Page 39 - 1963-02

I

DRUMUL SOCIALISMULUI PAG. S

Nr. 2529

Calitatea superioară a produselor - ACE N D A - ock^ O O O <>OOOCOO<X>0<X>0<X>C<><X><><><><><XXX><><><X><><><><><X><X><K><>g

Ip centres activităţii organizaţiilor PRODUCĂTORI! |

(R adio- Contractând lap tele de vacă şl de oale cu l.C.I.L. Slm eria, \

de partid 13 FEBRUARIE 1963 >beneficiaţi de urm ătoarele a v a n ta je ! %

relaţiile contractuale. Iu atenţia or­ PROGRAMUL I: 5,40 Cintece » primiţi furaje concentrate pentru întreţinerea animalelor. >
şi jocuri populare romîneşti;
(Urinara din pag. l-a) 6,20 Emisiunea pentru sate i 6,45 ® avansuri de bani în contul contractului, $
11 '** ganizaţiilor sindicale şi de U.T.M., Salut voios de pionier; 7,30
- V— ——«~v Sfatul medicului: Plantele medi­
cinale in tratamentul bolilor de
diat cu suficientă răspundere mobi­ precum şl a conducerilor, trebuie inimă; 8,30 Muzică din opere; « preţuri convenabile pentru produselepredate, ^
larea camerelor si dependinţelor să stea calificarea şi ridicarea cali­ 9,30 Melodii populare din ţări
socialiste; 10,00 Teatru la mi­
unui apartament, considerind aceas­ ficării muncitorilor, maiştrilor şi crofon ! „Piaţa ancorelor" i 12,30 ®repartizări de păşuni. A
Muzică din opere; 13,07 Orato­
tă problemă ca minoră, lucru ce a chiar a personalului ingineresc, să riul „Griviţa luptătoare" de Con­ Pentru încheierea de contracte vă veţi prezenta la punctele >
stantin Palade, pe versuri de
condus la greşeli in amplasarea in­ se Iupiie cu toată tăria pentru În­ Nicolae Nasta; 15,00 Muzică şi centrele de achiziţionare a laptelui din comuna respectivă, sau >
stalaţiilor saivtare şi electrice. De tărirea disciplinei In muncă. Este un populară din Moldova,- 16,15
asemenea, nu s-a acordat atenţie fapt demonstrat că in abatajele Vorbeşte Moscova 1; 18,00 Mu­
zică populară romînească inter­ 0 direct oficiilor raionale. >
mascării tuturor conductelor, fapt sau la agregatele unde nu lucrează pretată de Dan Moisescu, Florea
Netcu şi Nelu S t a n 19,00 Jur­ O
care dă de multe ori un aspect urît oameni cu o temeinică pregătire nalul s a t e l o r 19,40 Program de
romanţe i 20,30 Noapte bună, co­ 00000<><>000<><3>0<><><><>000c OOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOCX 0
apartamentelor şi Lhiar îngreunează profesională şi unde disciplina în pii „Pămîntul şi cometa“.

tnobilarca acestora. producţie este încălcată, calitatea PROGRAMUL I I : 12,38 Din sasEsas lESESHsasEsasasEsaHEsssESESESEsasEsasEHEEaEEsasasasasaHasasssas
folclorul popoarelor,- 14,10 Co­
Se manifestă nndte lipsuri in acti­ produselor nu se ridiffiă !a nivelul lectiva noastră dragă — pro­ !!ÎNTREPRINDEREA CINEMATOGRAFICA REG30NALA|
gram de cintece şi jocuri; 19,00
vitatea constructorilor, care in mod cerinţelor. Comitetele raionale şi Muzică uşoară romînească; 19,40
Arii şi duete din opera „Neves­
justificat sint criticaţi de oamenii orăşeneşti de partid să !orienteze oi- tele veseie din Windsor" de Otto ^ DE STATHUNEDOARA jjj
Nikolai; 21,15 Interpreţi de mu­
muncii. Din cauza preparării şi tur­ ganizaţlile de partid sa acestea sâ zică uşoară; 22,30 Muzică de
dans.
nării necorespunzătoare a unor be­ urmărească operativ modul în care
BULETINE DE ŞTIRI ŞI RA­
toane, apar goluri, denivelări dato­ 6e îndeplinesc indicii de calitate, să La cen tru l de schi din Lupe ni, antrenorul Cioflică Sim ion de DIOJURNALE ; 5,00; 6,00; 7,00; G-cu s e d i u ! î n D e v a ,o t r . D r. P e t r u G r o z a n r. 5 3]
13,00; 17,00; 20.00; 22,00; 23,50
rită cedării cofrajelor, lucruri care dezbată periodic în adunările de (programul I), 12,00; 14,00; 16,00; pl
necesită corectări şi cheltuieli în partid această piriblemă, luînd cele la a so cia ţia „M in e ru l“ d in d u n u i elev n o ţiu n i p ra c tic e de schi. 18,00; 21,00, 23,00 (programul II).
angajează imediat: 3
plus. Pe şantierele din Deva, Brad, mai corespunzătoare măsuri acolo (R'mema
I
Petroşani şi Hunedoara, sint foarte unde se constată rămîneri în urmă. 13 FEBRUARIE 1963

