Page 42 - 1963-02

PA». I o m socianm Nr. 2530

(B P BgaaggBWBuaagfi/^CT

S ă fo r m ă m un fin e r e f v ig u r o s şi cu o în a ltă c o n ştiin ţă

bătut şi neajunsurile ce au existat in zuri este nesalisfăcătoare. Nu numai noască şi să-l ajute pentru a se for­ 7,url ca, de pildă, la U. M. Cugir, Înţeleagă profund că ei. stnt uurm-
Lonea, Hunedoara, Brad etc. unde sii comuniştilor, a oamenilor înain­
Educaţia i'cotmunistă ă tinerelului, formarea fi ’dezvoltarea la tinerii munca de educaţie a tineretului, sta­ in localităţile amintite, dar chiar şi ma potrivit cerinţelor societăţii noas­ propagandiştii, fie tă se prezintă ne­ taţi şi că sint participanţi activi la
t noştri a anei \c<^aft*mţe socialiste, este una din sarcinile principale ale or- tre socialiste. Este necesar ca tine­ pregătiţi în faţa «ursanţilor, fie eă opera de construcţie socialistă. Sarci­
ganixaţâilor. <J<y partid. Această sarcină este impusă de mersul nostru vic­ bilind şi măsuri de îmbunătăţire a la Hunedoara sint încă tineri care nu rii să nu fie priviţi numai la locul lipsesc de Ia şedinţele programate. nile .mereu crescânde, misiunile, dm
torios înainte, de noile, ceriule ce se ridică in fata oamenilor muncii din de muncă: furnal, suptor, strung, pe Nesatisfăcător se desfăşoară tnvfită- ce in ce mai mari şi mai grele <a
) patria noasSră'în etapa 'desăvirfirii construcţiei socialiste fi trecerii treptate activităţii in această direcţie. activează la cluburi, nu participă la cimp la muncile agricole sau in bi­ mlntul U.T.M. in unele sale ale ra­ li se încredinţează, pot fi înde­
la constrvcffa Comunistă. Această dezvoltare impune in modul cel mai roul unde lucrează, ci şi dincolo de ioanelor Orăştie, Alba, Brad, Ilia şi plinite cu succes numai gvind un
perios ridiaţtţta considerabilă a nivelului cultural al populaţiei, de la orafe In mod deosebit a fost criticat sti­ manifestări culturale, artistice sau acestea, în familie, in timpul lor li­ Haţeg. Din această cauză mai există nivel înalt de cunoştinţe marxist-
fi sate. Căei oririduirea socialistă presupune o societate a căror membri ber. Cu ei trebuie să se muncească tineri care nu şi-au format încă o leniniste.
i sini temeinic instruiţi, cu un bagaj de cunoştinţe teoretice fi practice co- lul de muncă necorespunzător al unor sportivă, în timp ce baza materială mult şi cu răbdare pentru a-t face concepţie ştiinţifică despre uncie fe­
rtepumzăttor, cerjinfelor, societăţii, oameni care gîndesc; fi muncesc in spirit' să înţeleagă just legătura dintre mun­ nomene ale naturii şi societăţii, Sarcini de seamă revin organiza­
mu, soeddlist. organizaţii U.T.M., faptul că nu au a- creată — cluburi, biblioteci, .stadi­ ca de zi cn zi şi viaţa dinafară, să nu-şi petrec in mod util timpul li­ ţiilor U.T.M. din şcoli. Aici trebuie
se stimuleze la tineri aptitudinile ber, nu participă la diferite mani­ depusă o vastă muncă pentru însu­
Afa după cum este cunoscut, majoritatea covîrşitoare a oamenilor în- sigurat o conducere concretă a tine­ oane eto. — nu este pe deplin folo­ pozitive, spiritul creator, progresist, festări culturale ce se organizează. şirea mai profundă a marxism-leni-
eadrafi In diferite activităţi din !ara noastră shit tineri, tovarăşi care au să li se dezvolte gustul frumosului nismului. Mulţi dintre actualii pro­
tn fata lor xfritond, ani mulţi de muncă în fabrici fi uzine, pe ogoarele rilor din cimpul muncii. Unele orga­ sită. In unele localităţi- există tineri şi preocuparea pentru studiu, pentru întreaga activitate de educaţie fesor! si învăţători sfnt ei înşişi ute-
unităţilor socialiste, in fcoală, laboratoare sau institute de cercetări, literatură, artă, muzică, sport, distrac­ marxist-leninistă a tineretului tre­ mişti. Rolul lor este, pe de o parte
nizaţii. U.T.M. de la E. M. Barza, care nu citesc cu regularitate presa, ţie plăcută şi folositoare, astfel ca el buie privită eu multă răspundere, de a continua studiu] pentru ei, iar
„Tineretul nostru — se subliniază în Raportul C.C. al P.M.R. prezentat ( deoarece aceasta înseamnă a creşte pe de altă parte de a ajuta pe elevi
de tovarăşul Gheorglie Gheorqhiu-D ej Ia Congresul al 111-Iea al parti­ E. M. Zlalna, E. M. Tcliuc şi între­ nu folosesc in mod util timpul liber, să devină un om multilateral, entu­ tinerii In spirit nou, a-i Învăţa să la tot pasul în studiu şi în activi­
dului — «re In faţa sa un vast cinip de activitate, pentru afirmarea ne- cunoască teoria marxistă a revolu­ tatea extraşcolară. Cu totii trebuie
stăx'ilită a energiei, ţi entuziasmului său creator, pentru Înfăptuirea celor prinderile forestiere se ocupă nesa- au o comporLare ce nu corespunde ziast, gala oricind pentru a-şl consa­ ţiei proletare şi construcţia socia­ să fie pătrunşi de răspunderea ce o
mai Îndrăzneţe năzuinţe Închinate fericirii poporului şl înfloririi patriei“. ' listă, înseamnă a învăţa pe tineri au fală da elevi, de faptul că atunci
lisfăcător de educaţia tineretului. In cerinţelor moralei noastre noi, cra toate forţele unei cauze nobile dialectica marxist-leninistă. Aceas­ cind răspîndesc cunoştinţe de ma­
'finind seama de aceste indicaţii, Congresul al Ill-lea al P.M.R. a ta Înseamnă, cu oile cuvinte, că în­ tematică sau fizică, de ştiinţele n i-
stabilit ca sarcină de seamă pentru organizaţiile de partid fi U.'1..M. întreprinderile respective nu se folo­ Sînt apoi sate în raioanele Ilia, Ha­ — realizarea sarcinilor ce stau în fa­ văţăm pe tineri să perceapă şi să lurii sau geografie, literatură sau is­
privească orice obiect, orice feno­ torie, învaţă pe elevi să înţeleagă
intensificarea muncii de educaţie politică, marxist-leninistă a tinerilor de* sesc cele mai adecvate forme şi mij­ ţeg etc. unde trebuie să se munceas­ la noastră in etapa aduală. men, orice latură a muncii nu in multilateral viaţa, societatea, să se
mod izolat, ci lnlr-o slrînsă legă­ pregătească ca viitori constructori ai
loace de muncă cu tinerii. Joile de că mult cu tinerii pentru a-i ajuta tură şi interdependentă, intr-un toi socialismului şi comunismului. Elevii
unit. Organele şi organizaţiile rle trebuie educaţi in spiritul dragoşiei
tineret se organizează rar şi atunci să-şi formeze o concepţie ştiinţifică pariîd şl U.T.M. nu trebuie să uite faţă de partidul nostru, in spirilul
nici un moment că educaţia marxist- unul înalt patriotism şi internationa­
se desfăşoară unilateral, urmărind în­ despre lume, despre evoluţia eveni­ leninistă dă posibilitatea unei înţe­ lism proletar. Ei trebuie ajutati să-şi
legeri multilalerale a lumii încon­ dezvolte toate aptitudinile şi talen­
deosebi latura distractivă, neglijind mentelor pe plan social. jurătoare, face pe om să înţeleagă tele, să devină pasionaţi faţă de
din ce în ce mai mult că munca şi muncă şi Îndeosebi faţă de munca
pe cea educativă. Sporadic şi destul împotriva unor asemenea neajun­ activitatea lui este o părticică a produetivă,
Întregii munci sociale şi eă el se
de superficial se organizează con­ suri trebuie luptat cu toată fermita­ încadrează tot mai mult in acest Predînd istorie, sau matematică,
întreg. geografie sau chimie ele., profesorul
cursuri pe temă, serate, simpozioa­ tea. Organizaţiile U.T.M., îndrumate are imense posibilităţi să dirijeze
Or, invăţămîntul nostru politic are gîndirea elevilor, să-i facă să înţe­
ne, iar participarea tinerelului la ac­ -de organizaţiile de partid, au datoria un rol hotărîtor în această privin­ leagă legătura dintre obiectul respec­
tiv şi activitatea practică, să-i for­
tivităţi cultural artistice în unele ca­ să se oeupe da fiecare tînăr să-l cu- ţă. De aceea trebuie să i se acorde meze şi să le dezvolte o concepţie
maximum de atenţie. ştiinţifică despre fenomenele naturii
la oraşe şi sate, îndrumarea permanentă a acestora in direcţia creşterii' Munca productivă, şi societăţii.
calificării profesionale, însuşirea tehnicii noi, a cunoştinţelor ştiinţifice fi la rindul lor, utemiştii trebuie să
’de cultură generală, pentru a deveni constructori valoroşi ai societăţii (

