Page 43 - 1963-02

Nr, 2530 g iiK s o m n PAG. I

Grijă deosebită bunei desfăşurări A <& E 'N .'D A ¦

a învăţămîntului agrozootehnic (Jiadia (d 'u iem a

Comitetele executive ale sfaturilor din Alba Iulia. Aici lecţiile slnt la 14 FEBRUARIE 1965 14 FEBRUARIE 1963

populare au un rol important în bu­ zi. Trebuie să arăt însă că unele PROGRAMUL 1 : 5,07 Cîntecc ; D E V A : Mirajul — cint-
5.40 Valsuri interpretate de fan­ matugraful „P a t r i a“ ; HUNE­
na organizare şl desfăşurare a învă- cercuri nu-şl desfăşoară activitatea fară ; 6,07 Muzică uşoară i 6,20 D O AR A: Sub cupola albastră —
Emisiunea pentru sate; 6,50 Pro­ cinematograful „Victoria“; SIME­
tămîntulul agrozootehnic. Ele au da­ la nivelul cerinţelor. Este vorba mal gram de cîntecc din folclorul nou RIA : Acord final — cinematogra­
şi jocuri populare, romîneşti; 6,45 ful „/. Pintilie“; PEŢROŞA N I:
toria şă asigure cercurilor de lnvă- întii de cercul zootehnia din Alba Salut voios de pionier ; 7,10 Ma­ Patru inimi — cinematogra­
zurci ; 7,30 Sfatul medicului: Ce ful „Al. Sahia“; Regăsirea —
tămlnt condiţii materiale optime, să Iulia eare a rămas în urmă cu pre­ sînt şi cum se combat degerături- cinematograful „7 Noiembrie“:
le ; 8,08 Melodii populare romî­ ALBA IULIA : Alibiul nu ajung»
mobilizeze pe colectivişti la cursuri, dările, Iar calitatea lecţiilor a lăsat neşti ; 9,00 Vreau să ştiu ; 9,25 — cinematograful „Victoria" ; Pe­
Concert de muzică uşoară; 10,00 tre cel isteţ — cinematograful „23
să vegheze asupra nivelului la care de dorit. O cauză este şi aceea că Scene din opere; 11,30 Muzică dc August“; SEBEŞ: Mongolii — ci­
balet; 12,00 Solişti şi orchestre dc nematograful „Progresul“; Omul cu
se predau şi se Însuşesc lecţiile. Pen­ lectorul cercului a fost plecat mai muzică populară romînească din două feţe — cinematograful „M.
diferite regiuni ale ţării; 13,10 Sadoveanu“; ORĂŞTIE: Cartouche
tru a ana amănunte Sn legătură cu mult timp din localitate. Consiliul a- Muzică din operete în interpreta­ — cinematograful „V. R o aităD oi
rea soliştilor sovietici ; 14,00 Mu­ sub cer — cinematograful „Flacă­
felul cum Comitetul executiv al Sfa­ gricol raional, a repartizat greşit du­ zică populară din Banat; 14,30 ra“; HAŢEG: Ţintiri şi misterul
Melodii din filme ; 15,00 Din cîn- linei de aur — cinematograful
tului popular orăşenesc Alba Iulia se pă părerea noastră să conducă cercul tecelc şi dansurile popoarelor; „Popular" ; BRAD: Rosemarie —
16,15 Vorbeşte Moscova ! ; 17,10 cinematograful „Steaua roşie";
preocupă de îndrumarea învăţămîn- medicul veterinar din Şard in loc Cîntece; 17,30 Solişti ai Operelor LO N E A : Plăcerile oraşului
