oraşul ti­
neretului“.
In combinat, pe un loc lăsat tn
paragină, ara construit un zid masiv
DRUMUL SOCIALISMULUI
AN1JL D E
>-«Cf-*<$> <->-O <5**O O
de sprijin. După aceasta cocseria cu
cele 4 baterii, 2 silozuri, 2 turnuri
de cărbune, un turn dc răcire, esta­
cada de la aglomerator, distileria de
gudroane şi multe altele.
Cu fiecare nou obiectiv construit
maşinile şi utilajele primite erau mai
perfecţionate, efortul mai mic, mun­
ca mai spornică, eiştigul mai mare.
Inii amintesc că la cocserie am folo­
sit pentru prima dată o nouă me­
todă de turnare a betonului în pa­
nouri glisante.
Pentru a ne face o imagine asupra
uşurării efortului fizic şi îmbunătă­
ţirea condiţiilor de muncă pe şan­
tier voi arăta că faţă de anul 1960
gradul de mecanizare la săpături
a crescut cu 180 la sută, la ameste­
carea betonului cu 230 la sută, la
îndesarea betonului cu 253 la sută şi
cu 420 la sută la prepararea morta­
rului. Macaralele, staţiile de prepa­
rat beton, benzile transportoare sînt
nelipsite în munca noastră. La ace­
stea s-ar mai puica adăuga asam­
blarea la sol a construcţiilor meta­
lice şi multe altele.
Am venit pentru citevn luni la
Hunedoara. De atunci au trecut mai
bine de 12 ani şi nu m-am mai indurat
să plec. A venit familia la mina şi
ne simţim mai bine ca oricînd in
apartamentul cu trei camere,
O dată cu schimbările Hunedoarei
s-au schimbat şi oamenii. Astăzi ai
unde te rătăci, printre sutele de
blocuri noi. Dar eu le cunosc destul
de bine...
FRANCISC LASLO
maistru dulgher pe şantierul I
al I.C.S. Hunedoara
Pe calea belşugului
Urmind cu încredere calea ară­
tată de partid, cu 4 ani în urmă
ţăranii muncitori din satul nostru
şi-au unit pămîntul şi forţele hi-
tr-o singură gospodărie colectivă,
mare şi puternică. Datorită spriji­
nului preţios pe care l-am primit
din partea stalului, caic nc-a pus
la dispozi(ic mijloace mecanizate
pentru lucrarea pământului, credite
însemnate pentru procurarea de a-
nimale şi materiale de construc­
ţie, gospodăria colectivă s-a dezvol­
tat / continuu. Aplicind in practică
Agregat mo­
dern, de mare
| capacitate, fur­
nalul de 1.000
m.c. din Hune­
doara a fost li­
nul dintre prin­
cipalele obiective
industriale intra­
te in producţie in
anul 1962. Con­
structorii liuncdo-
reni au desfăşu-
| rat airi o itiun-
j că rodnică, plina
\ de avint.
Peisajul indus-
tiS.aJ al Călanu-
lui s-a îmbogăţit.
^ din nou. In in-
i rinla. uzinei a
j fost construită o.
trnnocdntială nm
! dernă Ja rare
lucrările de con­
strucţie nu fost
terminate anul
trecut. 'Termo­
centrala va fi dc
un real folos
principalelor a-
grepate siderur­
gice din uzină-
...AA'îIâ 'A
<1
metodele agrozootehnice înaintate,
am sporit permanent producţiile în
sectorul vegetal şi zootehnic şi pe
această bază au crescut simţitor ve­
niturile gospodăriei colective şi ale
colectiviştilor. Realizarea unor pro­
ducţii ridicate şi înmulţirea mijloa­
celor dc producţie, nc-a dat posi­
bilitatea să sporim considerabil, fon­
dul de bază şi avuţia obştească a
gospodăriei colective.