noastre noi. un domeniu principal de educaţie
Comitetul regional de partid Hunedoara, a îndrumat organele şi or-1
Eliberată de exploatare şi prejude­ efectuarea lucrărilor la timpul op­ calităţii lucrărilor afeetuate. Astfel,
ganizatiile de partid fi U.T.M. să desfăşoare o muncă perseverentă cu tine­ căţi înguste, în societatea, socialistă, tim, la Înflorirea satelor noastre. U- din cauza lucrărilor de reparaţii ne­

\rii, să-i ajute pe aceştia în întreaga lor activitate: productivă, studioasă

şi de cultură.

Preocuparea organizaţiilor de partid şi U.T.M. pentru educaţia tine­ munca este considerată ca o chestiu­ nităţile noastre socialiste se min- corespunzătoare de la furnalele 1—4

retului, rezultatele obţinute piuă în prezent, precum şi sarcinile de viitor ne de onoare, de cinste şi de glorie. dresc cu tineri ca maistrul Mala Mi­ şi 5--6 ale C.S.H., la eare au parti­

in această direcţie, au constituit obiectivul unei ample analize şi dezbateri Nici o orînduira socială nu a aşezat hai, tractoristul Ioan. Lupean de la cipat tineri, s-au Înregistrat mulle

a plenarei Comitetului regional de partid ce a avut loc la sfhşitut lunii şi nu era In- stare să aşeze munca S'.M.T. Miercurea, Romulus Sicoe, şei opriri accidentale şi peste 1.000 de

ianuarie a.c. productivă la locul ei cuvenit — de de brigadă la S.M.T. Alba, Maria Ra- ore cu mers redus, ceea ce a pro­

Din analiza făcută şi controlul organizat In legătură cu eilucatia ti­ onoare — aşa cum este apreciată ea dovici, crescătoare de păsări la G.A.C. vocat creşterea procentului de fontă

neretului din regiunea noastră s-au desprins unele concluzii şi sarcini deo- in socialism şt comunism. In condiţii­ Orăştie, Maria Cănclroiu, colectivistă la declasată.

( sebit de valoroase pentru activitatea de viitor, le sooietăţit noastre, munca este un Spini, Ana Avram,' ing. la G.A.C. In cadru] plenarei s-a scos în evi­

izvor nesecat de asigurare a bunuri­ Soimuş, Sutsch Maria, lucrătoare , la denţă faptul că deşi numărul tineri­

lor materiale pentru oameni, pentru G.A.C. Apoldu de Sus şi mulţi alţii• lor antrenaţi in întrecerea socialistă

Să creştem tineri !fericirea lor. Ajunşi in cimpul mun­ Numeroşi tineri din G.A.C. Daia, Mi- depăşeşte cifra de 35.000 — pe re­
cii — de pe băncile şcolilor profesio­ ceşti, Mihalţ, Apoldu. de Jos, Vin- giune —, mai sînt încă unii care
nale, tehnice sau institutelor de învă- gurd, Sarmisegetuza, Roşcani ele., au privesc formal obiectivele din între­

entuziaşti şi educaţi tămînt superior, tinerii iau contact efectuat în anul trecut in jurul a 200 cere, nu depun suficiente strădanii Educaţia tineretului
în spiritul esteticii şl m oralei
cu viaţa, se încadrează în măreaţa zile-muucă, au participat la lucrări d» pentru realizarea lor. Exemple de a-
bătălie pentru îndeplinirea sarcinilor irigări, curăţitul păşunilor, defrişări, cest fel pot fi întilnite la C.S.IT., com u n iste

Hfe \ m ultilateral de plan, se străduiesc să aplice în plantări de pomi fructiferi, au parti­ I.C.S.IT., şantierul de construcţii din

practică cele învăţate în anii de şcoa­ cipat, prin muncă voluntară la înfru­ Deva, fabrica Bîrcea, Zlatna şi in
lă. Alţi tineri ajung in producţie fără museţarea satelor, la efectuarea unor alte unităţi.