frecvente cazurile cind apar deni­ De asemenea, să se urmărească ca B ilanţul unul an DEVA : Pedro pleacă în Sierra - un coniabi! revizor
velări inire îmbinarea parchetului sarcinile prevăzute în planurile de — cinematograful „Patria“; HU­
NEDOARA: Sub cupola albastră —
ai mozaicul, multe tencuieli dau o măsuri lehnico-organizatorice să se de muncă cinematograful „Victoria“ SIMB­
suprafaţă poroasă, strîmbă în plan, realizeze întocmai. In jurul proble­ RIA : Acord final — cinematogra­
ful „/. Pintilie“; PETROŞANI:
cu puşcături datorită mortarului pre­ melor do calitate, de respectare a Patru inimi — cinematogra­ In form aţii suplim entare la sediu l în treprin derii.
ful „Al. Sabia“; Regăsirea —
parat din var proaspăt stins, in mul­ prescripiţiunilor tehnologice şi a dis­ încă de dimineaţă, colectiviştii din a continuat tov. Achim — rezulta­ cinematografut „7 Noiembrie“; I
te apartamente din cauza adausului ciplinei în muncă să se facă o opi­ Răhău au pornit-o grupuri, grupuri tele erau mult mai bune. Noi nu ALBA IULIA : Alibiul nu ajunge
mia de clei, zugrăvelile se iau pe nie de masă, să se folosească toate spre căminul cultural, frumos îm­ am respectat distanta între rînduri — cinematograful „Victoria“ ; Pe­ 5BS'E5ELiE5ES55E5EH25S5E5Ed5H5H5ESEEHEc5H5E5E5E5H5E5E5E5EEH5E5E5E5E5EBEHSESE5
haine, se crează un aspect neplă­ formele agitaţiei vizuale — panouri, podobit, unde are loa adunarea ge­ la cartofi şi densitatea optimă a tre cel istef — cinematograful „23
August“; SEBES • Mongolii — ci­ —•r~'/—»/—-*1—» >—'f—'i—*/—<!—»/—»/—*/—>/—*1—11—•/—11—>/—»1—' /—»r-' /—1/“ *r-»r-' /t -
cut al pereţilor. vitrine ale calităţii, grafice, gazete nerală a gospodăriei. plantelor la hectar şi n-am îngră­ nematograful „Progresul" ; Omul cu
In întreprinderile din regiunea Hu­ de penete, posturile U.T.M.-iste de şat cu gunoi tot terenul pe care două fete — cinematograful „M. EXPLOATAREA MINIERĂ BARZA
control etc. Să se generalizeze meto­ Au venit cu toţii. Adunarea a l-am cultivat cu porumb. Sadovcanu“; ORAS'JIE : Cartouchc . tSmăaSS&SB
nedoara există create toate condiţiile dele şi iniţiativele apărute în lupta început într-o atmosferă caldă, săr­ — cinematograful „V. Roailă“; Doi
pentru îmbunătăţirea calităţii pro­ bătorească. Petru Floca, preşedintele Colectivistul Vasile Neaga a a- sub cer — cinematograful „Flacă­ ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS:
ca să. se producă numai mărfuri de ducţiei. gospodăriei colective a expus darea rătat că producţia mare de struguri ra" ; HAJ EG: Tintin fi misterul
bună calitate. Trebuie însă ca orga­ de seamă. Oamenii au ascultat eu — 20.000 kg. la hectar pe unele su- linei de aur — cinematograful © maiştri mâneri de subteran,
nizaţiile de partid să conducă cu Trebuie să fie întărit controlul atenţie, şi-au făcut însemnări. S-a piafeţe — dovedeşte hărnicia co­ „Popular“; BRAD : Rosemarie —
mal multă competenţă această ac­ tehnic de calitate în toate schimbu­ expus apoi darea de seamă a co­ lectiviştilor şi faptul că s-au apli­ cinematograful „Steaua rofic“;
ţiune, să mobilizeze în acest scop rile şi pe toate fazele procesului teh­ cat în toi timpul anului metodele L O N E A : Plăcerile orafului
toate forţele creatoare ale muncito­ nologic. In această muncă să fie misiei do revizie şi apoi planul de cele mai bune de lucru. — cinematograful „Minerul“;
rilor, Inginerilor şl tehnicienilor. O IL1A : Cînd comedia era rege
atenţie sporită să se acorde intro­ atras un număr cît mai mare de producţie pe 1963. — Şi în sc-rtorul zootehnic s-au — cinematograful „Gh. Doja“; | cu cond iţia s ă în d e p lin e a s c ă p re v e d e -
ducerii în producţie a tehnicii şi obţinut rezultate bune a spus Ion ZLA7NA • Lăsarea nopţii — cine­
tehnologiei înatntale, a maşinilor şi muncitori, ingineri şi tehnicieni din Rînd pe rînd au luat cuvintul nu­ Moga. Numărul de vaci şi juninci a matograful „Muncitorul“; 7 EIUŞ :
uifilajelor cu caracteristici de exploa­ crescut, cu 37 capete, la tineret bo­ Pompierul atomic — cinematograful
tare superioare, să fie asimilata noi activul de partid şi fără de meroşi colectivişti, care au arătat vin cu 107 capete la ovine cu 137 „V. Roaită“; APOLDUL DE SUS : [ rile H .C.M . în v ig o a re .
tipuri de maşini şl agregate, care partid, care să analizeze temei­ capete şi la păsări cu 533. Produc­ Agrafa albă — cinematograful
prin caracteristicile lor tehnico-eco- nic cauzele care duc la obţine- | cum au muncii in cursul anului tre­ ţia medie de lapte a crescut faţă „23 August“. I
nomice să se ridice la nivelul celor de 1961 cu 633 litri pe cap de vacă
mai reuşite produse realizate pe rea unor produse de slabă calitate, cut, lipsurile ce le-au avut şi ce vor furajată. O iu fa fh i [• Solicitanţi se v o r adresa te Exploatarea minieră