Muncind cu dragoste in gospo­
dăria colectivă, numeroase familii
de ţărani, caic altădată slugăreau
pe moşiile boierilor, şi-au făurit o
viafă nouă, îmbelşugată. Cu ajuto­
rul veniturilor realizate de la gos­
podăria colectivă multe familii de
colectivişti cum sînt cele ale iov.
lic Eronim, Juji Barbu, Ion Neaga.
Barba Ion Dincanu şi alţii şi-au
construit case noi, şi-au cumpărat, a-
parale de radio, aragazuri, mobi­
lă nouă ele. Asemenea lor şi-au
Iaurit viată nouă toti colectiviştii.
Acum ci trăiesc şi se îmbracă mai
bine.
Pentru toate acestea noi sîntem
recunoscători partidului, care ne-a
îndrumat paşii pe calea fericirii şi
a belşugului.
GHEORGHE BARBU
preşedintele G.A.C. Valea
Streiului din satul Strei
Forestierii trăiesc bine
Mulţi dintre cei 11 membri ai bri­
găzii pe care o conduc, au lucrat
şi in trecut la pădure. Numai că fe­
lul do muncă şi viaţă de atunci cu
cel de acum nu se potriveşte. Ajun­
sese proverbială munca istovitoare
şi traiul amar al ţapinarilor. Cit des­
pre mecanizarea unor operaţiuni cu
volum greu de muncă, nici vorbă nu
era. Securea, fierăstrăul şi ţapina, e-
rau toate mijloacele noastre de mun­
că. Dormitul ? Sub cerul liber.
Cu totul altfel este situaţia astăzi. număr de utilaje, aparate şi materia!
Lucrăm în condiţii omeneşti, cu u-
nelte moderne, de productivitate,
trăim bine. In anul 1959 aveam numai
trei fierăstraie mecanice, astăzi a-
vem 10. In 1959 nu aveam nici o
automacara, astăzi există 3. Numă­
rul funicularelor a sporit de la 2 fn
anul 1959 la 6 în anul trecut. Astăzi
avem un cojltor mecanic, un fie­
răstrău electric, două coneasoare,
Nr. 252^
Privit de pe soseaua asfaltată care duce la. Hune­
doara. noul grup de laminoare de la Peştiş pare el
însuşi un combinat, prin proporţia, halelor şi impună­
toarele clădiri. In prim plan întilneşti blumingul. cu
coşurile sale înalte, ce par că şi-au propus să străpungă
văzduhul. Aici lingourile venite dc la o(elării suferă
prima transformare: sînt laminate in blumuri. Apoi
procesul de laminare continuă in mai multe direcţii. O
parte din blumuri pleacă la laminorul dc 650 mm.,
unde se transformă in diferite profile necesare indus­
triei constructoare de maşini, in oteluri speciale pentru
ţevi. rulmenţi ele. Iar o altă parte este dirijat .pe un
drum nou. dat in folosinţă doar in anul trecut'şi doar
in paste. Aici sînt liniile de laminoare continui (sirmă,
profile uşoare şi altele), obiective prevăzute in
planul economic de 6 ani elaborat de Congresul al
Ill-lea al partidului. 0 parte dintre acestea au intrat
în producţie. Ia o parte se lucrează încă.
IN FOTOGRAFIE: Vedere de la linia de sirmă,
care a intrat in producţie anul trecut.
care nu existau acum patru ani şl Avînd create condiţii din cele mai
multe alte utilaje co ne vin în aju­ bune, şcoala se străduieşte să pre­
tor. Cu asemenea înzestrare tehnică gătească cadre de nădejde, cetăţeni
munca noastră este mat uşoară, devotaţi partidului şi patriei noas­
mai spornică şi cîştigul mai mare. tre dragi.
In pas cu continua îmbunătăţire ION OCOLISAN
a condiţiilor de muncă s-au schimbat directorul Şcolii medii mixte
in bine şi condiţiile de viaţă. Astăzi
în fiecare parchet muncitorii fores­ din Călan
tieri au la îndcmînă puncte alimen­
tare, iar în cele 15 cabane, fiecare B u sy ria vsefse noi
îşi are palul Iul, cu lcngerie curată.