de Stat din ţară ;18,15 Muzică — cinematograful „Minerul" ;
tulul agrozootehnic, am adresat tov. să fi numit unul din oraş. populară rusă; 19,00 Jurnal de IL IA : Cînd comedia era rege
întrecere; 19,15 Program muzical — cinematograful „Gk. Doja“;
Emil Comşa, preşedintele comitetului Nici cereul legumicol din Miceşti pentru fruntaşi în producţie din ZLAŢNA : Lăsarea nopţii — cine­
' industrie; 22,55 Muzică de dans. matograful „Muncitorul"; ŢE1UŞ:
executiv-, eîteva întrebări. Iată ee ne-a nu se tins in cele mal bune condiţii. Pompierul atomic —¦cinematograful
PROGRAMUL II; 12,15 Duete „V. Roaită“; AFOLDUL DE SUS:
relatat eli Şi aici au fost predate mai puţine din opere; 12,45 Solişti romîni de Agrafa albă — cinematograful
muzică uşoară; 13,25 Melodii „23 August“,
„Pe raza oraşului Alba Iulia se lecţii faţă de cele planificate. In le­ populare romîneşti şi ale minorită­
ţilor naţionale ; 15,30 Dansuri, co­ (Buletin
află două gospodării agricole colec­ gătură cu frecventa la cursuri trebuie ruri şi uverturi din operete;
16,10 Muzică interpretată de fan­ mefeo-roloQie
tive. Este vorba de G.A.C. Alba şi să arăt că mai sînt încă deficiente. fară ; 16,30 Muzică populară ro­
mînească ; 17,30 „Griviţa 1933“ ; PENTRU 24 ORE
G.A.C Miceşti. In aceste gospodării Comitetul executiv al Sfatului popu­ 17.40 Muzică de estradă; 18,45
Melodii populare romîneşti inter­ Vreme schimbătoare, cu cerul
slnt dezvoltate ramurile: agricolă, lar orăşenesc a constatat că la majo­ pretate de Maria Badiu şi violo­ mai mult noros. Vor cădea preci­
nistul Ştefan Stroic ; 19,50 Mu­ pitaţii sub formă de ploaie şl nin­
legumicolă şi zootehnică. Ţinînd cont ritatea cercurilor frecventa era sla­ zică de dans; 20,40 Din comoara soare. Temperatura staţionară, va
folclorului nostru ; 21,15 Muzică fi cuprinsă ziua între 2 şl 7 grade,
de specificul lor au fost înfiinţate bă. Pentru a reglementa această si­ de dans; 21,45 Părinţi şi copii; iar noaptea între 1 şi minus 5
22,00 Muzică de estradă. grade. Vînt potrivit din sectorul
In ambele gospodării şase cercuri de tuaţie, în luna decembrie a anului sud-vest.
BULETINE DE ŞTIRI ŞI RA­
Invătămint agrozootehnic, Astfel, do­ trecut am tinut o şedinţă de comi­ DIOJURNALE: 5,00 ; 6,00; 7,00; PENTRU URMATOARELB
11,00; 13,00;. 17,00; 22,30; 23,50 3 7ILE
uă cercuri agricole funcţionează la tet executiv unde am analizat felul (programul I), 12,00 ; 14,00 ;
16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (pro­ Vremea se menţine schimbă­
Alba Iulia şi Piclişa, un cerc zoo­ cum se desfăşoară invăţămîntu] a- toare, favorabilă precipitaţiilor.
gramul II).
tehnic la Alba Iulia şi trei cercuri grozootehnic. S-a desprins clar că la