învăţătura iniarxist-leninistă, practi­ care nu ajutat tinerii să cunoască o calificare profesională, formată, construcţii social culturale şi obş­ Deşi nu pe scară largă, totuşi mal
viaţa grea şi de mizerie din anii urmînd ca aici, în contact cu produc­ teşti. înlUnini tineri care nu au respec­
ca îndelungai^ a construcţiei socia­ cruntei exploatări a regimului bur- ţia de bunuri materiale să înveţe o Că nivelul de conştiinţă profesio­ tul cuvenit faţă de oamenii virst-
liste in U.R.S.\s. şl succesele remar­ ghezo-moşieresa şi condiţiile gre­ meserie sau alta şi să continuo stu­ nală şi răspunderea fată de muncă au nici, cu care lucrează, nu participă 1 După cum este cunoscut, pe tine­ participa la crearea unor imense va­
cabile ale ţfirihVr de democraţie popu­ le In care-şi desfăşurau activi­ diul. Şi înlr-un caz şi in alini, acti­ crescut, o dovedeşte şi faptul că ti; Ia activităţi cultural-educative, frec­ rii noştri li caracterizează entuzias­ lori estetice pentru el şi pentru so­
lară pe drumult construcţiei socialis­ tatea luptătorii comunişti, fruntaşi ai vitatea efectivă din producţie este o nerii nu-sint indiferenţi fată de unele ventează destul de des restaurantele, mul, pasiunea pentru nou, vioiciu­ cietate.
te, ne oferă numeroase ex«mple de mişcării muncitoreşti din ţara noastră. şcoală de instruire şi educare a ti­ persoane care au manifestări nero- nu se gospodăresc în mod chibzuit. nea ; ei sînt de obicei aceia care
tineri care şi-rlu adus o deosebită Cunoaşterea acestei situaţii e abso­ nerilor, un mijloc eficace pantru for­ respunzătoare. Astfel, utemiştii dm sesizează repede ceea ce se petrece In regiunea noastră, ca şl pe în­
contribuţie în rezolvarea multiplelor lut necesară in special pentru tinerii marea linei concepţii socialiste des­ organizaţia de linerei de ia uzina de Dezbaterile ce au avut loc, cit şi in jurul lor, ei au aptitudini diferite, treg cuprinsul patriei, avem nume­
sarcini ale procesului de producţie care n-au trăit acele vremuri greie şi pre muncă, despre viaţă. Aşadar, in preparare Zlalna au .luat atitudine fată planul de măsuri adoptat au scos in se antrenează în fel de fel de preo­ roase exemple convingătoare de ti­
din industrie, agricultură, transpor­ care eunosc numai realizările gran­ condiţiile producţiei socialiste, tine­ acei tineri care absentau nemotivat evidenţă necesitatea unei îmbunătă­ cupări. De aceea, în educaţia ce le-o neri educaţi In spiritul esteticii mar­
turi, comerţ sau în revoluţia cultu­ dioase ale regimului nostru. Intîlni- rii noştri nu numai că produc, dar de la serviciu ; organizaţia U.T.M. ţiri simţitoare a muncii în această facem trebuie să pornim de la cu­ xist-leniniste, avem numeroase exem­
rală. Sînt numerda.se exemple de ti­ rile organizate între tineri şi vîrst- şi învaţă. încă cu mult înainte V. I. de la E.M. Barza a pus în discuţie direcţie. noaşterea deprinderilor şi caracteru­ ple de tineri care Întrunesc pe de-a
neri care şi-au .'dezvoltat multilate­ nici, îndeosebi cu activişti de partid Lenin scria că ... mise poale vorbi şi a aiului pe linii tineri să se de­ lui tinerilor, de la cunoaşterea şi întregul trăsăturile moralei noaştre
ral aptitudinile, au. devenit entuziaşti, şi obşteşti care au luptat în condiţii­ de un ideal de societate viitoare care baraseze de anumite apucături cum Toţi, tinerii care lucrează in în­ înţelegerea stării lor psihice. Numai noi, care îşi organizează munca şi
viguroşi, gata orhuind pentru a Inda- le cind P.C.R. Îşi desfăşura activita­ să nu îmbine învăţătura cu munca sint: chefuri, obrăznicii ele., sau fală treprinderile si instituţiile noastre de la acestea pornind putem să di­ viaţa într-un spirit nou, socialist.
piini orice misiuni® Încredinţată. A fi tea in adîncă ilegalitate au dat po­ productivă a linerei generaţii. Nici de cei care nu foloseau în mod chib­ tiebuie educaţi în spiritul unei înal­ rijăm deprinderile lor şi să-i orien­ La C.S.H., Valea Jiului, Brad, Orăş­
entuziast, cu o personalitate multila­ sibilitate tinerilor să cunoască trecu­ învăţătura şi studiile fără muncă te conştiinţe faţă de muncă, toţi tăm just in viaţă, Datoria organelor
