Page 4 - 1963-02
P. 4
PAO. g DRUM SBCÍAtlSMÜlin Nr. 2520
* U L T IM E L E Ş T IR I * U LT IM E LE Ş T IR I ECT^?CTggiBC«g38t?^^
încheierea sesiunii „O am en ii so v ie tic i top J. K e h m : „Sintem pentru reglementarea
Com ifefului execuîiv să trăiască in pace şi prietenie pe cale paşnică a tuturor litigiilor“
ai F. S. M. eu în tregu l popor german** DELHI 31 (Agerpres). — Referlndu-se la politica de ao-
„Ne pronunţăm Împotriva războ existenţă paşnică promovată de
PRAGA 31 (Agerpres). — Răspunsul lui N. S. Rruşciou iului şi sintem pentru reglementa Uniunea Sovietică, Nehru a spus:
la mesajul lui R o lf Elias rea pe cale paşnică a tuturor litigii „Rusia este Împotriva războiului, în-
La 31 ianuarie, la Praga au luat lor“, a declarat primul ministru al truclt un război astăzi ar însemna
sfîrşit lucrările celei de-a 26-a se MOSCOVA 31 (Agerpres). — mentate din Berlinul occidentali“ Indiei, Nehru, la un mare miting un război nuclear care ar pustii Eu
siuni a Comitetului executiv al Fe TASS transmite: şi să se „lichideze regimul de de la Delhi consacrat memoriei lui ropa şl Întreaga lume“*
deraţiei Sindicale Mondiale. ocupaţie perimat din Berlinul
In răspunsul la mesajul lui occidental“, N. S. Hruşdov a Mahatma Gandhi.
Comitetul executiv al F.SM. a sa Rolf Elias, preşedintele condu declara/t:
tisfăcut cererile organizaţiilor sin cerii Asociaţiei de prietenie ger- Canada nu va achiziţiona armo nucleare americane
dicale cointeresate din Congo şi mano-sovletlcă din Berlinul oc „Oamenii sovietici vor să tră
Vietnamul de sud cu privire la pri cidental, N. S. Hruşdov a subli iască în pace şl prietenie cu WASHINGTON SI (Agerpres). — tot mal ostilă faţă de posibilitatea
mirea lor ca membre in Federaţia niat din nou că „pentru menţi populaţia Berlinului occidental, Intr-o declaraţie daiă publicităţii achiziţionării de arme nucleare ame
Sindicală Mondială. nerea păcii In Europa şi reali ca şi cu întregul popor german. la 30 ianuarie de Departamentul de ricane. După cum menţionează agen
zarea unei destinderi a încordă Sintem pentru largi legături co Stat al S.U.A. se anunţă că în ca ţia Reuter, chiar şl în Camera Co
A fost adoptată, de asemenea, merciale cu firmele Yest-germa- drul tratativelor, desfăşurate timp munelor a Canadei în dezbaterile
propunerea cu privire la crearea Co rii internaţionale este necesar ne, dorim ca oamenii voştri de îndelungat între Statele Unite ţi care au avut loc recent, ma! mulţi
mitetului de solidaritate cu oamenii ştiinţă, oamenii de cultură şi Canada, în vederea punerii la dis
muncii şi poporul Spaniei şi Comi să se lichideze rămăşiţele celui artă să viziteze mai des Uniu- poziţia forţelor armate canadiene a deputaţi şl-au manifestat nemulţu
tetul de solidaritate cu oamenii nea Sovietică, iar ai noştri — focoaselor nucleare americane, nu
muncii şi poporul Vietnamului de de-al doilea război mondial prin Berlinul occidental“. mirea faţă de „presiunile exerci
sud. * s-a ajuns la un acord.
semnarea tratatului de pace ger N. S. Hruşdov şi-a exprimat Opinia publică din Canada a ma tate de S.U.A. asupra Canadei pen
Comitetul executiv al F.S.M. a
prezentat hotărtrea cu privire la man şi rezolvarea pe această speranţa că „şi Senatul din Ber nifestat fn ultima vreme o atitudine tru a o determina să accepte arma
convocarea în octombrie 1963 la bază a problemei Berlinului oc uucleară".