legumicole la Partoş, Bărăbant şi Mi­ toate cercurile prezenţa era slabă.

ceşti. încă de la început trebuie să Pentru a elimina această stare de lu­

arăt că prin grija comitetului execu­ cruri s-a hotărît ca fiecare membru al

L u cră rile ce se cer a c u m se c ţie i m e ca n ică a U zinei „V ic to r ia “ Călan, im p u n ş i rid icarea tiv au fost create condiţii materiale comitetului executiv să răspundă de
randam entului utilajelor. Iată-l în fotografie pe com unistul E ronlm Pescaru cu ctţiva din m em ­ bune tuturor cercurilor. Unele din a- un cerc. Noi am stat de vorbă cu şe­
brii echipei pe care o conduce, lucrtnd la m odificarea stru n g u lu i p en tru strunjirea cochilelor. cestea mai ales cele agricole sînt do­ fii de brigăzi şi de echipa din G.A.C
tate cu materiale Intuitive ca planşe, pentru a face o mobilizare cît mai

diafilme ete. De asemenea s-a avut bună. De asemenea participăm şi la

Flecar© co nvo rb ire sirîn s leg ată grijă ca fiecare cursant să posede unele lecţii. De atunci frecvenţa s-a
-caiet de notiţe şi cărţi. In felul aces­ îmbunătăţit mai ales la cercul agri­
ta ei au ¦'osibilitatea să-şi noteze ce­ col din Alba Iulia. Totuşi la cercu­

d e ©el© rasat a c t u a le p ro b le m e le predata şi să studieze temeinic. rile din Piclişa, Bărăbanţ şi Miceşti,
Merită a fi evidenţiat cercul legu­ frecventa la cursuri este însă destul de

micol din Partoş unde este lector tov. slabă. Avem datoria să depunem mai
ing. Ana Bateinţan, Aici s-au tinut
In secţia mecanici şef a fabricii trlallzarea socialistă, democratismul nirea planului pe 1962 la reparaţii pînă în prezent douăzeci de lecţii. multe eforturi, să ducem o mai susţinu­
chimice din Orăştie sînlem 38 de profund popular al orînduirii noas­ capitale şi mijlocii în ziua de 30 Lectorul s-a prezentat întotdeauna bi­ tă muncă de convingere pentru ca toa­
agitatori. După ce s-a făcut alegerea tre sociale şi de stat. noiembrie, iar pregătirile pentru ne pregătit iar cursanţii manifestă
organelor conducătoare de partid iarnă să se termine cu 15 zile mai dorinţa de a învăţa eît mai mult. te cercurile de pe raza oraşului nos­
în secţia noastră, biroul organizaţiei Cele mai multe convorbiri însă devreme. tru să-şi desfăşoare activitatea în ce­
de bază P.M.R. a făcut o verificare organizate de noi au fost axate pe Bine funcţionează şi cercul agricol le mai bune condiţii“.
teme legate de specificul întreprin­ Aceasta a creat posibilitate sec­

a colectivului de agitatori după derii, al secţiei unde lucrăm. O im­ ţiei a I-a chimice să realizeze pes­
care, toţi au şl fost confirmaţi. Ime­ portanţă deosebită am acordat con­ te plan 3.900 kg. tanin praf şi 27.000
diat după aceea a început şcolari­ vorbirilor legate de calitatea repa­ kg. oxid de fier. Colectivul secţiei V în ă to a re d a m iitreţi

zarea noastră, în care scop ni s-au raţiilor, sourtarea termenelor de e- noastre a obţinut rezultate bune şi La începutul lunii în curs, brigada Petru Rahotă, pădurarul de vînătoa-
predat 5 lecţii dintre care amintim : xecuţie a acestora, gospodărirea eu în ceea ce priveşte economiile care, de vînătoare a Ocolului silvic Pui, re Ioan Dragotă şi Nistor Saucă.
„Rolul agitaţiei politice de masă Sn grijă a carburanţilor, a materiale- în anul trecui au depăşit suma de raionul Haţeg, a efectuat o vînăloa- Ioan Danciu, Ioan Verdel, pădurari
470.000 lei.
desăvîrşirea construirii socialismu­ Sarcinile sporite ale anului în re de mistreţi pe Valea Streiului, la silvici.
lui“, „Trăsăturile caracteristice ale locul numit Leucuş. Au fost împuş­
agitaţiei comuniste", „Formele şl TISIBIIMA care am păşit impun continuarea caţi 4 mistreţi cu o greutate de 344 PARASCI-IIVA UNGUR