plan mondial. indidnd măsuri pentru lichidarea lor. face pentru a duce la îndeplinire — Noi colectiviştii, a spus Istra- m eteorologie r B a ria , serviciul cadre-personai, comuna Crişcior, r
Conducerile tehnice ale întreprin­
Organizaţiile sindicale, împreună cu sarcinile pianului de producţie. PENTRU 24 ORE
conducerile tehnice ale întreprinde­
rilor, secţiilor şi sectoarelor, să se Achim Constandă a arătat în cu- Vreme schimbătoare cu cerul mai ^ raionul B rad , reţjîisiriea Hunedoara, telefon 231 sau 1
oaupe cu mai multă răspundere de vtntul său că deşi timpul a fost ne­ mul* noros. Vor cădea precipitaţii
sub iormă de ploaie şi lapoviţă. \ 224.
derilor, a secţiilor şi sectoarelor, tre­ organizarea Întrecerii socialiste, tar favorabil, brigăzile de cîmp au ob­ te Mihu. sîntem mulţumiţi de mo­ Temperatura staţionară, ziua va fi ]
cuprinsă Intre 2 şi 7 grade, iar
buie să se preocupa ca producţia să aceasta să oglindească întocmai an­ ţinut anul trecut rezultate bune. La dul în care am fosl îndrumaţi de noaptea intre 0 şi -4 grade. Vintul 11
va sufla moderat din sectorul sud Exploatarea asigură cazare, conţi- ]
se desfăşoare în mod ritmic, întru- gajamentele concrete luate de mun­ orz de exemplu, s-a realizat o pro­ consiliul de conducere, de modul şi sud-vest.
cit munca in asalt se restringe ne- citori în consfătuirile de producţie. ducţie medie de 3.200 kg. la hectar în care s-a făcut retribuţia muncii. nă şi salariu lunar conform dispoziţii»
qetiv asupra calităţii. Pentru aceasta, faţă de 2.200 planificat de pe întrea­ Un exemplu : Ion Costea cu soţia PENTRU URMĂTOARELE
e nevoie ca în fiecare întreprindere Organizaţiile de partid trebuie să sa au făcut 1.062 zile de muncă 3 7ILE
combată cu toată hotărîrea tendinţa
Vremea rămîne schimbătoare cu [ lor legale.
să se asigure o justă repartizare a care există Ia unii conducători din ga suprafaţă d» 40 de hectare cul­ pentru care au primit 2.337 kg. temperatura în uşoară creştere.