terală dezvoltată, presupune tocmai tul de luptă' al poporului nostru, via­ productivă şi nici munca productivă zuit orele de serviciu. Cazuri asemă- trebuie ajutaţi să înţeleagă rolul im-, şi organizaţiilor U.T.M., a tuturor tie, peste tot lntllnim tineri care
dezvoltarea capacităţilor creatoare ta chinuită şi obscurantismul in care fără învăţătură şi studii făcute para-, nătoare au rezolvat şi organizaţiile portant al muncii în condiţiile so­ muncesc şi trăiesc Intr-un fel nou,
ale omului (ttnărlului), ca producă­ trăiau oamenii muncii, au cultivat in lei, n-ar putea ii ridicate ia înălţimea U.T.M. de la E.M. Lonea, şi allele. cietăţii noastre, făptui că — aşa educatorilor este să ţină seama de sint fruntaşi tn producţie, buni fami­
tor al bunurilor materiale şi spiri­ rindul tinerelului admiraţia şi res­ cerută de actualul nivel al tehnicii cum sublinia Marx, Engels, Lenin — aceasta şi să asigure instruirea ti­ lişti, participă in activităţi cultura­
tuale, ca lucrător Intr-un domeniu san pectul faţă de tradiţiile de luptă ale şi al cunoştinţelor ştiinţifice“. Pfeiwra ».ComitetiiUii -regional • de •munca ,eliberată dp exploatare devi­ neretului în conformitate eu cerin­ le, artistice si sportive, Învaţă pen­
altul, c# purtător şi promotor al partid a scos în evidenţă, şi a corn-» ne ţelul col. mai nobil al membri­ ţele societăţii. tru a-şl ridica nivelul de calificaré,
conducătorilor noştri încercaţi, care, Ţinînd seamă de toate acestea, or­ bătut însă unele deficienţe ce se mai lor societăţii, că munca este facto­ au o comportare demnă în societate.
noului. cu preţul vieţii lor, au ţinut sus .şi ganele şi organizaliile U.T.M. din re­ manifestă încă în munca organizaţii­ rii principal care-1 transformă pe O atenţie deosebită trebuie acor­ Aceasta este o caracteristică pentru
Referindu-s* la tinerii construcţiei au dus pină la victorie steagul nmr- giunea noastră s-au străduit să aplice lor de tineret sub aspectul- activi­ om, îl ridică pe culmi înalte, îno- dată dezvoltării gustului pentru fru­ tineretul regiunii noastre.
xism-leninismului, al libertăţii şi vie­ în practică o diversitate de forme tăţii- sale în producţie. Sint organi­ biloază la el sentimente noi, ii mos şl pentru o comportare demnă
socialiste, M. I. Kalinin spunea că ţii noi. Aceste intîlniri au contribuit şi mijloace da educare a tineretului zaţii U.T.M. la C.S. şi Ia LC.S. Hune­ face să-şi vadă marele rol în dez­ a tinerilor. Educaţia estetică in so­ Trebuie avut in vedere însă şi des­
viaţa unul om fără idealuri nu mai la călirea ideologică şi politică a ti­ in cimpul muncii, obţinind rezultate doara, E.M. Certei, şantierele dc voltarea de stat şi socială. cietatea socialistă se întemeiază pe făşurată în continuaro o muncă sus­
e viaţă. „Dacâ-l vei lua unui om neretului, la dezvoltarea elanului său remarcabile. Aceste rezultate sint construcţii din Deva, Valea Jiului, concepţia marxist-leninistă şi este o ţinută pentru a face ea toţi tinerii
idealurile, viaţa lui răraine searbădă. în lupta pentru înfăptuirea sarcinilor . Sub îndrumarea organizaţiilor de acţiune foarte vastă. Este vastă de­ să fie la nivelul celor Înaintaţi, cu
Dacă omul se gîndeşte numai Ia el, trasate de partid şi guvern in etapa concretizate in nivelul de conştiinţă Brad etc., care nu au ridicat activi­ partid, organizaţiile U.T.M. trebuie oarece ea presupune să dezvolţi la totii să aibă o comportare corespun­
la piinea sa, dacă n-are nici o pers­ actuală. Asemenea acţiuni e necesar tot mai ridicat al tinerilor, in aportul tatea de educaţie prin muncă la ni­ să ajute tinerii să-şi determine di­ tinăr «apacitatea dc a pricepe şi de zătoare cerinţelor esteticii şi moralei
pectivă, dacă n-are Idealuri sociale, să fie organizate şi in viitor pe scară velul cerinţelor. Aşa se explică fap­ recţia dezvoltării lor. In legătură cu a Înţelege în mod just frumosul în comuniste. Să fie combătute tendin­
viaţa nu mai e viaţă“. mai largă. însemnat adus de tineri la realizarea tul că mai sînt tineri cu abateri do aceasta trebuie pornit de la un fapt întreaga sa activitate. Dezvoltînd ca­ ţele moderniste care se manifestă
sarcinilor de plan şi a altor sarcini la desciplina în muncă, lipsesc ne- real, de la faptul că tinerii noştri pacitatea de a înţelege ceea ce este in unele lucrări de artă, în Îmbrăcă­
