Page 45 - 1963-02

R egională
Í 'iiisacialismuiii
Anal XV. Nr. 2531
&aLiţieazLa*-‘Lcinwe.LuLteknieii aounmte.
I p lllll
r c o m u n is tu l 'Avei B o za n , d e la în tr e p r in d e r e a „M a r m u r a “ S t-
meria, e perm anent preocupat de ridicarea gradului său de cali­
ficare. Ca urm are, el îşi depăşeşte lunar norm a, in medie, cu
20 l a ’ su tă , n u m ă r in d u -s e p r in tr e c io p lito r ii fr u n ta ş i ai în tr e ­
prinderii. - ._
22 de cursuri
r La Exploatarea minieră Petrlla tune-
ţionează 22 cursuri de ridicare a cali­
ficării pentru tinerii muncitori. Aici,
cei mai pricepuţi ingineri, printre care
Iladle Gheorghe, Ioan Manea, Feleş
Ludovic, fac diferite expuneri intere­
sante, pe teme bine alese. La sectorul
If, de pildă, inginerul Iladie Gheor-
ghe a vorbit despre metodele de ex­
ploatare a stratului 5 şl a straturi­
lor subţiri. Despre metodele moderne
de exploatare s-a vorbit şl in celelal­
te sectoare ale exploatării.
Nu—I prea tîrziu?
Şi la Exploatarea minieră Ghelar
so simte nevoia ridicării calificării
muncitorilor. Exploatarea dispune de
utilaje de înalt nivel tehnic, care
cer un grad de calificare ridicat. Pe
de altă parte, la Ghelar s-au conce­
put metode de exploatare de mare
productivitate,. care de asemenea im­
pun un grad de calificare Înalt. De
acest lucru este convins şi comitetul
de parlid, şi comitetul sindicatului,
“W
IN INT1MPINAREA ANIVERSARII EROICELOR LUPTE ALE
CEFERIŞTILOR ŞI PETROLIŞTILOR DIN FEBRUARIE 1933
eoooooooooooooo
Ajutor preţios
Duminică 'de februarie. In jurul
orei 11, toate liniile 'din stafia C.F.R.
Simeria-călători erau ocupate. Tre-
buiau formate mai multe trenuri, iar
altele îp anunţau sosirea. In biroul
'de mişcare era mare freamăt. Impie­
gatul F.mil Creţu căuta diferite solu­ voi remorca şi pe acesta.
ţii pentru 'descongestionarea staţiei. Intr-adevăr, mecanicul Graţian dă productivitatea muncii a crescut
Cu fiecare clipă care trecea, situa- Bălşan s-a ţinut de cuvânt. El a re- cu 2,9 la sută şi au fost realizate c-
ţia devenea mai complicată, lata însă morcal în ziua aceea două trenuri conomii de 22.900 lei.
că in birou intră mecanicul de loco-
motivă Graţian Bălşan de la de­
poul C.F.R. din Petroşani. Faţa im­
piegatului se însenină. II cunoştea
bine pe harnicul mecanic. De aceea,
îi ceru părerea în acţiunea care tre­
buia pornită de urgenţă. Ii propuse
acestuia să remorcheze înainte 'de a
remiza, un tren pînă la Peştiş.
— Dar vezi tovarăşe Bălşan că
avem şi supratonaj. rAi să 'poţi face
acest lucru ?
0 — îmi cunosc Fine maşina, aşa
O că să nu aveţi nici o urmă "de în-
doială. In aceeaşi clipă el primi for-
O mele de transport şi plecă să-şi ata-
<\ şeze maşina la tren. Impiegatul se
V deplasă la faţa locului. Trenul 2.671
cu o încărcătură 'de 2.957, tone se
^ afla la linia şaptea.
