Page 41 - 1963-02

R egion ală |

Hunedoara-Devfş f

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA fu în if m p ira a r e a a n lv e rs iţp H

e s 'e l c e lo s * l a p t e a l e c e l e r a < ş tilm 8

o Să iormăm un tineret vi­ ş i p e t r o f i i ş t i î o r d i si L e f o B * t a a r i e

guros şi cu o înaltă conştiinţă!

(pag. 2-a) ; piedica pe mecanicii şt fochiştii de­
poului din Petroşani să-şi desfăşoare
• Fiecare convorbire strîns V ag o an e reparat© cu succes munca. De la începutul a-
nului şi pînă în prezent ei au remor­
legată de cele mai actuale p e s te plan cat 200 de trenuri cu un sapralonaj
de 25.000 tone. Au fost înregistrate
probleme ; Desfăşurînd o largă întrecere socia­ de asemenea însemnate cantităţi de
listă, muncitorii atelierelor de zonă combustibil convenţional. Datorită în­
• Grijă deosebită bunel des­ din Petroşani obţin zi de zi importan­ treţinerii şi bunei pregătiri a locomo­
te realizări In îndeplinirea sarcinilor tivelor pentru drum s-au realizat 510
făşurări a învăţămînlului agro­ de plan. Cu tot timpul nefavorabil, tone combustibil convenţional.
planul de reparaţii a fost depăşit luna
zootehnic ; trecută cu 4,81 la sulă. C o n tin u ă şirul

• Monopolurile îşi dictează O atenţie deosebită se acordă redu­ su cce se lo r
cerii imobilizării cu ocazia reparaţii­
condiţiile (PaÎT- 3_a) > lor. Datorită muncii depuse de între­ Şirul succeselor dobîndite anul tre­
gul colectiv, acest obiectiv a fost re­ cut de colectivul reviziei de vagoane
Anal XV. Nr. 2530 Miercuri 13 februarie 1963 4 pagini 20 bani e De peste hotare (pag. 4-a). dus cu 9 la sută. din Petroşani continuă şi in acest an.
Planul de prestaţii pe luna trecută a
t s ll= m i= I5 = li= II= H = il= n = :ii= l5 = ií= Ií= !lí:il= | [= l!= H = II= ll= II= ;lls :ii= ll= ll= il= ll= n = ll= ;l!= H = ll= II= ll= ll= ll= il= H = ll= H = il= U = n = ll= lí= :ll= H = U = :ll= :ll= U = M = Il= II= ii= ll= ll= H = !l= ll= íi= S I= l!= ll= L u cră ri d e calitate fost îndeplinit în proporţie de 104 la
sută crescînd în acelaşi timp produc­
A lamina la tolerante restrinse, înseamnă a realiza un profil la di­ Muncitorii de la Întreţinerea căii tivitatea muncii cu 10 la sută. Indica­
mensiuni cit mai apropiate de cele cerute. A lamina la toleranţe negative, ferate din cadrul secţiei L5 Petroşani torul „reparaţii fără detaşarea vagoa­
înseamnă să te încadrezi cu dimensiunea profilului în gama negativă de depun eforturi sporite pentru ca li­ nelor de marfă" a fost depăşii cu 6
toleranţe, adică să-l scoţi la. o dimensiune — admisibilă, fireşte — mai nia să' fie cit mai bine întreţinută, la sută iar la vagoanele de călători
mică decît cea prevăzută. Şi într-un caz şi în celălalt înseamnă o mai asigurînd astfel transporturi rapide şi
bună gospodărire a metalului, înseamnă, altfel spus, că din aceeaşi canti­ in cea mai deplină siguranţă a circu­ cu 5 la sută. Tot cu 5 la sută a fost
tate de metal se realizează mai multe profile. laţiei. Planul lunar do reparaţii a fost depăşit planul la revizia intermediară
depăşit pe luna ianuarie cu 3,92 Ia a frînelor Ia vagoanele de marfă. La
Procedeul, care cere o bună pregătire tehnică a producţiei, este prac­ sută tar Întreţinerea curentă a liniei
ticat cu succes la Hunedoara de către colectivele laminoarelor de 650 mm. a fost îmbunătăţită cu 7,39 la sută. obţinerea acestor realizări şi-a adus
şi 800 mm. Publicăm mai jos cîleva aspecte din activitatea lor pentru contribuţia întregul colectiv evidenţi-
economisirea metalului pe această cale. Trenuri cu tonaj indu-se în mod deosebit lăcătuşii Pe­