Pe tinerii noşlri li caracterizează Sint atractive şi folositoare apoi pe tărim cultural şi artistic. Şi in­ .motivat de la serviciu, în producţie tiăiesc şi muncesc in cadrul unor minte sau tinulă. Tinerii care nu în­
tocmai ldifllurile Înalte, dorinţa dea diversele concursuri organizate cu ti­ tr-adevăr, la furnale, oţelării sau la­ relaţii de producţie noi, iar unii clin frumos, tinărul devine pasionat, iu­ ţeleg îndeajuns care esle atitudinea
cunoaşte cît mai multe lucruri noi, nerii, cum sîn t: „Drumeţii veseli“, minoare, in industria extractivă sau obţin rezultate sub nivelul posibilită­ ei de abia acum işi formează tră­ beşte şi contribuie el însuşi la în­ şi concepţia nouă faţă dc iubire,
de a fi cit mai utili societăţii. Şi con­ „Cine ştie ctşligă“, „Seri de calcul“ săturile vieţii personale şi sociale. tregirea frumosului, simte nevoia căsnicie, faţă de oamenii cu care lu­
ştiinţa eă este folositor înobilează şi altele. La oraşe şi sate; pină la pe şantierele de construcţii, în gos­ ţilor lor, nu se străduiesc să-şi ridice „de a construi viaţa — aşa cum crează, să fie ajutaţi să meargă pe
viaţa tinărului, îi sporeşte entuzias­ nivel regional, ati fost organizate In rindul organizaţiilor U.T.M. spunea Marx — după legile frumo­ drumul cel bun.
mul in munca de zi cu zi. concursuri pe teme ca : „40 de ani de podăriile colective, de stat şi S.M.T., nivelul profesional, iar timpul ,liber sint, îndeosebi, cei mai înaintaţi ti­ sului“. Şl educaţia ce se face în
muncă şi luptă sub steagul partidu­ neri. Şi ei fac cinste colectivelor această direcţie, minunatele noastre Morala noastră nouă s-a format în
Sub îndrumarea Comitetului regio­ lui“, „Cine cunoaşte mai bine şi re­ instituţii culturale şi administrative, nu-1 _folosesc intr-un mod plăcut, în cadrul cărora lucrează cit şi în- construcţii de obiective so.cial-cultu- decursul anilor, în munca de zl cu
nal de partid, organizaţiile de tineret afara serviciului. Dar organizaţiile rale, maşinile moderne, munca în zi din mine, fabrici, unităţile socia­
din regiunea noastră au depus stră­ cită mai multe poezii despre patrie avem tineri entuziaşti, cu putere de util. Numai in Valea Jiului, dacă U.T.M. nu trebuie să se mulţumească condiţiile noi ele., sint cele mai con­ liste din agricultură etc., iar tezau­
danii pentru Îndeplinirea sarcinilor şi partid“, „Festivalurile mondiale — muncă şi elan tineresc, care nu-şi organizaţiile U.T.M. ar fi prevenit numai cu rezultatele obţinute de vingătoare mijloace ce ne stau la rul învăţăturii marxist-leniniste este
ce le revin în domeniul educaţiei ti­ faclorul principal In determinarea şi
precupeţesc nici un efort pentru în­ lipsurile nemolivate ale unor tineri tinerii care fac parte clin organiza­ ir.demină pentru a ajuta tinerii să dezvoltarea trăsăturilor acestei mo­
nerilor. ţie. In afara acestora sint încă mulţi Înţeleagă ce e frumos. Cunosclnd te­ rale. Este de datoria educatorilor din
făptuirea misiunilor încredinţate. In in cursul anului trecut, aceştia ar fi meinic învăţătura marxist-leninistă,. şcoli, a organizaţiilor U.T.M., a acti­
tineretul îşi formează o concepţie viştilor culturali, a muncitorilor, in­
cadrul întrecerii socialiste s-au afir­ puiuţ exlrage şi da patriei peste înaintată despre multiplele aspecte ginerilor şl tehnicienilor eu pregăti­
din natură şi societate, va putea re corespunzătoare, a organizaţiilor
mat tineri minunaţi printre care Pe­ 9:000 tone cărbune energetic şi coc- vedea şi participarea la dezvoltarea
frumosului în literatură, artă, in În­ de partid, să depună strădanii deo
tru Niculescu, Mihai Popovici, Marin sificabil. Rău este faptul că organele treaga sa viaţă şi comportare. Cu- sebite pentru a educa tineretul nos­
Multe organizaţii ale U.T.M. au fo­ tradiţie scumpă a tineretului“, „Să Dumitru de la exploatările miniere şi organizaţiile U.T.M. deşi au cunos­ şi de aceştia trebuie să se ocupe în noscînd aceasta, tineretul va putea tru în spiritul moralei şi esteticii
losit forme diferite şi eficiente de cunoaştem realizările oamenilor mun­ din Valea Jiului, Toma Părăoan, An­ cut faptul că unii tineri lipsesc de in mod deosebit. Ei trebuie sprijiniţi marxist-leniniste.