mijloacele prin care şe face agita* A G I T A T O M 1 I L 1 I 0 muncii de agitaţie cu un conţinut kg. S-au remarcat brigadierul silvic funcţionară
şi mai bogat, mai eficace. Noi, agi­
ţia politică de masă“ eto. Toate a-
tatorii, sîntem convinşi că avînd
ceste teme au fost adaptate speci­ lor da întreţinere, valorificarea re­ sprijinul şi îndrumarea permanentă jConfeirmfă pe feme de circuí;
ficului secţiei in care ne desfăşu­ zervelor interne şi altele. a organizaţiei de bază P.M.R. vom
răm activitatea. Totodată, biroul or­ reuşi să no achităm cu cinste de La căminul cultural din Petreşti, cum şi elevii şcolilor din localitate. tm fo k 4ttM
ganizaţiei de bază ne-a înarmat cu De mare folos In activitatea noas­ sarcinile ce ne revin. De aceea ne raionul Sebeş, a avut loc o conferin­ VICTOR ANOACHE
cifrele din planul de producţie pe tră au fost atît articolele publicate vom strădui să mobilizăm colecti­ ţă privind respectarea regulilor de corespondent < kyieiiß O M ¦ jiu  a ,
anul 1953, dînduni-s.e indicaţii să în ziarul „Drumul socialismului" cit vul secţiei în care ne desfăşurăm circulaţie pe drumurile publice orga­ Ai a tíé ? U tm ttíM d e /c a A iitc Awfee
organizăm convorbiri pentru ca şi cele apărute în „Carnetul agita­ activitatea la îndeplinirea ritmică a nizată de către Direcţia Generală a Bilanf bogat
toţi muncitorii din secţie să cu­ torului“, In luna septembrie 1962 planului de producţie, pentru redu­ Miliţiei. Conferinţa a fost urmată de
noască sarcinile de producţie pe a apărut în „Carnetul agitatoru­ cerea preţului de cost şi îmbunătăţi­ vizionarea filmelor „La kilometrul Zilele trecute membrii coope­
anul in cu's. lui“ articolul: „Luptăm pentru re­ rea calităţii lucrărilor pe care le 123“, „Cine-i de vină“ şi altele. rativei „Vulcezana“ din comuna
cuperarea rămînerii in urmă si res­ executăm. Veţel, raionul Ilia, au făcut bi­
In activitatea pe care o desfăşu- pectarea angajamentelor luate", de Au participat un maro număr de lanţul realizărilor.acestei unităţi
răni. ca agitatori, noi căutăm să fo­ la secţia I-a furnale a G S, Hune­ IOSIF ŞTEFAN colectivişti, mecanizatorii din G.A S., Pe anul trecut şi au stabilit ce
losim, . p_e, lingă no.titele luate cu doara, iar în luna noiembrie a fost
ocazia instruirilor şl materialele a- publicat articolul „Să pregătim toate agitator la secţia mecanic şef

părute în „Munca de partid", „Car­ condiţiile pentru îndeplinirea sarci­ a F. C. Orăştie muncitori de la fabrica „1 Mai“, pre­ au de făcut în anul 1S63.

netul agitatorului“ şi în alte reviste nilor de plan pe anul 1963“, Aceste Cu acest prilej delegaţii şi in ­
şl ziare.
materiale le-am folosit pentru or­ Se îmbunătăţesc condiţiile de muncă vitaţii prezenţi la adunare au
scos în evidenţă faptul că coo­
împreună ai agitatorii Octavian ganizarea convorbirilor. După ce

Stroe, Simion Crăciun, Gheorghe le-am citit, ne-am sfătuit cu mun­ Intr-una din dimineţile trecute, un Prin punerea în funcţiune a acestui perativa „Vulcezana“ şi- a rea­
Cristea, Cornel Paşolea, Pavel Han- citorii despre felul cum putem lu­ colectiv compus din electromecanicul aparat modzrn s-au îmbunătăţit muh lizat planul valoric la achiziţii
ciü, Traian Mihut, Dumitru Albu şi cra pentru ca sarcinile de plan, principal Remus Petruliu şi electri­ condiţiile de muncă a •telegrafiştilor în proporţie de 130 Ia sută, ia
alţii, am organizat la locul de mun­ precum şi angajamentele secţiei să cienii1Ion Davidescu şi Viorel Cră- de aici, deoarece la acest aparat se desfacerea mărfurilor şi a cărţii
că numeroase convorbiri despre fio îndeplinite. Printre alte proble­ ciunescu, din secţia C.T.4 Simeriă, obţine o scriere corectă şi sigură, 127 şi respectiv 133 Ia sută. la
politica de pace a statelor socia­ me am discutat atunci despre folo­ au Instalat la biroul de telegraf al prin înlăturarea benzii de telegrai încasarea fondului social 146 la
liste, aportul ţării noastre pentru sirea cu chibzuinţă a celor 480 sută, iar la înscrierea de mem­
slăbirea încordării internaţionale, minute, despre reducerea şi elimi­ stafiei Simeria un teleimprimator tip bri, 144 la sută. Astfel, această