O Peste 'puţin timp urma să fie eli-
$ Serată o nouă linie. 'La despărţire cei
V doi c e f e r i ş t i î ş i s t r i n s e r ă e u 'p u t e r e transport şi contribuind la econo- vriliu, lăcătuşii Iosif Gheorghiţă şl
O m in a - 'L a c u v in te le d e m u lţu m ir e , a le
H ünedoara-D evn
Joi 14 februarie 1963
' cursanţii şi nu venea lectorul, alte­
tfoto: I. iTEREK
Preocuparea pentru ridicarea cali­
ficării se reflectă favorabil tn înde­
plinirea sarcinilor de plan şi îmbu­
nătăţirea calităţii cărbunelui. Astfel, după ee a analizat temeinic felul cum
tn cursul lunii trecute, mina Petrila
a obţinut cele mai bune rezultate fn
Întrecerea cu celelalte exploatări din
Valea Jiului, In ce priveşte reducerea
procentului de cenuşă din cărbune.
De asemenea, planul de producţie pc
exploatare a lost depăşit cu 1.000 to­
ne de cărbune.
şi conducerea tehnlco-admlnlstratlvă.
Numai că atît e prea puţin. De la
a recunoaşte şl pînă la a realiza e
aici cale lungă. In vreme ce la blu-
ming s-a deschis cursul de ridicare
a calificării încă din noiembrie, la
Ghelar numai la începutul lunii fe­
bruarie a.c. se discuta, intr-o şedinţă Iii orice caz la lecţie nu e admis
a comisiei inginerilor şi tehnicieni­
lor, tematica acestor cursuri. Nu-1
prea tîrziu ?
impiegatului, mecanicul răspunse cu
0 întrebare : „Dar la linia opta cîte
!one aveţi V,
_ 3 33; /
— Foarte bine. La întoarcere îl
cu tonaj sporit. 'Acesta e un ajutor Pentru succesele obţinute, secţia
preţios pe care mecanicul Bălşan 1-a L. 7 a fost declarată pentru a treia oa-
acordat de multe ori tovarăşilor lui
din Simeria
IOSIF MAR1Ş
corespondent
Tren marşrută
Transportul mărfurilor in eanti- tura II-a, condusă de tov. Savu
tăţl sporite şi într-un timp cit mal Gheorghe. Trenul a avut o în-
ssurt, sint sarcini de bază In actl- căreătură de aproape 1.400 tone cu
vitatea ceferiştilor. Pentru îndeplt- destinaţia Constanta Port. Iniţiativa
nirea acestor obiective ale întrece- aparţine tovarăşilor Arpad Ferencz
ril socialiste, el se străduiesc să şt Gheorghe Bufnilă din conduce-
formeze cît mai multe trenuri marş- rea R.C.M.Simeria care au fost spri-
rute reducînd astfel timpul de jlniţl de şeful de tură Vasile Ga-
mlslrea de combustibil.
Intr-una din zilele treaule, nn
asemenea tren a fost format şt In
staţia Stmerla-trlaj,- de «ătra sindicalului do la Slmerla-trlaJ
PS0LE7ARI ftIN TOATE ŢĂRILE, UNîŢl-VAl
M fiif » li
4 pagini 20 bani
© temeinică, pregătire
p r o fe s io n a lăCCC0D350OOOCOOOO 0 0 0 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3 oooooooo
E marţi. Sirena, cu sunetul ei prelung a anunţat încetarea lucrului. 8
Schimbul II a şi preluat comanda agregatelor. Cei din schimbul l se in- v
dreaptă grăbiţi spre vestiare, lată-i ieşind îmbrăcaţi de oraş. Dar nu, nu §
pleacă acasă. Ci grupuri, grupuri, intră in clteva birouri. Şt toţi au cîte 8
un caiet tn mină... In birourile dinainte stabilite, devenite acum săli de 8
cursuri, muncitorii iau loc in linişte, aşa cum făceau cu cîţiva ani în urmă, 8
la şcoală. Intre timp revăd notiţele. A'u prea au timp de aşa ceva pentru s
că îşi face apariţia lectorul — pînă mai acum un sfert do ceas „tovară- 8
şui inginer...“. Ca şi elevii, profesorul ţine să nu intînie. Aşa-i obiceiul 8
şcolii: toţi să (ie punctuali. 8
Şi lecţia începe... Profesorul adresează clteva întrebări de control din 8
tema predată săptămîna trecută. Elevii răspund clar ,concis, dovadă că s-au a M a is tr u l m in e r O prea N icolae, 'de la H M . B arza, acordă o 'deosebită a te n ţie c a lită ţii m i ­
pregătit temeinic. Dar nu numaiteoretic. Fiecare dintre cei care răspund, 8 nereului. Ca urm are, m inerii conduşi de el au depăşit In luna ianuarie conţinutul de m etal cu
vine cu exemple practice, legate de locul de muncă, de procesul tehnologic 8 peste 7 la sută fa ţă de cel p lanificat.