cadrelor tehntco-inginereştl, o apro­ întreprinderile şi exploatările minie­ tivată cu orz. Aceste rezultate se grlu, 1593 kg. porumb, 1.500 kg. b
vizionare ritmică cu materii prime re din regiune de a realiza şi depăşi datoresc faptului că terenul a fost cartofi, 2.124 kg. struguri, alte pro­
şi materiale de bună calitate, să se planul în detrimentul calităţii. Acest arat, îngrăşat si lucrat după reguli duse precum şi 9.558 lei. Şi ca el UUu
execute la timp reparaţiile maşini­ lucru este dăunător pentru econo­ agrotehnice. Dacă foloseam aseme­ avem mulţi colectivişti în gospodă­
lor şi utilajelor, să fie respectate mia noastră naţională, cît şl pentru T. ÎL €* I i 1 Af I

întocmai condiţiile ce decurg din întreprinderile respective. nea metode şi la celelalte culturi — ria noastră.

Fiecare colectivist care a luat cu-

L a ce rcu l zo o teh n ic vîntul a arătat succesele, a criticat slr. Crlstea Nicolae, nr. 1-3, telefon 1778-2171
lipsurile, a făcut propuneri pentru
F re c v e n ta tre b u ie îm b u n ă tă ţită îmbunătăţirea muncii şi s-a anga­ ANGAJEAZĂ:
jat să muncească mai bine pentru
Cercul zootehnic din cadrul dieze m aterial bibliografic. La bune legate Rtrîns de /><*tîwt*e înflorirea gospodăriei, pentru fău­ p e n t r u unităţile s s i e din
G.A.C. V.inţul de 3es, raionul acest cerc cursanţii nu-şi fac tea practică a colectiviştilor, rirea unui trai îmbelşugat. G A LA ŢI, B R Ă ILA , FO C Ş A N I
Alba, cuprinde 25 de colectivişti. nici un fel de însem nări. Vin la dacă 'ursanţii vin la lecţii ca
Lectorul acestui cerc se strădu­ lecţii ca Ia spectacol. In al doi­ sim pli spectatori, rezultatele nu Intr-o atmosferă de entuziasm, IU i n g - m e r i c o n s Is -ţic S o r i, IurasfaEraps
ieşte şi prezintă în faţa cursan­ pot fi cele aşteptate. De aceea adunarea a votat planul de produc­
ţilor lecţii interesante, atracti­ lea rînd sala în care se ţin şe­ este necesar ca organizaţia de ţie pe 1963 şi a trecut la alegerea ş i u t ila j e d e corasftrajicflî;
ve. Pentru fiecare lecţie se fo­ dinţele cercului este friguroasă partid şi consiliul de condu­ consiliului de conducere. In noul jP m a i ş t r i e o r is f^ a n c fo r i, instalaţii
losesc planşe, scheme la tablă şi nu are bSnci. cere al G.A.C. să acorde mai consiliu au fost aleşi tovarăşii : Pe­
la unele din lecţii diafilm e. Fie­ tru Floca, preşedinte, Vasile Vulcu. ş i u t ! L&je d e c o n s f im c îili;
care lecţie este explicată Pe ba­ Rezultatele sfnt nesatisfăcă­ m ultă atenţie acestui cerc vicepreşedinte, Antinie Rodean, Gh.
za unui plan conspect bine al­ Fulea, Maria Popa, Achim Constan­ El ielu ra icîera l mioff-msdoirl şă c o n -
cătuit, pe înţelesul cursanţilor. toare şi din cauză că după mai şi să la măsuri ca flecare dă, Vasile Cacovean, Ioan Costea sfiruclorS.
Cu toate acestea, rezultatele nu multe lecţii, nouă cursanţi au şi Gavrilă Secaş, membri.
sint tocm ai bune. De ce ? In fost înlocuiţi cu alţii. Aceştia cursant să participe la lec­ Condifsile de angajare:
primul rînd datorită faptului că au nierdut un număr însem nat ţii, să aibă caiet, să-şi facă no. IOAN MREJA
atît consiliul de conducere al do lecţii. De asem enea, în ulti­ V. VULCU conform dispoziţiilor legale în vigoare.
gospodăriei cît şi organizaţia mul tim p unii cursanţi au multe tiţe, să studieze şl să se pregă Se asigură locuinţă corespunzătoare.
IOAN CENUŞĂ
de partid nu au îndrumat absenţe nem otivate. In ziua de 81 tească pentru a deveni buni eres (din postul de corespondenţi
cursanţii să vină la lecţii cu ca­ ianuarie cînd s-a predat lecţia a cători de anim ale. Luînd aceste voluntari din G.A.C. Răhău)
iete şi să-şi facă notiţe, să stu- 21-a, au lipsit 10 cursanţi.
măsuri consiliul de conducere v;
Asr stînd lucrurile, este clar că
oricît s-ar strădui lectorul să putea ridica şi acest cerc la ni
pregătească şi să expună lecţii velul cerinţelor.