Bucureşti a celei de-a doua confe cidental".
rinţe sindicale internaţionale consa Relevînd că Uniunea Sovieti linul occidental va aborda în
crate problemelor femeilor munci că consideră necesar „să se pună mod realist rezolvarea acestor Daapă, ©şaiarea tr a ta tiv e lo r
toare. capăt actualei situaţii neregle.- probleme"., de la H risxelles
La sesiunea Comitetului executiv,
Luiz Padilla (Chile) a fost ales se Dezbaterile din Camera Comunelor D e cla ra b le primului ministru Macmillan
cretar al F.S.M. asupra acordurilor de Sa Nassau
LONDRA 31 (Agerpres). — 6ucccs, Cind a devenit dar că pro COMBINATUL METALURGIC DIN MAGN1TOGORSK.
In cuvlntul de închidere, secre LONDRA 31 (Agerpres). — dependenta sa nucleară), Macmillan Guvernul francez a suspendat fără blemele litigioase rămase pot fi re IN FOTO: LAMINORUL „2500" DE LA ACEST COMBINAT.
tarul general al F.S.M., Louis Sail In seara zilei de 30 ianuarie, la a declarat că In orice caz renunţa şovăire şi destul de brutal tratative zolvate foarte rapid, a declarat el,
lant, a făcut bilanţul activităţii F.S.M. Londra s-au deschis dezbaterile din rea la armele nucleare nu ar reduce le cu privire la aderarea Angliei la atunci guvernul francez a încetat tra Cu p rile ju l a n iv e rsă rii n a şîe rîi lui Jo s e Mă rfi
şi al Uniunilor Sindicale Internaţio Camera Comunelor asupra acordu cu nimic creditele militare ale An Piaţa comună, a declarat primul mi tativele fără nici o şovăire şi în
nale în perioada care a trecut şi a rilor de la Nassau. Premierul Mac gliei, Iăsind să se înţeleagă că su nistru Macmillan care a luat cuvin- tr-un mod destul de brutal. Adunarea festiva de Sa Havana
concretizat sarcinile lor pe anul millan a făcut o expunere asupra mele ce ar rămîne într-un asemenea tul la 30 ianuarie la posturile de ra
1963. clauzelor acestui acord în virtutea caz, ar fi oricum cheltuite pentru dio şi televiziune. De ce au eşuat tra Primul ministru al Angliei s-a ocupat HAVANA 31 (Agerpres). — nare Integrate din Cuba, a rostit un
căruia, după cum se ştie, S.U.A. vor sporirea forţelor militare convenţio tativele de la Bruxelles şi ce acţiuni apoi de problema — ce trebuie să în La Havana a avut loc reGent o discurs. El a vorbit despre lupta
Guvernul suedea livra Angliei rachete nucleare de nale. Macmillan a recunoscut eă urmează să întreprindă Anglia In si treprindă acum Anglia. Macmillan a adunare festivă a reprezentanţilor lui Jose Marti pentru eliberarea tă
respinge preSe raţiile tip „Polaris“ pentru submarine. Marea Britanie nu va putea dispune tuaţia creată — acestea au fost în recunoscut, de fapt, că guvernul en vieţii publice din capitala Cubei, rii, împotriva dominaţiei imperialis
de submarine cu propulsie nuclea general problemele tratate în cuvîn- glez a fost luat prin surprindere de consacrată celei de-a 110-a aniver mului american si a subliniat că re
S ă rilo r N .A.T.O . Declarînd că „între Statele Unite ră şi de rachete „Polaris“ înainte de tarea lui Macmillan. desfăşurarea evenimentelor de la voluţia din 1959 a înfăptuit idea
şi Marea Britanie există relaţii spe 1968. Bruxelles şi a declarat că nu dispune sări a naşterii lui Jose Marti. lurile luptei eroului naţional al po
STOCKHOLM 31 (Agerpres). — ciale, îndeosebi pe plan nuclear", „Ceea ce s-a petrecut ieri la Bru acum „de un plan concret de alter Cu această ocazie Carlos Rafael porului cuban.