„Totul porneşte de la om...“ sp o rit tre Mănescu, Iulian Geamănu, Iosif

Acţiunea de remorcare a trenurilor Cigmoian, Gheorghe Tupan şi alţii.
cu tonaj sporit nu a încetat o clipă.
Timpul nefavorabil nu l-a putut îm­ Grupaj realizat de tov. I. CRIŞAN
R.C.M. Petroşani

Pe comunistul Ioan Voina, inginer, exploatare, au fost aici Ia Hunedoara Şedinţa secţiei de cereale şi plante tehnice
a Consiliului Superior al Agriculturii
şef de secţie la laminorul de 650 nun., specialişti sovietici. Ei n-au urmării cu privire la cultura sfeclei de zahăr

l-am întîlnit în birou. Calcula, şter­ numai punerea în funcţiune a lami­ TG. MUREŞ 12 (Agerpres). — legătură cu „Mijloacele pentru spo­
gea şi iar o lua de la început. norului, ci şi formarea cadrelor care
să poală realiza cu acest modern In zilele de 11 şi 12 februarie a rirea producţiei de sfeclă de zahăr
— Uite, caut o explicaţie şi n-o agregat performante tehnico-economi- avut loc la Tg. Mureş şedinţa lărgită în ţara noastră", ing. Emiil Gamulea,
găsesc pe cea mai bună — îmi spunea ce superioare. De aceea întregul ba­ a secţiei de cereale şi plante tehni­ director general fn Minisjterul Indus­
el, hotărîndu-se în sfîrşit să renunţe gaj de cunoştinţe pe care-1 posedau
pentru un timp la acele calcule care l-au pus la dispoziţia inginerilor ro- ce a Consiliului Superior al Agricul­ triei Alimentare, despre : „Unele pro­
păreau că nu-i dau satisfacţie. Luna mini. Şi, ca să nu deviez de la temă, turii cu privire la cultura sfeclei de bleme privind calitatea tehnologică
trecută a fost rodnică pentru noi. Am atunci au învăţat inginerii noştri din zahăr. Au luat parte membrii secţiei a sfeclei şi ale valorificării subpro­
depăşit planul cu 3.321 tone laminate. serviciul de calibraj să realizeze o de cereale şi plante tehnice, ingineri duselor şi deşeurilor“, iar ing. Mar­
Am laminat toate profilele la tole­ bună calibrare, factor hotărîtor în la­ şi preşedinţi din gospodăriile agri­ cel Mogoşiu, preşedintele Consiliului
rante negative, treabă care, de ase­ minarea Ia toleranţe negative. cole colective cultivatoare de sfeclă agricol regional Mu'reş-Autonomă
menea, ne satisface. Numai că vezi din toate regiunile ţării, specialişti Maghiară, a expus : „Rezultatele ob­
— şi-mi arătă un carneţel din care Dar calibrarea e doar Începutul. din staţiunile experimentale din insti­ ţinute in cultura sfecVei in regiune“.
tot scotea la cifre şi le supunea di­ De aici şi pînă la scoaterea unui pro­
feritelor operaţii aritmetice — am e- fil în cîmpul negativ de tolerante tutele de cercetări şi de învăţămînt La şedinţă s-a subljfniat necesitatea
conomisit cam puţin metal. Numai mai e încă mult. E nevoie de monta­