In orele de răgaz întoarcem cu plă­ Dacă as fi întrebat ce mă bucură
cere butonul unuia dintre cele 9 mai mult în viaţă, aş răspunde fără
aparate de radio şi distanţele nu ne echivoc > asigurarea dreptului la
mai separă do oraş. La lumina muncă. Spun aceasta pentru că în
becului electric din clubul nou ne trecut am cunoscut şi alt mod de
stau Ia dispoziţie sute de cărţi. viaţă. Şomaj, foamete, mizerie. As­
tăzi dreptul la muncă este asigurat
Şl multe, multe altele ne fac fiecărui cetăţean al ţării noastre.
munca mai uşoară, viaţa mai plă­ Un exemplu tn acest sens este În­
cută. săşi familia mea, compusă clin trei
membri, fiecare încadrat în cîmpul
BELA CIBI
sef de brigadă la I. F. Hunedoara muncii. Soţia, Edeltraud, lucrează ca
dactilografă, mama muncitoare, iar
Condiţii minunate eu sînt maistru. Toţi muncim şi sîn­
tem recunoscători partidului că via­
pentru învăţătură
ta noastră devină cu fiecare zi toi
In anii regimului democrat-popu­ mai plină de satisfacţii. Ca vechi lo­
lar, in oraşul Călan, ca şi în întrea­ cuitor al Teliuculul, cunosc bine
ga tară, invăţămînlul de stat a cu­ toate Inoirile petrecute aici, după
noscut o puternică dezvoltare. Dato­ 1944.
rită grijii partidului, pe lîngă şcoala
de 8 ani existentă, a fost dată in La Teliuc s-a inăltat o şcoală de
folosinţă cu doi ani în urmă, in 7 ani, unde copiii minerilor îşi în­
oraşul nou Călan, o şcoală medie suşesc în condiţii buno tezaurul şti­
in care învaţă aproape 700 de. elevi. inţei şi culturii. Prin pavarea şoselei
Ia secţiile romină şi maghiară.
Pentru a da posibilitate să înveţe Teliuc-Hunedoara şi a străzilor din
si muncitorilor care sînt în producţie, noua colonie, a fost. stîrpit şi noro­
pe lingă noua şcoală funcţionează iul. Locul fintinilor cu cumpănă l-an
şi o secţie serală, care este frec­ luat reţrlele de apă potabilă ce pă­
ventată de 124 muncitori-elevi. trund în casele oamenilor, alături de
becul electric şl difuzor.
Sălile spaţioase de curs asigură
elevilor condiţii optime de învăţă­ Nici aprovizionarea cu produse
tură. Pentru aplicaţii practice, labo­ alimentare, de uz casnic şi îmbră­
ratoarele şi în special cele de fizică căminte, nu mai prezintă azi o greu­
şi chimie, sînt dotate cu un mare tate. Magazinele noi, de tot felul,
pun la îndemîna locuitorilor din Te­
liuc tot mai multe bunuri de larg
didactic. Pe lingă şcoală funcţionea­ consum.
ză şi o bibliotecă, oare numai in a-
nul trecut a fost înzestrată cu cărţi Teliucul cunoaşte astăzi o Inten­
in valoare de 6.000 lei. să activitate cultural-sportivă. Clu­
bul nou şi biblioteca cunosc o mare
Cadrele didactice au asigurate, de afluenţă de cititori pasionaţi şi ar­
asemenea, condiţii optime de trai. tişti amatori.
In noile blocuri construite In oraşul
Tată de ce îmi este dragă munca
nou au primit locuinţe 15 învăţători si Teliucul de azi, care devine tot
şl profesori. mai frumos cu fiecare zi.
IOAN LUCA
maistru miner la E. M. Teliuc