im ni. ţBBBW

ÎL» ttBtlÎăflle c u H u ra le de Ia zătoare dedicată brigăzii zootehnice ticultori, crescători de animale etc. Consiliul agricol regional, şi avînd de-al Vll-lea concurs al formaţiilor
din G.A.C., la Stremţ, Batiz, Brânişca, in vedere specificul local, s-au pro­ artistice de amatori, se impune o
© a c tiv ita te c it m a l b©®:ată! Toteşti, Geoagiu şi Miercurea seri de Prin recomandările şi punerea la gramat şi rulat în fiecare raion fil­ activizare largă a tuturor forma­
calcul pe dif?rite teme. dispoziţie de cărţi şi broşuri, legate me documentare agricole în ajutorul ţiilor de acest gen din regiune.
Condiţiils actuale din ţara noas­ Dr. OCTAVIAN FLOCA diferite teme. pînă în cele mai înde­ de tematica lecţiilor predate, se a- cursanţilor de la învâţămîntul agri­
tră, cu o industrie în plin avînt, eu preşedintele Comitetului regional părtate sate ale regiunii. Se poate a- In atenlia consiliilor de rondure-r­ col. O activitate susţinută au desfă­ Prin larga activitate cultural-edu-
p agricultură socialistă mecanizată, precla munca de organizare a ciclu­ ale căminelor culturale a stat şi in­ cordă un sprijin deosebit învăţă- şurat la sate şi caravanele cinema­ cativă desfăşurată, căminul cultural
oferă multiple şi largi posibilităţi pentru cultură şi artă lui da conferinţe in raioanele Ha­ formarea politică a oameiiiioi mintului agricol, iar pentru sprijini­ tografice crre, numai în ultimele a devenit un adevărat focar de aul-
de la sate, activitate în care sint a- trei luni au prezentat filme în 315 tură, ia care este atrasă ţărănimea
pentru îmbogăţirea patrimoniului cul­ gâzi ştiinţifice, care aduc o contribu­ ţeg, ilia şi Alba, unde Comitetele tiaşi cei mai competenţi activişu cu, rea întăririi economico-orgamznio localităţi, vizionate de aproape 50 colectivistă de toate vîrstele. De
turii noastre noi. Partidul Muncitoresc ţie însemnată în dezvoltarea şl îm­ pentru cultură şi artă s-au preocupat turali. In acest sens au fost folosit, a G.A C. s-au elaborat şi difuzat scri­ de mii spectatori. aceea, în centrul întregii activităţi
Romîn, avînd mereu în faţă grija pen­ bunătăţirea muncii culturale de masă, îndeaproape de îndrumarea şi urmă­ forme diferite aie muncii cultural-e­ sori melodice legate de organizarea cultural-educative de masă la sate
tru ridicarea permanentă a nivelului la ridicarea nivelului cultural-ştiinţi- rirea tinerii lor, precum şi de conţi­ ducative : jurnale vorbite. călător; consfătuirilor cu cititorii pe tema: Creşterea simţitoare a frecvenţei trebuie să stea pe mal departe şl
de trai material şl cultural al oame­ fic al oamenilor muncii. pe hartă, cronici ale evenimentelor „întărirea economico-organizatorică a populaţiei săteşti la spectacolele ci- în măsură şi mai mare legarea ei
nutul de idei al acestora. Nu s-a a- internaţionale, audiţii la radio. G.A.C. — sarcină principală în etapa riematogralice reflectă interesul spo­ de sarcinile politice şi economice ale
actuală a construcţiei socialiste la rit pentru acest gen de activitate etapei actuale, să contribuie la mo­
nilor muncii, a creat condiţii optime In această perioadă conţinutul cordat suficientă atenţie acestei acti­ O contribuţie de seamă la educa­ sate". Menţionăm ca o formă eficace culturală. bilizarea colectiviştilor la înfăptui­