din secţie, ceea ce face discuţiile mai interesante, mai pline de miez. Une-8
ori, lectorul numeşte elevii care să răspundă. 'Aceasta pentru ca să-i antre- 8
neze pe toţi la discuţii, să-i determine pa toţi să se pregătească bine. 8 S ărbătorirea, celei a n iv e rs ă ri
'Apoi lectorul îşi începe expunerea. 'Are in faţă un conspect amănunţit, 8 a z ia m liM ,9ll© m îniia l i b e r ă 66
are tablă, cretă. Cursanţii stau la mese, îşi iau de zor notiţe. Lecţia e in- 8
teresant predată. Se dau multe exemple chiar de la laminorul bluming, de 8 Miercuri Ia amiază, în sala de marmură a Casei Scin- In cadrul adunării festive au luat cuvlntul tovarăşii
acolo unde lucrează toţi. De multe ori, exemplul e legat de numele unuia 8 teii, a avut loc o adunare festivă consacrată împlinirii Mircea Răduiescu, redactor-şef al ziarului „Romînia Li­
sau altuia dintre cursanţi. Fiecare dintre elevi îşi dă acum mai bine seama | a 20 de ani de Ia apariţia în ilegalitate a primului număr beră", Theodor Marlnescu, redactor-şef al ziarului
al ziarului „Romînia Liberă". „Scînteia", George Ivaşcu, redactor-şef ai revistei „Con­
de ce a procedat rău in cutare sau cutare caz. Se fac calcule, schiţe. Se pun 8 temporanul“ şl Nestor Ignat, preşedintele Uniunii Zia­
Au luat parte reprezentanţi al unor instituţii cen­ riştilor din R. P. Romînă.
întrebări de fixare a cunoştinţelor. ’Apoi e rândul elevilor să întrebe. Cup- | trale, al Sfatului popular al Capitalei, vechi colaboratori
af ziarului „Romînia Liberă", cadre conducătoare din Adunarea festivă s-a Încheiat cu un bogat program
lorartd Rădoane Gaşpar are totdeauna cile ceva de întrebat... Dar între- 8 presă şi edituri, numeroşi ziarişti, corespondenţi volun­ artistic.
tari, oameni de cultură, activişti de partid şi de stat.
bănie lor îşi găsesc totdeauna rezolvarea şi in feliil acesta lecţia e înţe- 8 (Agerpres)
Adunarea a fost deschisă de tov. Gheorghe Pană, se­
leasă de toţi. § cretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R.
Şi acum, pe marţea viitoare, la aceeaşi oră, in acelaşi loc.;.