După cnm reiese dinfr-un comu Macmillan a afirmat că acordul de Din partea opoziţiei laburiste au xelles, a constatat cu tristeţe Macmil nativă“ cu privire la acţiunile viitoara
nicat oficial al Ministerului Afaceri la Nassau reprezintă o reconfirma luat cuvîntul George Brown, liderul lan, a fost prost pentru noi, prost ale Angliei. Rodrigues, membru al Conducerii La adunare au fost prezenţi şefi
lor Externe al Suediei, publicat în re a acestor relaţii speciale nuclea Interimar al partidului laburist, si pentru Europa şi prost pentru în ai ambasadelor ţărilor prietene.
ziarele din 31 ianuarie, S.U.A. şi R.F. re între cele două ţări. El a încer Richard Crossman, care au condam treaga lume liberă (adică lumea capi Macmillan a preconizat doar „ac Naţionale a Organizaţiilor Revoluţio
Germană Încearcă să exercite pre cat să susţină teza aşa-zisei „inde nat politica militară a guvernului talistă— N.R.)“. Premierul englez a ţiuni creatoare şi constructive, şi
siuni asupra Suediei pentru a o sili pendente nucleare“ britanice şi ideea conservator. După cum relatează expus din nou motivele de care s-a că nicidecum vindicative“. El a vorbit In subcomisia O.N.U. pentru problemele
să sisteze livrările de ţevi către că ea ar fi menţinută prin acordu agenţia Reuter, George Brown a in lăuzit Anglia clnd a hotărît să adere la despre necesitatea colaborării conti discriminării rasiale
Uniunea Sovietică. trodus chiar o moţiune de neîncre Piaţa comună. Macmillan a declarat nue cu celelalte ţări din lume, cu
Guvernul suedez a respins preten rile încheiate la Nassau, dar nu a dere în guvern, In legătură cu po că „Anglia a vrut să lichideze scin ţările Commonwealthului şi cu Sta NEW YORK 31 (Agerpres). — Proiectul de declaraţie arată că
ţiile ţărilor N.A.T.O. Amintind că litica sa în domeniul înarmării, darea Europei", dar ceea ce s-a pe tele Unite. După cum relatează agenţia Reu discriminarea rasială „constituie o
„Suedia are un acord pe trai ani ai putut decit să-şi exprime „speranţa“ trecut în ultimele oîteva săptămîni ter, la 30 ianuarie subcomisia O.N.U. încălcare flagrantă a Cartei O.N.U.“<
Uniunea Sovietică, care prevede, de Sporirea cheltuielilor a provocat de fapt o scindare între Macmillan a spus în continuare că pentru problemele discriminării ra El cere statelor membre ale O.N.U.
asemenea, livrarea ţevilor", guvernul că Anglia îşi va păstra dreptul de ţările Europei. Macmillan a acuzat ar trebui ca ţările Commonwealthu siale a adoptat un proiect de de să dea imediat curs declaraţiei şi
Suediei declară: „Suedia nu inten m ilitare sie Angliei guvernul Franţei că priveşte înapoi lui, ale Europei, America şi ţările claraţie în care condamnă născoci „să depună eforturi susţinute pen
ţionează să limiteze contingentele a lua hotârirl independente In ce şi nu înainte. El a acuzat Franţa că membre ale Asociaţiei Europene a rile cu privire Ia superioritatea ra
de mărfuri specificate în acord". LONDRA 31 (Agerpres). — Intenţionează să domine ’Europa,’ Comerţului liber să înceapă tratati sială şi le califică drept „false din tru a preîntîmpina discriminarea în
priveşte folosirea focoaselor nuclea Inceptnd cu anul 1948, Anglia a vele în problema reducerii tarifelor punct de vedere ştiinţific, eondam-
cheltuit aproximativ un miliard de După părerea lui Macmillan, Fran comerciale. nîndu-le din punct de vedere mo domeniul drepturilor politice, al re
re. Incercînd să preîntlmpine even ţa a făcut să eşueze tratativele de ral, nejusţe şi periculoase din punct
la Bruxelles deoarece a existat o Macmillan a negat că Anglia s-ar ligiei, educaţiei, închirierii de lo
tualele interpelări ale laburiştilor perspectivă reală a încheierii lor cu de vedere social“.
afla în faţa unei perspective sum cuinţe şi accesului în localurile pu
asupra acestui subiect controversat
bre. blice“.