lupta popoarelor pentru lichidarea narea învoirilor în scopuri persona­ S.T. 51, prin care se lucrzază la coală. care, după recepţie, trebuia lipită pe unitate a obţinut beneficii de

colonialismului, despre valul de le, precum şl alte aspecte ale mun­ Acest aparat modern a fost pus în coli de hîrtie. De asemenea, se eco peste 170.000 lei. Pentru anul

greve eare zdruncină sistemul ca­ cii noastre. funcţie prin generalizarea cutiei de nomlseşte mult timp şi sînt eliminate 1963 membvii cooperatori de pe

pitalist etc.- Temele abordate cu o- Strădaniile n-au fost zadarnice. A- comandă, oare a fost confecţionată şi erorile care se provocau la vechiul raza comunei Veţel s-au anga­

cazla convorbirilor privind viaţa in­ vlnd sprijin continuu din partea dintr-o combinaţie de releie şi rezis­ aparat. jat să obţină noi şi importante

ternă a tării noastre au fost axate conducerii secţiei şi a întreprinde­ tente pentru a se putea lucra cu ori­ succese, în vederea întăririi con­ T. R . €. Ii. G A L A Ţ I

pe cele mal importante şi actuale rii, fiind îndrumaţi îndeaproape de ce tip de maşină. Lucrarea a fost con­ EMII CREŢU tinue a acestei unităţi. str. Cristea Nicolae, nr. /~3, telefon 1778-2171

evenimente sum ar fii desăvîrşirea organizaţia de partid, agitatorii şi-au cepută de electromecanicul principal impiegat de mişcare în staţia T, BAIÎABANŢAN
construcţiei socialismului, Indus* adus o mare contribuţie Ia îndepli­ Remus Petruflu. Simeria-călători corespondent