educaţie, au antrenat şl antrenează cii sub conducerea partidului“. Ca­ ton Răceanu de la uzina „Victoria" serviciu, n-au luat măsuri împotriva şi chiar daţi în scama celor frun­
tinerelul in diferite activităţi folosi­ racteristic pentru aceste concursuri Căian, Nuliu Luca de la laminorul lor. Cazuri neplăcute s-au petrecut taşi, ajutaţi tot timpul să manifeste
toare pentru el şi pentru societate. a fost numărul mare de participanţi — de 650 nun., Dumitru Stîngu de Ia şi la C.S.IT., unde unii tineri care răspundere şi pasiune pentru mun­
Majoritatea eovîrşiloare a organiza­ peste 12.000 de tineri — iar numărul O.S.M. nr. 2 a C.S.H., Culcea Cos- lucrează la furnalul nr. 5 alături de că, pentru a se ridica la nivelul ce­
ţiilor U.T.M. din regiune au organi­ spectatorilor a ajuns la peste 80.000, ma de la E. M. Telinc şi mulţi alţii oameni mai virslnici n-au prevenit lor fruntaşi.
zat expunerea unor conferinţe în a- De mult succes s-au bucurat sim­ care au obţinut rezultate remarcabile arderea a două guri de vînt la a- Cultivarea respectului la tineri fată
dunările generale pe teme ca : pozioanele literare şi recitalurile mu- în procesul do producţie şi in com­ gregat,. din care cauză s-au pierdut de oamenii mai tn vîrstă, cu expe­
„P.M.R. — organizatorul şi conducă­ zical-iitefare pe temele: „Partidului portarea personală. circa 500 tone fontă. Greşit a pro­ rienţă bogată in muncă şi viaţă şi
Munca organizatorică
torul tuturor victoriilor noastre“, să-i înălţăm cîntări“, „Te slăvim re­ Rezultate frumoase în munca cu ti­ cedat apoi şi organizaţia U.T.M. de educarea acestora in spiritul colec­
„Cum va fi ţara noastră in anul 1965“, publică, patrie dragă“, la care au nerii au obţinut şi organizaţiile la C.F.U. Hunedoara, care. nu a luat tivităţii sînt sarcini de mare impor­
„Respectarea disciplinei socialiste a participat numeroşi tineri de la ora­ U.T.M. din unităţile socialiste ale a- atitudine faţă de unii tineri ce se tanţă pentru organizaţiile U.T.M. — la un nivel înalt
muncii“, „îndeplinirea planului de prezentau cu întârziere la serviciu Numai cind vom constata că toţi
producţie — sarcină de onoare a fie­ şe şi sate. Pentru cunoaşterea de că­ griculturii. In cadrul muncilor agrico­ sau în stare de ebrietate. Unele or­ tinerii noştri iubesc munca şi sti­ Din dezbaterile plenarei şi planul de măsuri se desprind sarcini)
cărui tânăr“, „U.T.M. — organizaţia tre tineri a frumuseţilor regiunii şi le. alături de vlrstnici, tinerii mun­ mează pe cei alături de care învaţă
revoluţionară a tineretului“ şi altele. patriei, a monumentelor şi locurilor cesc cu entuziasm şi pricepere adn- ganizaţii U.T.M. de la C.S.IT. n-au meserie, numai atunci avem deplina importante privind munca de organizare în activitatea tu tinerii. lavă- J
istorice au fost organizate excursii. cîndu-şi aportul sporit la întărirea pus in centrul activităţii lor mobili­ satisfacţie a unei sarcini Îndeplinite.
Deosebit de folositoare pentru creş­ zarea tineretului pentru îmbunătăţirea lătura este aceea care disciplinează pe om, ii dă posibilitate să se ocupe j
terea elanului tinerilor şi întărirea I.n Bucureşti, Ia Muzeul „Doftana“, economico-organizatorică a G.A.C., la
încrederii lor in forlele lagărului so­ la Bicaz, Braşov, Sibiu, Cluj, Sinaia, | de. rezolvarea treburilor în mod organizai. De aceea, făcînd muncă dc )
cialist au fost expunerile organizate ori la C.S.H., la muzeele din Deva
pe teme ale situaţiei internaţionale. şi Alba Iulia etc., în anul trecut, însuşirea învăţăturie i® t educare, in mod implicit, ajutăm pe oameni să-şi dezvolte spiritul orga- j
Organizaţiile U.T.M. de la exploată­ au făcut excursii peste 50.000 de ti­
rile miniere Lonea, Petrila, Vulcan, neri din regiune. ! nlzatoric. Pentru organizaţiile U.T.M., incepind de ia Comitelui regional ’
furnalele din Hunedoara şi Căian,
I.C.S.H., grupul de laminoare, Ghe­ Inlr-o măsură din ce în ce mai ma­ | se impun sarcini deosebite în această privinţă. J
re tinerii participă la viaţa cultu­
marxist-leniniste, factorul esenţial t Plenara Comitetului regional de partid a scos in evidenţă unele nea-