105 tone 1 Mie, cel puţin, mi se pa­ rea corectă a armăturilor, e nevoie agricol superior din Ministerul In­ efectuării lucrărilor !de bază ale so­

re că nu-I de-ajuns şi încerc să gă­ de strunjirea într-un anumit fel a ci­ dustriei Alimentare, precum şi nu­ lului— arătură adîncfă' şt fertilizarea

sesc locul unde noi n-am acţionat lindrilor, e nevoie de încălzirea du­ meroşi invitaţi din regiunea Mureş- din vară sau toamnă timpuriu, asigura­

suficient de bine... pă un proces îmbunătăţii a otelului. Autonomă Maghiară. rea unei densităţi de 80.000—100.000

105 tone otel economisit într-o lu­ Aşadar, un întreg complex de faotori. Participanţii au dezbătut principa­ plante la hectar, executarea răritu-
Toţi insă depind lele probleme privind: cultura sfe­ lui mai devreme decît in mod obiş­
nă ! Nu pare de­
clei de zahăr, cele mai noi rezulta­
loc a fi puţin. Din Convorbire cu tov. ing. IOAN de felul cum fie­ te ale cercetărilor ştiinţifice şi meto­ nuit, efectuarea a eel puţin 4 pra-
el s-ar putea face VOINA şeful secţiei laminorul de care om îşi face delor înaintate, în scopul extinderii şile.
40 autocamioane de datoria pe postul
3 tone, sau s-ar pu­ 650 mm. al C. S. Hunedoara său. In acest sens lor în producţie şl obţinerii de re- Cuvtntul de Închidere a fost rostit

---------- un rol de seamă Tehnica m anevrării corecte asigură succesul lam inării Ia ------ j colte mari la n- de tovarăşul Nicolae Ionescu, vice­
tolerante negative si o calitate superioară a laminatelor. Despre
tea face Fer pen- l-au avut la noi organizaţiile de acest lucru le vorbeşte m anevrantul principal Arghir Bnr de la intr-o singură tură ceastă valoroasă preşedinte al Consiliului Superior al
tru 100 apartamente, s-au s-ar putea partid. Şi în anul trecut, şi în acest lam inorul de 650 mm. al C.S. Hunedoara, m anevranţilor P e­
construi peste 30 strunguri „Iosii an comitetul nostru de partid a în­ plantă tehnică. Agriculturii.
Ranghet“. Nu, hotărît nu-i puţin. Şi tru Bela si Gheorghe Ciorogaru.
totuşi, dacă specialiştilor în proble­ tocmit un plan de măsuri care să Muncitorii din staţia C.F.R. Simeria-călălori se stră­ Au prezentat re­ Pe baza experienţei gospodăriilor,
mă, şi mai ales acelora care folo­ ducă la economisirea metalului. Cum duiesc ca în fiecare tură să realizeze în mod exemplar ferate ing. Zenobie agricola colective fruntaşe, a refera­
sesc, .procedeul, li se pare puţin, în­ e ş l firesc,-calea-prineipală.;_e lami­ sarcinile de plan. Tura condusă de Cornel Munteanu, Slănescu, şef de telor prezentate şi a discuţiilor, par­
prin buna organizare a lucrului, a reuşit ca în noaptea laborator la Insti­ ticipanţii ou adoptat recomandări
de 1?*spre 9 februarie să realizeze regularitatea circu­