pentru ca toţi cei ce muncesc de la mun«ii de propagare a cunoştinţelor vităţi în raioanele Sebeş şi oraşul Hu­ rea maselor de oameni ai muncii o îd înfăptuirea acestei acţiuni concur­ rea noilor obiective de producţie ale
oraşe şi sate să se bucure de cuce­ a fost orientat, în primul rînd, spre nedoara, unde nu s-a urmărit expune­ aduc brigăzile ştiinţifice, care se bu Faţă de multiplele şi variatele po­ gospodăriilor colective, la continua
ririle ştiinţei şi tehnicii, de bineface­ sprijinirea întăririi economico-organi- rea cu regularitate a conferinţelor iar cură de multă apreciere din partea co­ sul între bibliotecile comunale, că sibilităţi oferite de munca cu filmul lor educare. In acest scop să fie
rile unei culturi înfloritoare. zatorice a G.A.C, popularizarea me­ în unele localităţi ca Laz, Doştat, Deal, lectiviştilor, deoarece ele dau răs va fi nevoie ca întreprinderea cine­ folosite forme cît mai variate şi a-
punsuri competente la multiplele în­ cele organizate, în raionul Sebeş matografică să organizez.o in mai trăgătoare în popularizarea realiză­
Ţinînd seama de sarcinile actuale todelor agrotehnice avansate. împreu­ Şibot. Dobîrca ele. s-a expus un nu­ trebări, din cela mai variate dome­ Este semnificativă activitatea unor bi mare măsură şi acţiuni cu filmul de rilor deosebite ale colectiviştilor
ale muncii cultural-educative dr nă cu Consiliul agricol regional, s-au măr cu totul redus de conferinţe. nii ale ştiinţei şi culturii, puse o, blioleci ca cele din Miercurea şi Pî- ştiinţă popularizată. fruntaşi, precum şi a metodelor lor
masă, Comitetul regional pentru cul­ organizat In regiune peste 450 cicluri Concomitent cu ciclul de conlerinte ţăranii colectivişti, In regiunea nea- treşti, declarate fruntaşe la încheie­ de lucru.
tură şi artă a luat o seamă de mă­ de conferinţe, In care au fost cuprinşi pe teme agricole, la căminele cultu­ stră activează 40 de brigăzi ştiinţi­ rea acestor concursuri. O activilau Rezultate însemnate s-au obţinut
suri pentru a ridica nivelul acestei colectiviştii care nu participă la în- rale au fost organizate şi cicluri de fice, în care sîrit cuprinşi peste 20 susţinuta desfăşoară şi bibliotecile co­ şi în activitatea artistică de ama­ Una din preocupările principale
activităţi pe o treaptă şl mai înaltă. vătămîntul agrozootehnic. Astfel, la conferinţe pe teme ştiinţifice. Din de intelectuali, specialişti in diferii, munale din Teiuş, Vintul de Jos tori. Brigăzile artistice de agitaţie ale Comitetului regional pentru cul­
In planul de muncă al Comitetului căminul cultura! din Dobra au fosl temele indicate de către Comitetul domenii de activitate. In cele peste Cristur, Berlhelot, Sălaş. Luncoinl de ale căminelor culturale militează ac­ tură şi artă, ca şi a celor raionale
au fost trecute organizarea unor ac­ expuse teme cum sint: „Creşterea şi de Stat pentru Cultură şi Artă, au 120 de consultaţii efectuate pînă in Jos, Gurasada, Vinerea, Geoagiu, tiv pentru educarea socialistă a co­ şi orăşeneşti va fi aceea a perma­
ţiuni care să cuprindă o masă cit îngrijirea pomilor", „Creşterea raţio­ fost expusş conferinţe din ciclu] prezent, membrii brigăzilor au răs­ lectiviştilor, pentru mobilizarea lor nentizării activităţii, eliminind siste­
mai largă de oameni ai muncii de Ia nală a vacilor“, „Cum putem îmbu­ „R.P.R. — patria noastră socialistă“, puns cu competentă la nur Strei Sîugoorgiu. la îndeplinirea planurilor de pro­ mul de muncă sporadic de la unele