(laburiştii consideră că acordul de
la Nassau a însemnat în fapt renun
ţarea de către Marea Britanie la in-
C riza guvernamentală din Âusfrîa lire sterline pentru crearea armei sale Prima reacţie oficială a guvernului S.U.A. O nouă măsură rasistă a guvernului
nucleare, a declarat la 30 ianuarie
VIENA 3i (Agerpres). — vele este datorat, potrivit relatărilor ministrul de război, Thorneycrolt, WASHINGTON 31 (Agerpres). — mentului de stat al SXLA. El a din Republica Sud-Africană
presei, pe de o parte pretenţiilor ri răspunzind la întrebările membrilor „Statele Unite consideră ea foarte adăugat că S.UA. vor continua efor
Cancelarul federal a! Austriei, Al- dicate de partidul popullst de a se parlamentului în legătură cu creşte regretabil eşecul tratativelor pentru turile pentru întărirea Comunităţii JOHANNESBURG 31 (Agerpres). nu va avea actul de identitate asu»
fons Gorbaoh, care a fost Însărcinat acorda unui reprezentant de-al său rea cheltuielilor militare în Anglia. intrarea Marii Britanii în Comuni atlantice pe linia întăririi N.A.T.O., pra sa, poate fi arestat în orice cli
cu formarea noului cabinet, a avut postul de ministru al Afacerilor Ex Răspunzind la întrebarea deputatului tatea Economică Europeană“ — a creării forţelor nucleare multinaţio Guvernul rasist al lui Verwoerd a pă din zi şi noapte şi aruncat în
o întrevedere la 30 ianuarie cu pre terne, care pînă la alegerile din no laburist Zilliacus, Thorneycroit a de hotărît să extindă asupra femeilor închisoare. Numărul arestărilor pa
şedintele Austriei, A. Scharf, pe care iembrie anul trecut a fost deţinut de clarat că este de aşteptat o sporire declarat Ia 30 ianuarie L. White, nale, a desfiinţării piedicilor ridicate din Republica Sud-Africană acţiunea baza acestei legi este de aproxima
l-a informat că eforturile sale de a reprezentantul partidului socialist, a bugetului militar englez. faimoasei „legi cu privire la actele tiv 500.000 anual. Jumătate din efec
forfha o nouă coaliţie guvernamentală precum şi cu privire la trasmiterea purtătorul de cuvînt aî Departa- în calea pătrunderii mărfurilor ame de identitate“. De la 1 februarie, tivul întregii poliţii sud-africane este
au eşuat. în proprietate privată a unei părţi a anunţă ziarul „Daily Worker“, in ocupat în permanenţă cu suprave
Scopuî vizitei lui Roger Frey în Spania ricane pe pieţele Europei occiden R.S.A. vor fi arestate toate femeile gherea aplicării acestei „legi“.
Agenţia Reuter menţionează că a- tale. găsite fără acte de identitate spe
întreprinderilor naţionalizate. Pe de Obiectivul noii tentative a guver
altă parte, fiecare din partenerii coa White a subliniat că refuzul Fran nului Verwoerd de a sili femeile să
liţiei desfăşoară separat tratative de aibă totdeauna asupra lor acte de
ceastă declaraţie a lui Gorbach sur culise cu „partidul austriac al liber PARIS 31 (Agerpres). — După cum subliniază presa fran- ţei de a include Anglia în Piaţa co ciale. identitate speciale constă în a slăbi
vine după nouă săptămîni de nego tăţii“, care are o orientare neonazis După cum anunţă agenţia France chistă, vizita lui Frey a urmărit şi mună nu poate decît să amine rea şi mai mult activitatea Federaţiei
cieri infructuoase purtate între «ele tă în scopul de a-1 atrags de partea Presse, la 30 ianuarie ministrul afa un alt scop. Potrivit ziarului „Ya", lizarea unei colaborări eficace în In virtutea aşa-numitei „legi cu femeilor din R.S.A., care Împreună