seamnă că se poate mai mult. Căută­ narea la toleranţe negative. Din a- importante econom ii laţiei in procent de sută Ia sută. Toate trenurile au tutul central de cer- pentru cultura sfeclei de zahăr Iii
rile inginerului Voina confirmă aceas­ cest plan voi reliefa doar o măsură
plecat din staţie fără' nici un minut întirziere. Media cetări agricole in 1963.
tă părere şi ne îndeamnă în acalaşi şi anume alcătuirea unui colectiv din­ re. ParalpI cu acestea, a existat o de staţionare a vagoanelor in tranzit' fără- manevră a
permanentă preocupare pentru ridi­
timp să credem că în viitor realiză­ tre cei mai pricepuţi lucrători ai sec­ Organizaţiile de partid de la lami­ carea calificării tuturor muncitorilor. fost redusă cu 0,43 ia sută, la vagoanele în tranzit cu
norul de 800 nnn. acordă o atenţie
rile vor fi şi mai frumoase. ţiei care să studieze rezervele inter­ deosebită gospodăririi metalului. Ele Ca urmare, in cursul anului trecut, manevră cu 1,31 la sută, iar la încărcări-descărcărl cu
au luat o seamă de măsuri care să laminatorii au economisit aproxima­
Dar să revenim la treburile care ne în ce priveşte laminarea la tole­ asigure extinderea procedeului de la 6,37 la sută. Personalul locomotivei de manevră a reu­
ne-au făcut să-l deranjăm pe tinărul rante negative. Colectivul prezintă minare la toleranţe negative — mijloc tiv 200 tone de oţel. Şi in ianuarie
inginer. din cind în cînd informări, propu­ important de economisire a oţelului anul acesta, cu toate că au avut de şit să introducă şi să scoată toate vagoanele de la
neri, in urma cărora se iau măsuri Intre altele a fost modificată calibra întîmpinal o seamă de greutăţi, larni-
— Spuneţi, vă rog, care slnt prin­ Aşa a fost îmbunătăţit procesul de rea cilindrilor, prin rectificarea su punctele de indărcări-descărcări şl să compună totodată
cipalii factori care asigură succesul încălzire, procesul de laminare. De a- plimentară a calibrelor. De asemenea natorii au economisit o cantitate de
s-au modificat dispozitivele de ghida­ oţel din care s-ar putea construi 3 la timp toate trenurile de călători.
laminării la tolerante negative ? semenea, la propunerea acestui co­ autocamioane de 3 tone.
lectiv, acum se urmăreşte mai atent La obţinerea acestor rezultate frumoase şl-a adus
— Da, cu plăcere. După părerea
contribuţia inlregul personal de serviciu din această

tură în frunte cu tov. Ioan Pleşa, Ioan Marta şi Bodean

Traian.

mea, şi de fapt nu numai după a mea, evidenta în timpul laminării profile- IOSIF MARIŞ corespondent
ci după cea a întregului colectiv de lor, prin cîntărirea probelor de ma­
muncă de la laminorul de 650 mm., terial. In medie se iau cam 20 de pro­ Pregătiri pentru campania agricolă de primăvară
totul porneşte de la om. Şi să vă be pe şarjă.
demonstrez de ce. Cîmpul de toleran­
Un factor important, care asigură
succesul laminării la toleranţe nega­

te iţi permite să lucrezi cum vrei tive, 11 constituie utilajele. Dacă aces­ La colectiva din G îr b o v a 13 prăşitori şi 12 vcrmorele pentru de tone gunoi de grajd pe terenul