\ junsuri manifestate în activitatea organizaţiilor U.T.M in domeniul orga­

în educarea tinerilor nizării, îndeosebi in ce priveşte stilul de muncă al organelor alese, pri-ţ

mirca tinerilor în riiadurile U.T.M., creşterea, selecţionarea şi promova- )

rală. In formaţii corale sau de teatru, ma cadrelor e l e . Totodată, a stabilit măsuri de îmbunătăţire a muncii in 1
în brigăzile artistice de agitaţie,. în
lir etc. au pregătit şi expus în faţa echipe do dansuri sau fluieraşi, în ca­ Ocupjndu-se de mijloacele de e- ale invaţăminlului de partid. De a- la înţelegerea politicii interne şi | această direcţie. Aslfel, comitetele de partid raionale, orăşeneşti şi co-1
tinerilor teme în legătură cu propu­ ducare şi instruirea tinerilor de la semenea sini organizate şi func­ internaţionale a partidului si statu­
nerile guvernului sovietic privind de­ drul concursurilor“ artiştilor amatori, oraşe şi sate, plenara Comitetului ţionează peste 140 de cicluri de lui nostru. Aceste activităţi ii faa J munalc au datoria să sprijine îndeaproape activitatea organizaţiilor de;
zarmarea generală şi totală, necesi­ alături de oamenii mai în vîrstă, ti­ regional de partid a pus un accent conferinţe pentru elevi şi . studenţi, pe elevi şi studenţi să privească cu
tatea încheierii tratatului de pace cu nerii, îşi valorifică talentele, pre­ deosebit pe activitatea desfăşurată unde se expun teme importante şi mai multă răspundere invăţămîntul, tineret, să exercite un control permanent şi eficace asupra organizaţiilor
Germania, rezolvarea crizei din Ma­ zintă spectacole de bună calitate, de organele şi organizaţiile U.T.M. mult folositoare pentru tineri. şcoala, să nu se mulţumească cu
rea Caraibilor, conţinutul $i scopu­ contribuie la ridicarea nivelului cul­ privind însuşirea de către tineri a U.T.M., să manifeste maximum de griijă pentru a întări continuu această
rile nobile ale Organizaţiei „Trata­ tural-artistic in regiunea noastră. La teoriei marxist-leniniste. S-a eviden­ Sînt mult folositoare conferinţele rezultate mediocre, să tindă spre
tului de la Varşovia", probleme în toate acestea sa adaugă alte activi­ ţiat faptul că in această direcţie s-au sau alte expuneri făcute în fata succese bune şi foarte bune ia cla­ organizaţie revoluţionară — U.T.M. Comitetul regional U.T.M. şi biroul
legătură cu relaţiile dintre ţările co­ tăţi organizate cum sînt joile şi du­ obţinut rezultate frumoase. Prin di­ tinerilor de activişti de partid, teh­ să. Este un merit al organelor de
munităţii socialiste, realizările fără ferite cercuri şi cursuri organizate, nicieni, ingineri şi profesori cu o partid de la Alba, Petroşani, Ha­ său, să pună in centrul activităţii preocuparea permanentă pentru im-
precedent ale oamenilor de ştiinţă so­ minicile cultural-sportive ale tinere­ prin conferinţe, lectorate, biblioteci, înaltă pregătire. Asemenea expu­ ţeg, Sebeş etc. care au analizat
neri ajută pe tineri la Înţelegerea munca educativă din şcoli şi au În­ ţ bunătăţirca stilului de muncă, analizarea periodică şi îndrumarea sis-J