lor. cerilor interne al Franţei, Roger Frey, Spania este preocupată In prezent tre Europa şi Statele Unite. privire la actele de identitate“, ori cu celelalte organizaţii progresiste
două partide principale din Austria şi-a încheiat vizita oficială la Ma de înjghebarea unei axe „Paris-Bonn- ce african ca:e atinge virsta de 16 din ţară luptă cu hotărlre împotriva
¦—’popullst şl socialist drid. In cursul vizitei, Frey a purtat Madrid", care să apropie Spania mai Declaraţia lui L. White reprezintă ani, primeşte din partea politiei un dezmăţului rasismului, pentru acor
tratative cu ministrul afacerilor in mult de N.A.T.O. şi eventual de Pia prima reacţie oficială a guvernului act de identitate special fără de darea drepturilor politice şi cetăţe
Impasul la care au ajuns tratati terne al Spaniei, Cnmllo Alonso Vega, ţa comună. Pe această temă, după S.V.A. Ia eşecul tratativelor de la care nu poate trăi şi deplasa. In
şî cu ministrul afacerilor externe, cum relatează agenţia l'Union Fran- Bruxelles, fapt pe care el l-a carac acest act, în afara fotografiei şi nu neşti populaţiei băşlinaşe a Africii
Infrîngerile suferite de trupele diemisfe Castiella. Frey a fost primit, de ase eaise d'Information, ziarul spaniol terizat drept un eveniment „extrem melui posesorului, sînt citate date
şi americane provoacă nelinişte ia Washington menea, de către dictatorul Spaniei, „Abc“ salută „apropierea Spaniei de de neplăcut“. referitoare la plafa impozitelor. Ac de Sud.
tari atit de influente cum sînt Fran tul trebuie prezentat la prima ce
Franco. rere a unul poliţist. Dacă africanul
SA1GON 31 (Agerpres). — rea situaţiei din Vietnamul de Sud. După cum reiese din comunicatul ţa şi R.F.G.“. Cotidianul „Ya“ cere
Recentele înfrîngeri suferite de dat fiind faptul că patrioţii sud-viet comun dat publicităţii ia sfirşitul vi făţiş Franţei şi Germaniei. occiden- PE SCURT ® P E S C U R T © SCURT
trupele diemiste şi americane în ope namezi s-au dovedit a fi, după cum zitei, părţile au procedat la un schimb ta’e să includă Spania în tratatul de
raţiunile desfăşurate împotriva pa se exprimă el, „un inamic hotărlt“. de păreri în legătură cu relaţiile colaborare încheiat retrent între aces OTTAWA. — Acum, cînd Uniu binct (11 din ei sini membri ai fa de 389 miliarde lire
te două ţări. nea Sovietică a acceptat nu numai
trioţilor sud-vietnamezi, au provocat Amiralul Felt, comandantul suprem dintre cale două ţări. instalaţiile automate de detectare miliei regale), a rostit o cuvînlare NEW YORK. — După cum a
dar şi un minimum de inspecţii in de salut conducătorul Kuweitului, anunţat Consiliul naţional pentru
o serioasă nelinişte Ia Washington al forţelor militare americane din ternaţionale, următorul pas concret emirul Abdullah As-Salim As-Sabah. problemele securităţii circulaţiei, in
trebuie să-l facă S.U.A., scrie la 30 anul 1962 !n urma accidentelor de
sî Salgon. Vizitele urgente ale unor Pacific, a încercat, însă, în cadrul Ianuarie ziarul canadian „Globe and TOKIO. — In cadrul alegerilor automobil In S.U.A. şl-au găsit
Mall“. Să sperăm, subliniază ziarul, pentru adunarea municipală a ora moartea 41.000 de americani, iar 1,5
C r e şte laspâa, o t t m e o ilo r m u n c iipersonalităţi militare americane In unei conferinţe de presă organizate că preşedintele Kennedy nu se va şului Komoro (prefectura Nagano), milioane au fost răniţi.