000000000000000« ccoooooo coooccoo
€ asm se e x p lic ă tlmpla! cu Inginerul Vlahos Ianis.
succesul? Lucrase In schimbul da noapte. Di­
mineaţa trebuia să prezinte conspec­
tul. Dar sub pretextul că avusese
Trebuie să recunoaşteţi, • tovarăşi mult de lucru, nu prezentase con­ Fertslixgrea păşunilor—mijloc im portant
lectori, că multora dintre dumnsa- spectul. Alunei conducerea . secţiei
. voastră v-ar părea bine să conduceţi l-a chemat şi l-a tras la răspundere.
asemenea cercuri de ridicare a cali­ Aşadar, se asigură calitatea co­ pentru sporirea producţiei de masă verde
ficării. Dar să ştiţi că nu-i greu de respunzătoare a lecţiilor. Dar e încă
realizat acest lucru. Experienţa celor puţin. In anii trecuţi s-a văzut că in Păşunile au avut întotdeauna un rol grăşăminte, ca materii fertilizante. Ca gospodăriile colective. La tabăra de
de la laminorul bluming al C. S. Hu­ primul, rind frecvenţa era slabă. Ce hoiărîtor in dezvoltarea creşterii a- rezultat ai folosirii îngrăşămintelor, vară pentru bovine de pe păşunea
nedoara vă va demonstra că aşa este... s-a făcut pentru remedierea acestei nimalelor, ele constituind cea mal im­ se obţine ridicarea productivităţii pa­ „Bouriştea“ a G.A.C. din Sibişel, spre
deficiente? Fiecare organizaţie sindi­ portanţă şi cea niai ieftină sursă na­ jiştilor din punct de vedere cantita­ exemplu, gunoiul nu a fost deloc fo­
Mai anii trecuţi şi la bluming se cală, fiecare grupă sindicală, a orga­ turală de hrană. tiv, cît şl calitativ prin îmbogăţirea losit tn ultimii trei ani, ba mai mult
desfăşurau anevoie cursurile de ridi­ nizat discuţii pe tema ridicării cali­ conţinutului masai vegetale în sub­ decit atît nici măcar nu a fost adunat
care a calificării. O dată veneau ficării, s-a arătat fiecărui muncitor, Agricultura socialistă Impune ca o stanţe albumlnoide şl minerale. de la locurile de odihnă ale animale­
Indiferent de locul său de muncă şi de necesitate permanentă, continua Îmbu­ lor. Din aceasţă cauză s-a pierdut o
ori nu era sala liberă. Se mai intim- gradul de pregătire, că e In intere­ nătăţire a acestor suprafeţe, prin apli­ Ingrăşarea măreşte în acelaşi timp însemnată cantitate de materii ferti­
pla că la aceeaşi oră cursanţii să sul alît al lui, cit şi al secţiei, să carea unui sistem corset de folosire şl energia de înfrăţire, de creştere şl lizante pentru păşune, care puteau a-
aibă şi şcoală şt vreo şedinţă. Lec­ fie,un bun meseriaş...S-a arătat că un şi a unei agrotehnici corespunzătoare refacere a Ierbii după păşunat, schim­ duce anual un spor de cel puţin 40-—.
ţiile nu trezeau interes, cursanţii nu muncitor bine pregătit profesional care să ducă la sporirea cantitativă bă compoziţia floristică, favorizînd 50 tone masă verde. Constituind o
se pregăteau. Isi îndeplineşte mai uşor planul de a recoltelor de masă verde şi să ri­ dezvoltarea unor ierburi de mare va­ importantă sursă de 6porira a pro­
producţie, dă produse de calitate şi dice valoarea lor nutritivă. loare economică oa i firuţa, păiuşul ductivităţii păşunilor este recomanda­
Comitetul de partid de la bluming, realizează. un cîşlig mai bun. Exem­ de livezi, păiuşul roşu, golomăţul, fă- bil să se treacă la generalizarea folo­
ple s-au dat chiar din secţie. Datorită măsurilor de îngrijire şi cînd ,totodată să dispară specii in­ sirii acestui fel de gunoi. El să fia
se desfăşoară cursurile de ridicare o Îmbunătăţire aplicate, producţia păşu­ ferioare şl nevaloroase oa : părul por­ adunat proaspăt, Împreună cu diferi­
calificării, a stabilit măsuri concrete, In afară de aceasta, dacă un mun­ nilor a crescut an de an şi este din cului, cimbrişorul clopoţeii şl o mare tele resturi vegetali (buruieni, ierburi
De comun acord cu conducerea în­ citor lipseşte de la cursuri, a doua ce în ce mai ridicată. Pe unele pă­ parte de buruieni. neconsumate, muşchi, frunze etc.) pa
treprinderii s-a stabilit ca toate cursu­ zi grupa sirfdicală ia în discuţie ca­ şuni ca acele din Vinţul de Jos, Sîn- platforme amenajata direct pe păşuni,
rile, pe toate schimburile şi meserii­ zul său. Aşa s-au petrecut lucrurile timbru, Ilia, Hărău, Sarmisegetuza, Pajiştile Îngrăşate au o vegetaţie Iar toamna să se Împrăştie, dîndu-se
le să aibă loc marţea, după termi­ cu cuptorarui Ioan Chinciu. A lip­ Pricaz etc. producţia medie anuală a mal lungă, se dezvoltă mai devreme cllo 15—20 tone la hectar.