sate. In centrul activităţilor cultu­ nătăţi solurile podzolice". La cămi­ „Cum să ne purtăm in viaţa de toate şi variatele întrebări ridicate de ţă­ ducţie ale gospodăriilor agricole co­ cămine, organizarea unor acţiuni di­
rale a stat şi stă consolidarea şi dez­ nul cultural Almaş-Sălişte au fost zilele" şi altele. ranii satelor noastre privind conso­ In colaborare cu comisiile de fe­ lective. In lealizarea acestor sar- ferenţiale, pe categorii de auditori,
voltarea gospodăriilor agricole co­ programate şi expuse teme c a : „So­ Pentru întărirea activităţii cultural- lidarea economico-organizatorică a mei, la sate. în cadrul cercurilor de cini, pe lîngă materialele de reper­ cu material potrivit cerinţelor aces­
lective, creşterea avutului obştesc, ca lul, însuşirile solului, principalele so­ educative la sate au fost trimişi de G.A.C,, probleme cu caracter ştiinţi­ citit, se desfăşoară o muncă fructuoa­ toriu editate pe plan central, in tora, precum şi o mai strînsă cola­
si continua educare a ţăranilor colec­ luri de cultură din Almaş-Sălişte. cum la centru) de regiune şi de la raioa­ fic, sanitar, de politică internă şi să. Aici se organizează lecturi din perioada lunilor de iarnă Casa re­ borare a organizaţiilor de masă cu
tivişti in spiritul grijii pentru avutul putem mări fertilitatea lor", „Folosi­ ne, un număr important de intelec­ internaţională In această priv reviste şi broşuri, se citesc diferite gională a creaţiei populare a elabo­
şi interesele obşteşti, a ataşamentului rea chibzuită a îngrăşămintelor loca­ tuali, cu o bună pregătire politică şi poate fi apreciată in mod deosebit articole din presă etc. Pentru ca ac­ rat diferite materiale pentru brigă­ căminul cultural şi antrenarea unor
pentru gospodăria agricolă colectivă. le", „Apărarea avutului obştesc în ştiinţifică, pentru a face expuneri de activitatea brigăzilor ştiinţifice din tivitatea în cercuri sâ fie şi mai rod­ zile de agitaţie, axate pe probleme
In realizarea acestor sarcini au fost G.A.C" ş.a. raioanele Sebeş, Haţeg şi Alba. nică este nevoie de mai mult discer- actuale ale satului colectivizat, fapi active obşteşti cit mai largi.
folosite forme şi acţiuni variate ca conferinţe pe diferite tema ştiinţifice care a contribuit la ridicarea con­
cicluri de conferinţe, brigăzi ştiinţi­ In acţiunile de 'ulturalizare a ma­ nămint în alegerea şi prezentarea ma­ ţinutului activităţii acestor formaţii. Sarcini importante revin în în­
fice, consultaţii, seri de întrebări şi Unităţile culturale s-au orientat bine De asemenea, în această perioadă, terialelor ce se citesc în aceste cercuri, Brigăzile artistice de agitaţie au fost
răspunsuri, popularizarea şi răspîndi- în alegerea ciclului de conferinţe pe cu eoncursul specialiştilor din regiu­ selor la sate, o bogată activitate re o muncă de îndrumară şi control per­ antrenate într-un concurs regional, deplinirea acestor acţiuni şi sfatu­
*rea cărţii, munca cu filmul, expoziţii teme de economie agrară şi agrozoo­ ne şi din învătămlntul superior, an vine muncii cu cartea. Numărul mereu manentă în orientarea lor. organizat în cinstea zilei de 30 De­
etc. — potrivit cu specificul fiecărui tehnice, ţinînd seama de specificul de fost organizate la sate consulta­ crescind al cititorilor şi al cărţilor cembrie. Au participat la această rilor populare comunale, care au da­