Vietnamul de Sud au fost menite să la 30 ianuarie, să fie ceva mai op limita doar Ia simple fraze despre pentru prima oară a fost ales de
pună la punct o serie de măsuri „de timist. Amiralul Felt îşi pune mari diai ţ ă r ile c a p ita l u lu i pace şl dezarmare. putat un candidat al Partidului Co Un fenomen neobişnuit
munist din Japonia, şi anume, mun-
îndreptare" a situaţiei. speranţa în rolul principal pe care R. F. GERMANA JAPONIA HALLE. •— La 29 ianuarie, Ia com citorul comunist Amagasa Tadahisa. al naiurlî
Generalul Wheeler, şeful statului consilierii americani vor continuo BONN 31 (Agerpres). — binatul chimic „Walter Ulbricht" a
să-l albă în armata diemistă şi tn Sindicatele lucrătorilor de i., poştă TOKIO 31 (Agerpres). — Intrat fn funcţiune înainte de ter BONN. — Intr-un interviu acor Zăpadă colorată
major al forţelor terestre americane intensificarea intervenţiei S.U.A. în şi de la căile ferate din R.F. Germa Plenara Comitetului Central aî Sin men fabrica de acid sallcilic — dat ziarului „Welt der Arbeit“, E.
şi-a exprimat îngrijorarea şî scepti Vietnamul de Sud. nă au declarat că sînt hotărite să dicalului lucrătorilor de la căile fe anunţă A.D.N. Această fabrică a Mende, preşedintele Partidului Iiber- în japonia
cismul în ceea ce priveşte îndrepta* respingă acordurile cu privire la rate de stat din Japonia a hotărît să fost construită după cele mai mo democrat din Germania occidentală
El a fost nevoit să recunoască fap salarii şi că vor cere majorarea a- ceară guvernului majorarea salariilor derne metode de construcţie. s-a pronunţat împotriva „doctrinei TOKIO 31 (Agerpres). —
lnr§»ji?|îrea sifuafel tul că armata sud-vletnameză în ac- «estora. şi ajutoare pentru feroviari în le Hallstein". Potrivit acestei doctrine, In diminea(a zilei de 30 ia
'uala formă de organizare s-a dove gătură cu creşterea scumpete*. Sin NEW YORK. — La 29 ianuarie a R.F. Germană trebuie să renunţe la nuarie populaţia din localită
econom ice din Chile dit a fi incapabilă, după cum a re O declaraţie asemănătoare a fost dicatul, care reuneşte peste 300.000 avut Ioc al New York o întrevedere relaţiile diplomatice cu statele care ţile Isikawa, Ftiktii, Tottori fi
ieşit în cursul ultimelor lupte, să în- făcută Ia 30 ianuarie de sindicatul de membri, a hotărît să organizeze între secretarul general al Organi au recunoscut R.D. Germană. din alte prefecturi situate pe
SANTIAGO DE CHILE 31 (Ager fringă detaşamentele de patriot! sud- muncitorilor din industria construc in lunile februarie şi martie greve zaţiei Naţiunilor Unite, U Thant, şi litoralul de est al Japoniei a
pres). — vletnamezi. El a recunoscut, de ase ţiilor şi din industria materialelor de in sprijinul acestor revendicări. şeful delegaţiei Republicii Arabe LONDRA. — La 30 ianuarie a so fost uimită de un fenomen cu
menea, că guvernul lui Ngo Dinh construcţii. După cum scrie ziarul Yemen la O.N.U., Al-Aini, în cadrul sit la Londra primul ministru al Da totul neobişnuit al naturii. Ză
Ziarul chilian „El Siglo” publică o Diem nu deţine controlul decît asu „Frankurter Rundschau“, aceasta în FINLANDA căreia au discutat o serie de pro nemarcei Krag, care va duce trata pada care căzuse in noaptea
declaraţie a Centralei unice a oame pra a 51 la sută din provinciile sud- seamnă că un număr de două milioa' HELSINKI 31 (Agerpres). — puneri In vederea restabilirii păci! tive cu primul ministru Macmillan precedentă nu era albă ci roşie,
nilor muncii din Chile care cheamă vietnameze, restul fiind sub contro ne de oameni revendică majorarea La 31 ianuarie în Finlanda a înce între Republica Arabă Yemen şi şl ministrul afacerilor externe al An galbenă, cafenie !