JHo ne politiile işi dieleaza eond'Utile A N G A J E A Z Âs

Agenţiile de presă relatau zilele bogăţii ale eontlnentulul latino-ame- urmarea faptului că astăzi, la aproa­ adevăratele nevoi ale Americii Lati­ eulare a fost de multă vreme Infir­ p e n t r u u n ită ţile s a l e din
acestea că un grup de oameni de rlcan. In scopul menţinerii privile­ pe doi ani după punerea în aplicare ne, sumele prevăzute de S.U.A pen­ mată de practică Pînă acum credi­ G A LA ŢI, B R A ILA , FO C Ş A N I
afaceri a înaintat guvernului S.U.A. giilor în această parte a lumii şl în a acestui program, întrebarea dacă tru aşa-nuraita ajutorare a acestei tele americane şi investiţiile parti­
un raport In legătură cu programul scopul extinderii lor, raportul amin­ „salvarea“ Americii Latine are sorti părţi a lumii, reprezintă „o pică­ culare de capital nu au dus la o H iETigrârBeiră c o n s t r u c t o r i , îr& sfa la fii
„Alianţei pentru progres“. Din tex­ tit, considerat de cercuri largi drept de izbîndă, îşi găseşte un singur răs­ tură de apă pe o piatră fierbinte“. dezvoltare economică a Americii La­ şt ufiâleije d e c o n s t r u c ţ ii;
tul raportului, care poartă semnătu­ „memorandumul .lui Rockefeller“, pro­ puns : nu. „Alianţa pentru progres“ Republicanul R. Barry, membru ai tine, ci au împiedicat-o.
rile lui David Rockefeller, preşedin­ pune preşedintelui S.U.A., Kennedy, nu numai că nu a adus rezultate Comisiei pentru afacerile externe a P m eaîştrl c o n str u c to r » , In sta la ţii
tele băncii „Chase Manhattan“ din să afirme în mod oficial între altele, practice în îmbunătăţirea situaţiei Camerei Reprezentanţilor, declara la Nu este deci fntimplător că mili­ ş i u tiâ n je «ie c o n s t r u c ţ ii;
că dezvoltarea economică rapidă a economice a Americii Latine, ci, dim­ posturile de radio şi televiziune că oane de latino-americani, lămuriţi
New York, Emilio G. Collado, vice­ ţărilor din America Latină ar putea potrivă, a înrăutăţit această situaţie. bugetul alocat „Alianţei“ reprezintă prin proprie experienţă de ceea ce IU f e h n i c i e n l n o r m e t l o r i ş i c o n ­
deveni o realitate numai în cazul „numai 2 la sută din nevoile finan­ înseamnă „ajutorul american“, se îm­ stru ctori.
preşedinte al societăţii „Standard în care „capitalul particular va putea Pînă şi preşedintele S.U.A., Ken­ ciare ale Americii Latine“. Mai mult potrivesc cu fermitate „Alianţei pen­
să acţioneze în condiţii favorabile“ nedy, iniţiatorul „Alianţei pentru decît atît, după cum declara minis­ tru progres“. Condiţiile de angajare:
Oii Company of New Jersey“ şi si că Statele Unite se pronunţă îm­ progres“ a recunoscut într-una din trul de finanţe al statului Panama,
potriva oricăror „încercări de naţio­ recentele sale cuvîntări că „alianţa Gilberto Arias Guardia, de fiecare Recentele manifestaţii din Colum­ conform dispoziţiilor legale în vigoare.
Walter B. Wrlston, vicepreşedinte nalizare“. De asemenea, se cere' ca pentru progres“ nu şi-a atins scopul. dată cind „se pare că americanii ne bia, în cadrul cărora mii şi mii de Se asigură locuinţă corespunzătoare.
S.U.A. să declare în mod oficial că „Ne aflăm în fata unor probleme ex­ oferă un dar cu o mină, ei ni-1 iau oameni ai muncii şi-au exprimat
executiv al Băncii „First National se Împotrivesc introducerii de către cu cealaltă mină, fixînd preturi ar­ protestul împotriva scumpirii traiu­
guvernele locale a unor „sisteme trem de dificile în ce priveşte tradu­ bitrare la cupru, petrol, fontă fier lui, împotriva şomajului şi mizeriei,
City Bank of New York", reiese In complicate de control asupra impor­ etc.“. s-a desfăşurat sub lozinca „Jos Alian­
tului şi altor forme de restricţii co­ cerea în viată a principiilor „Alian­ ţa pentru progres“. Demonstraţii ase­
mod limpede pe de o parte neliniş­ merciale... cum ar fi controlul asu­ Preponderenta capitalului nord-
pra preturilor“. ţei pentru progres“, a declarat el. Iar american în America Latină este ab­ mănătoare în Peru, Ecuador, Bolivia
tea provocată în rîndurile cercurilor solută deoarece 85 la sută din uzi­ etc., avînd un pronunţat caracter
Documentul despre care este vorba într-o declaraţie difuzată de Amba­ nele metalurgice şi din hidrocentrale,