sat. producţie al gospodăriilor agricole citite de ţărănimea colectivistă, arat Pantru ridicarea muncii cu cartea acţiune 246 de brigăzi de la sale
colective. La Gurasada Gnlda de Jos ţii ştiinţifice privind „Creşterea pt. dorinţa ei de a cunoaşte, de a-« la sate la un nivel cît mai înalt este Se remarcă buna desfăşurare a < toria să ajute căminul cultural şi
Sălaşul Superior, Rapoltn! Mare. Pe- sărilor în GAG", „îmbunătăţire, îmbogăţi mereu cunoştinţele. Bo­ nevoie de o muncă susţinută, de ori­ cestui concurs, în raioanele Alba şi
raselor de bovine, ovine şi porcine“, gată şi variată este şi tematica ma entarea lecturii colectiviştilor, de Haţeg. Cu mai puţin simţ de răs­ să-i asigure toate condiţiile pentru
Profesorii şi învăţătorii, inginerii a- treşti, ş.a. au fost expuse conferinţe nifîstărilor de masă cu cartea şi cu popularizarea cît mai largă a cărţii, pundere s-au organizat şi desfăşu­ desfăşurarea activităţii.
gronomi, medicii, atraşi în jurul că­ c a ; „Dezvoltarea şi apărarea avutu­ „Dezvoltarea sectorului legumicol al mai ales acum cînd se desfăşoară la rat aceste acţiuni culturale în ra­
minului cultural, şi-au adus un mare lui obştesc", „Retribuirea munci! G.A.C." ş.a. un conţinut specific, preocupărilor oa­ sate „Luna cărţii". Instituţiile cultmale de la sate,
aport la organizarea diferitelor ac­ după ziua-muncă şi în raport cu pro­ menilor de la sate. Astfel, pentru o cît ionul Brad şi oraşul regional Hu­
ţiuni culturale la sate. ducţia obţinută“, „Cum putem mări Rezultate bune au fost obţinute şi Obiectivele şi sarcinile activită­ activiştii culturali avînd sprijinul
fertilitatea solului“. „Să folosim se- prin folosirea altor forme de activi­ mai largă difuzare a cărţii agrozooteh­ ţii cultural-educative la sate în pe­ nedoara. Unele rezultate s-au obţi­
Pe lingă Comitelui regional pentru mlutp de tpn'tR productivitate“ ele. tate, deosebit de eficiente — seri cul­ rioada lunilor de iarnă au fost sus­ şi îndrumarea permanentă a orga­
cultură şi artă şi pe lînqă Comite­ turale. seri de calcul si şezători. La nice. cu n continui pra, tic, la multe bi­ ţinute în mod permanent cu bune nut şi tn activitatea altor formaţi;
tele raionale şi orăşeneşti, au fosl Prnnaganda prin conferinţe, orga Hârău. de pilda, s-a organizai o seai, rezultate şi de munca cu filmul. în­ nelor şi organizaţiilor de partid, au
blioteci comunale s-a organizat „Colţul treaga muncă cu filmul la sate este de amatori — corale coregrafice şi
constituite comisii pentru răspindirea nizată in bune condiţiuni, a avut ca culturală închinată familiilor de co­ colectivistului", s-au elaborat liste orientată spre popularizarea succe­ teatru. daloria sâ desfăşoare în viitor o
de recomandare pentru brigadieri, vi­ selor agriculturii socialiste in ve­
cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, bri- rezultat expunerea de eonferinţe pe lectivişti fruntaş!, la Berthelot o şe­ derea creşterii producţiei şl apli­ Ţinînd seama că în această pe­ muncă şi mai bine organizată, cu
cării celor mai înaintate metode a- rioadă începe să se desfăşoare cel
grozootehnice. De comun acord eu un continui înalt si cu o eftrien’ă

cresrindâ, contribuind asttel la în­

făptuirea sarcinilor trasate de cel

de-al IlI-Iea Congres al partidului
nostru.