| tematică a activităţii organelor raionale, orăşeneşti şi ' omunale U.T.M. t

tO atenţie deosebită să acorde creşterii cadrelor, promovării in muncii

\ de răspundere şi în organizaţie a celor mai merituoşi tineri. Totodată, J

j să asigure o stabilitate a cadrelor, să ajute pe cei promovaţi îu rlife- i

t iile munci să crească multilateral, să devină militanţi activi pentruînde-'

vietici in cercetarea spaţiului cos­ tului, procesele literare, seratele, şc- in şcoli etc,, tinerii Învaţă marxism- profundă a unor probleme privind drumat organizaţiile U.T.M. să pună *plinirea sarcinilor ce stau in faţa organizaţiilor U.T.M. )

mici despre zborurile eroilor cosmo­ zătorile, cercurile de citit, sărbători leninismul, Îşi formează o concepţie construcţia socialistă in patria noas­ in centrul preocupării lor educarea Avem la indemînă o diversitate do forme ş> metode de muncă. E

nauţi sovietici şi multe altele. De a- ale majoratului, sărbători ale recol­ ştiinţifică despre lume, despre feno­ tră, perspectivele minunate ale po­ şi instruirea elevilor la nivelul sar­ da datoria organelor U.T.M. să folosească pe cele mai eficace, in func­

somcne.i, aceste organizaţii au pre­ telor bogate, aniversări şi multe al­ menele naturii, despre evoluţia so­ porului - nostru, unele probleme din cinilor actuale cile societăţii noastre. ţie de condiţiile şl specificul muncii.

zentat şi dezbătut în adunările gene­ tele care antrenează tineretul, ii aju­ cietăţii omeneşti. domeniul ştiinţei.şi tehnicii etc. Apreciind rezultatele obţinute In întreaga muncă politică şi organizaiorică trebuie ră aibă drept scop j
rale sau in diverse cercuri de studiu tă să-şi folosească timpul liber intr- Invăţămîntul politic U.T.M. consti­ Rezultate deosebite, s-au obtinut studiul marxism-leninismului, plena­ mobilizarea tinerelului la luptă pentru îndeplinirea sarcinilor de pro- \
probleme in legătură cu industria un mod plăcut, educativ. Semnifica­ tuie principala formă organizată de şi în educarea tinerelului studios. ra a criticat cu asprime şi unele ducţie, întărirea disciplinei socialiste a muncii, îmbunătăţirea calităţii şi
noastră socialistă, lucrările Sesiunii tiv panlru tineretul nostru este am­ educaţie marxist-leninistă a tineretu­ Lecţiile de socialism ştiinţific "?are cazuri de neglijenţă sau lipsă de reducerea preţului de cosi ai produselor. Prin toate mijloacele trebuie
Marii Adunări Naţionale a R.P.R. ploarea care a căpătat-o studiul in lui.-In acest an şcolar, cercurile de se predau in şcoli, legarea lecţiilor răspundere a unor organizaţii U.T.M. popularizaţi fruntaşii în producţie si metodele avansate de muncă. Tre­
consacrată încheierii colectivizării n- şcoliie de cultură generală sau in in­ invăţămînt au fost mai bine orga­ din restul programului şcolilor de faţă de buna desfăşurare a Invă- buie avut în vedere şl îmbunătăţite continuu condiţiile de muncă şi viaţă
griculturii, regiunea Hunedoara in a- stitutele de invăţămînt superior. Aici nizate şi au cuprins o masă mat tezele teoretice ale marxism-leninis- ţămintulul politic. In mod deosebit ale tinerilor, sprijinirea acestora să-şi ridice nivelul calificării profesio­
nii regimului democrat-popular ş.a.m.d. el se pregăteso in mod organizat, în­ mar« de tineri. In cele aproape 1.640 nvului contribuie intr-o măsură din ce s-a accentuat faptul că unele lecţii nale şi cunoştinţele ştiinţifico despre muncă şi viaţă.

Organizaţiile U.T.M. au folosit şi vaţă cu nesaţ, se talifică sau Îşi ri­ cercuri de invăţămînt politic sînt in ce mai mare la dezvoltarea cu­ nu sînt pregătite şl expuse la un Tineretul nostru constituie o forţă puternică şi deosebit de valoroasă j
alt« forme de educaţie a tinerilor. dică nivelul calificării. inoadraţi peste 47.500 de tineri, in- noştinţelor ştiinţifica despre lume nivel «orespun7,ător, nu nînt exem­
Plenara Comitetului regional de afară de alţi 10.225 «are sint înca­ a elevilor, la formarea acestor« po­ plificate, tar discuţiile nu sînt ru- a partidului şl statului nostru. Să facem totul pentru a-1 creşte şi f
ficlent de combativ® Şînt apoi ca­
-aude Dar plenara Comitetului regional dra# •în- 4tferiiri®--<?®rcuri şi emisuri trivit «Staticii şi «Jfix*.lâi «saayjietfc educa in spiritul învăţăturii marxist-leniniste. \

a SSSl jţ » cezn-