în el. Adică şi la plus şl la minus. tea funcţionează bine, cu precizie, a- stropit via. destinat producerii a cite 5.000 kg. Pentru
Fireşte, ca să nu greşeşti, lucrezi in tunci laminarea are loo în condiţii
clmpul pozitiv. Dar asta înseamnă că optime, aşa cum o dorim noi. Iată de Intense pregătiri în vederea înce­ V. PAŞTIU porumb boabe la hectar pe teren ne­ producţii
mult metal se pierde, ceea ce nu-1 ce am aaordat noi o deosebită aten­ perii lucrărilor agricole de primăvară corespondent irigat. De asemenea s-au procurat mari de
poate lăsa liniştit pe un comunist. In­ ţie problemelor de întreţinere elec­
teresul nostru este să gospodărim cit trică şi mecanică. Reviziile şi repa­ se fac în aceste zile şi la G.A.C. Preocuparea colectiviştilor seminţele pentru legume şi vom legume
mai bine metalul. De aceea preferăm raţiile periodice se fac la timp şi de din Gîrbova, raionul Sebeş. din Lăsau schimba In aceste zile la bază 2.000
să lucrăm în cîmpul negativ. Numai calitate corespunzătoare. De aseme­ kg. porumb, cu porumb hibrid din Anul trecut, de
că aceasta cere mai multă precizie nea, am luat măsuri ca orice defec­ Pînă acum, colectiviştii de aici au Membrii gospodăriei agricole co­ generaţia I-a. Au fost reparate şi pe suprafaţa de 4
In mînuirea agregatelor, un grad de ţiune, fie ea cit de mică, să fie re­ transportat pe clmp 2.400 tone gunoi lective din Lăsău, raionul Ilia, acor­ confecţionate toate tocurile şi s-au hectare de grădină
calificare superior. înseamnă, altfel mediată, imediat, pe Ioc, fără a se de grajd pe suprafaţa ce va ti cul­ dă o mare atenţie fertilizării terenu­ pregătit 150 m.p, din cei 500 m.p. colectiviştii dinCă-
spus, să ai pe tot fluxul tehnologic aştepta reparaţia planificată. Căci tivată cu legume, porumb, tutun, lanul Mic au obţi­
oameni conştienţi de rolul lor în a- orice întirziere în acest sens e dău­
ceastă acţiune, bine pregătiţi din nătoare... cartofi etc, au pregătit 2.000 m.p. rilor care urmează să fie însămînţate răsadniţe. nut un venit da
punct de vedere profesional. Iată de
ce consider eu că principalul factor ¦k de răsadniţe pentru cele 50 ha. ce în primăvară. Preocuparea lor de bază I. STRICATU 70.000 lei. Anali-
este OMUL. Laminatorii de la „650“ au început vor fi plantate eu tutun şi au înce­ în aceste zile este transportul la preşedintele G.A.C. Orăşlle zînd posibilităţile
anul bine. In rîndurile lor domneşte put pregătirea mraniţei. cîmp a gunoiului de grajd şi a amen­ de care dispun, ei
De altfel iată cum s-a verificat la optimismul, botărîrea de a obţine noi damentelor calcaroase. Pînă acum !n 6 zile — 4 0 0 îone şi-au prevăzut în
noi în secţie acest lucru. Laminorul succese de seamă. Nu ne îndoim că De asemenea s-a ales cantitatea de planul de producţie
e de construcţie sovietică. Pe tot vor mai găsi şi alte rezerve. Căutări,
timpul cit a durat construcţia, monta­ după Cîte se vede, există... 35.000 kg. cartofi pentru sămîntă, tar au fost transportate 275 tone de gunoi îngrăşăminte din acest an să ex­

2.500 kg. săthînţă de borceag a fost pe 11 hectare şi 74 tone amenda­ tindă suprafaţa gră­
mente. Se evidenţiază în această
treierată. muncă colectiviştii Ioan Toma, Ioan Şefii de atelaje Popa Ion Paria, dinii la 10 hectare
Muntean, Roman Stănilă şi Gheor­
Pentru cultura porumbului e fost a- ghe Blidar. Iliut Popa şi alt) colectivişti din Să- şi să obţină veni­
căşel, raionul Sebeş,' transportă zilele turi de peste
leasă cantitatea de 7.000 kg. sămîntă IOSIF VASI acestea gunoiul de grajd pe terenul 185.000 lei.
brigadier ce va fi însămînţat în primăvară, în
din care 2.000 kg. a fost schimbată Intens se desfă­
Ne pregătim temeinic şoară acum lucră­
la Agrosem Alba Iulia cu sămînţă din
In gospodăria coîeclivă din Oră-
jul, rodajul şi apoi mare parte din N. ANDRONACHE soiul H.D. generaţia I-a, iar 2.000 kg. stie se lucrează de zor la pregăti­ timp ce alţi colectivişti pregătesc rile de confecţio­
rea campaniei de primăvară. Noi am
__^ ...__._.._j__„_V_icstăomriian“ţă de mazăre revizuit şi reparat toate atelajele si răsadniţele pentru tutun . şi legume. nare a tocurilor şl
a fost In această gospodărie colectivă, in a ramelor pentru
răsadniţe care vor
curăţată cu ajuto­ ultimele 6 zile, cu atelajele proprii, ocupa o suprafaţă
s-au transportat peste; 400 tone În­ de 220 m.p. Tere­
rul unui triormelc. Strungarul Pavel. Hurşan. de la 'Atelierele centrale Gu-
rabarza, execută diferite piese pentru sistemul de semna-
Concomitent cu grăşăminte naturale. 1 nul destinat grădi­ lizare de la maşinile de extracţie. Lucrările sale sini de
bună calitate şi îşi depăşeşte lunar sarcina de plan cu
aceasta, în atelierul nii va fi îngrăşat
cu gunoi de grajd. 55—27, la sulă.
gospodăriei au fost POPA GH. POPESCU