muncitorii chilieni să lupte împotriva ealariilor. put o grevă a funcţionarilor da ban Arabia Saudltă. gliei, Home. După cum se arată in docu
creşterii costului vieţii şi pentru lul patrioţilor. că şi de la societăţile de asigurare, mentele străvechi ale Japoniei,
sporirea salariilor. ADEN. — Citind o ştire a postu DAMASC. — La 30 Ianuarie, alţi o asemenea zăpadă neobişnuită
lui de radio Sauaa. corespondentul cinci miniştri sirieni şi-au înaintat a căzut în prefectura Isikawa
In declaraţie se subliniază că răs » la care iau parte aproximativ 9.000 din Aden al agenţiei Reuter anunţă demisia preşedintelui El Kudsi. de şapte ori între anii 1105—
că preşedintele Republicii Arabe Aceştia sînt miniştrii planificării 1811, iar în prefectura Fukui —
punderea pentru creşterea preturilor ** persoane. Activitatea băncilor comer Yemen, As-Sallal, a avut o întreve municipalităţilor, agriculturii, apro de patru ori — între anii
ciale, a societăţilor de asigurare şi a dere cu mareşalul Abdel Hakim vizionării şi ocrotirii sănătăţii. Pînă 1105—1772. După părerea me
P.S. din Japonia luptă împotriva politiciiîn Chile revine guvernului chilian Amer, comandantul suprem al for în prezent au demisionat, in total, teorologilor japonezi, acest fe
ţelor armate ale R.A.U„ în legătură nouă miniştri şi un vicepreşedinte nomen se datorează nisipului
care impunind aşa-nnmitul „plan de antipopulare a guvernului unei serii de bănci sî case de eco cu o serie, de probleme privind re al guvernului sirian. galben adus de vînturi pu'"mi
stabilizare economică“ nu a făcut de- nomii din ţară a fost paralizată. laţiile dintre cele două ţărL ce din China pe litoralul Japo
ROMA. —¦ Consiliul de Miniştri al niei.
cît să inrăutătească situaţia econo TOKIO 31 (Agerpres). — muncii. Datorită acestei politici, a Tratativele dintre patroni şî repre BEIRUT. — I.a 30 Ianuarie a avut Italiei a aprobat bugetul prelimi
loc prima şedinţă a primei Adunări nar al ţării pe anul 1963—1964. La
mică a ţării. Narita, secretarul general al Parti arătat Narita, zeei de mii de mineri zentanţii sindicatelor care au avut Naţionale din istoria Kuweitului. In capitolul cheltuieli proiectul de bu
faţa membrilor parlamentului, prin get prevede suma de 5.654,3 miliar
Din luna octombrie, armî trecut, dului Socialist dîn Japonia, a cerut sînt concediaţi, se forţează „norma Ioc în cursul nopţii, nu au dus la tre care şi 16 membri al noului ca- de de lire, iar la cel al veniturilor
monada chiliană s-a devalorizat la demisia cabinetului Ikeda. 5.265,3 miliarde de lire. Astfel, de
lizarea" relaţiilor Japoniei cu autori nici un rezultat. ficitul prevăzut se ridică la suma
cererea Fondului monetar internaţio
nal, controlat de S.U.A., şi ca rezul Anadizînd politica internă şi ex tăţile sud-coreene, iar orientarea po ITALIA
tat ol devalorizării preţurile la ali ternă a guvernului japonez, condu
mente au sporit considerabil în ulti liticii economice externe a guvernu ROMA 31 (Agerpres). —
mele |nni. Anim c îte v s rilo nivelul cătorul Partidului Socialist din Japo
nia a d" ’arai la o conferinţă de lui suferă un eşec după altui. In urma unei lupte susţinute, mun
d e trai al nnnnl.(''ni riin Pl'ilp a
procS d>n oraşul Narjoja că politica Partidul Socialist din Japonia, o citorii agricoli italieni au obţinut
f/V'f fV" ' ăf»' • , 4 r\ • î. r>-> \ •)_ I..i <71M - s.i,ţn0P ţn mori
subliniat Narita, va lupta cu hotărîro victoria: Consiliul de Miniştri a fost
atît in parlament, cît şi în afara nevoit qă accepte o serie de măsuri
aronda împotriva politicii antipopu . menite să îmbunătăţească situaţia
iţelor d» transport in 'Oiniin. funest asupra situaţiei oamenilor lare a guvernului
I muncitorilor agricoli
Redacţia fi administraţia ziarului:str. 0 Martie rer. 6. Telefon: 188. 189, 78, 674. Taxa plătită în numerar «»nform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie t949, — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „t Mal* — Deva*