monopoliste din S.U.A. în legătură nu face decît să dezvăluie adevărata 40 la sută din transporturi, 95 la antiimperialist, împotriva planurilor ir > n r ' r ' p p p p r ' r in r *
sada Braziliei la Washington se spu­ sută din întreprinderile miniere şi monopolurilor S.U.A. de menţinere
cu insuccesul programului „Alianţei esenţă a intenţiilor cercurilor mo­ 30 la sută din celelalte ramuri indus­ EXPLOATAREA MERA BARZA
nopoliste din S.U.A. în legătură cu ne între aitele: „In mod practic, triale, se află In proprietatea mono­ a Americii Latine în situaţia de se­
pentru progres“ şi, pe de altă parte, mult trimbiţata „Alianţă pentru pro­ polurilor americane. Investiţiile Sta­ micolonie atestă în mod limpede sta­
gres“. Această esenţă constă în aceea întregul ajutor a fost pus la dispo­ telor Unite in America Latină aduc
încercarea acestora de a intensifica că S.U.A. vor să acorde „ajutor" în ziţie de către Statele Unite cu con­ mult mal multe profituri decît inves­ rea de spirit din aceste ţări şi con­
cadru) acestui program numai guver­ diţia folosirii lui pentru cumpărarea tiţiile în orice altă parte a lumii. stituie sursa temerii, pe care mono-
caracterul ofensiv al programului lor. nelor care sînt gata ca, neţinînd După «um menţiona revista „New
seama de interesele naţionale, să de mărfuri americane“. Pagubele pri­ Republic“ din S.U.A., în decurs de poliştii nord-americani o resimt în
Această stare de spirit este reflec­ acorde libertate nelimitată de acţiu­ un an, investiţii în valoare de 317 ANCAJE A IA PRIN CONCURS:
ne capitalului nord-american în ţă­ cinuite Braziliei de către S.U.A. prin milioane dolari făcute în America legătură eu soarta planurilor lor în
tată in mod pregnant şi într-o scri­ rile Amerlcii Latine. Latină au adus „vecinului de la această parte a lumii.
reducerea preturilor la mărfurile ex­ Nord” un profit de 653 de milioane
soare adresaiă iui David Rockefeller, Discuţiile intense ee se desfăşoară portate de ea întrec considerabil vo­ dolarL încercări ca cele ale „memoran­ & maişîri mineri de subteran*
tn prezent în S.U.A. pe marginea
de Peter Grâce.. preşedintele socie­ revizuirii .Alianţei pentru pioyres'', lumul acestui ajutor, se arată în de­ Ideea că America Latină s-ar pu- dumului Rockefeller“ — oare a ară­ c u co n d iţia s ă în d e p lin e a s c ă p re v e d e - ^
piezentaiă de cercurile monopoliste claraţie. $> revista cercurilor mono­ tat încă o dată Intenţiile monopoliş- rile H .C.M . în v ig o a re .
tăţii „W. R. Grâce et Company“ si nord-americane ca „ultima speranţă ţftfi degvelte grin investiţiile gartl*
poliste din Statele Unite, „Business tilor nord-americani faţă de vecinii
preşedintele Comitetului pentru co­ de salvare a Amerlcii Latine“, este
Week", este nevoită să recunoască lor de la sud de Rio Grande — nu
merţ al „Alianţei pentru progres“ în că „popoarele din America Latină
sînt însă, de natură să înşele masele
care se spune intre altele că „Pro­ nu mai cred în promisiuni false in
populare d*n aceste ţări. Popoarele
gramul în actuala lui formă nu poate legătură cu îmbunătăţirea situaţiei din America Latină vor aprecia, fără Soiicifangif se vo r adresa ia Exploatarea minieră 1

a\ea succes si sînlem in pericol să politice, sociale şi economice, ci cer îndoială, cum se cuvine acest nou 1

suferim o mare înfrîngere în ce pri­ realizări’1, Aceeaşi publicaţie menţio­ act, tlnz.înd spre o şl mat puternică (• B a ria , serviciul cadre-personai, comuna C riş c io r, 7

veşte interesele noastre strategice in nează i „Masele sînt sărăcite. Insti­ înrobire economică şi politică a ţă­ I raionul Brad, regiunea Hunedoara, telefon 231 sau 1
tuţiile poli.ire instabile, iar stagnarea
această emisferă“. rilor lor.
economică persistă“.
Nu constituie un secret interesul ELENA MIREA [ 224. 1
Persoane competente din Statele
deosebit al grupării monopoliste a t7
Unite recunosc «J in «omgsraţiţ ea C
Rockefellerilor, (care controlează toa­ Exploatarea asigură cazare, cantu 7
l )
te, cele trei so- iptăti mai sus-mentio-
l nă şi salariu lunar conform dispoziţii- î
u c i ......... ii ieo dom inaţie] l

S.U.A asupra continentului latino- L lor legale. 1

american. Familia Rockefeller a con­ f 7

centrat in miinfle sale cele mai mari