reparate 7 care, uneltele şi am transportat aproape 400 corespondent ELA PRODAN

'3 m. einúca aleşcvilotdcia 3

Creaţii ale membrilor lo r . închinate alegerilor de deputaţi de la 3 In anii de dem ocraţie populară, sp ecta co lu l s-a
bucurat de u n deosebit succes.
cercului literar m artie. Traian Filim on, Dorodici Nicolae,
I. MĂRCULEŢ
C ercu l lite ra r „Io n S la v ic i" d in D eva şi-a G heorghe C o n stantin şi alţii, au realizat deja corespondent
propus in planul său de activitate să sprijine,
p rin creaţiile sale, cam pania electorală. T ova­ unele lucrări. Un nou spectacol
răşa Ana Soit, m em bră a cercului, a şi pregătit
deja un te x t de brigadă in titu la t: „Votăm fe ­ P. JURCONI Brigada artistică de agitaţie a în trep rin d erii
ricirea “. T e x tu l, b in e re a liza t, c u e x e m p le c o n ­ corespondent 'de g o sp o d ă rie o ră şen e a sc ă O ră ştie, a p r e g ă tit
crete de pe raza oraşului regional Deva. a fo st in vederea alegerilor de d ep u ta ţi de la 3 m a r­
Pentru calitatea bună a reparaţiilor şi scurtarea termenului lor, mecanicii de locomo­ predat C om itetului orăşenesc pentru cultură şi La căminul cultural tie, u n nou text. Fină acum , noul spectacol al
tive aduc numai cuvinte de laudă pehtru cei care execută aceste lucrări. brigăzii, în titu la t „Hai la v o t.!“ a fo s t p reze n ta t
artă spre a fi difuzat căm inelor culturale. Un mare num ăr de colectivişti din Sară — in sala Casei de cultură din O răştie şi în faţa
in fotografic: Montatorul loan Gruiescn de la Atelierele R.M.U. Siraerîa tucrînd la re­ raionul Alba, au luat parte zilele trecute la u n colectiviştilor din Pricaz. Spectacolul s-a b u cu ­
pararea unei locomotive. El îşi depăşeşte sarcinile lunare de plan cu 20—25 la sută. In planul de m uncă s-a m ai stabilit ca, in fru m o s spectacol p rezentat de către m em brii rat de aprecierea unanim ă a celor prezenţi. In
brigăzilor de agitaţie de la Fabrica de încă lţă ­ zilele urm ătoare, brigada artistică va prezenta
luna februarie, m em brii cercului să facă două textu l şt in celelalte sate ale raionului Orăştie.
deplasări — la Băcia şi Sim erla V eche — unde, m in te „ A rd elea n a '1, I.I.L . „ H oria“ şi S.M ,T .
T. LAZARESCU
in fa ţa colectiviştilor, să citească din creaţiile Alba. T extele brigăzilor au p rezen ta t im agini corespondent

x ale alegerilor de altădată şi au trecut in revistă

realizările m ăreţe dobîndite de poporul nostru