narea lucrhlui. Se înţelege că în a sit de la cursuri. S-a discutat insă ajuns să depăşească 12.000 kg. masă primăvara, rezistă la secetă mai bine,
ceastă zi nu există nici o aliă acţiune. cu el, tovarăşii de muncă au luat verde la ha., iar ps suprafeţele de pă­ iar toamna, vegetînd pînă tîrziu aju­ O metodă care dă de asemenea re­
atitudine împotriva comportării sale şune bine îngrăşate din Sibişel, Bo- tă să se prelungească perioada de pă­ zultate din cele mai bune şl care si
Apoi s-au luat măsuri pentru bu­ si s-a Îndreptat. De atunci n-n mai bilna, Clopotiva, Sălaşul de Sus, pro­ şunat şi astfel să se micşoreze peri­ recomandă să fie folosită este colec­
na desfăşurare a cursurilor propriu- lipsit, ba mai mult manifestă interes ducţia depăşeşte 20.000 kg. masă ver­ oada de stabulaţie. tarea urinei şi a bălegarului proaspăt
zise. Mai întîi au fost selecţionaţi sporit faţă de lecţii. Aşa s-a ajuns ca de la ha. de bovine de pe locurile de odihnă,
lectorii — dintre eei mal pricepuţi frecventa la cursuri să atingă 92 ia In regiunea noastră s-au făcut o in cisterne şi bazine special construi­
ingineri, cărora le place să facă a- sută, ba încă sl mai mult. Şi e în Sint însă mari suprafeţe de păşuni serie de experienţe în urma eărorq te, formînd aşa zisa tulbureală de bă­
ceastă muncă. Intre ei slnt inginerii continuă creşterea care datorită faptului că nu se folo­ s-au tras concluzii valoroase privi­ legar care in cantitate de 8-10 mii kg;
Aurel Pfidureanu şi Olah Dezideriu. sesc în. mod raţional şi nu li se a- toare la folosirea îngrăşămintelor, la la ha. (diluată cu 6-8 părţi apă) se
S-a stabilit ca aceştia să nu efec­ O recomandare piică un sistem complex de îmbună­ modul şl metodele de aplicare, a a- administrează pe păşuni In tot tim­
tueze nici o predare fără plan con­ tăţire au un potenţial redus de pro­ cestora, la eficienţa lor economică, pul anului.
spect. Şi pentru ca să nu se întîm- Cursurile au început în 4 noiembrie ducţie, dau iarbă de calitate slabă, atît pentru Ingrăşămintele naturale cit
ple altfel, flecare lector este obligat anul trecut. Dar eficienţa ior se ve­ cu o valoare nutritivă scăzută. şl pentru cele minerale. Dispunem de Asemenea bazine de colectare a tul­
să prezinte conspectul spre aprobare de. Abaterile tehnologice au scăzut, Însemnate mijloace de fertilizare burelei de bălegar sint In . con­
ctfetfucerii secţiei, cu cel puţin două oamenii muncesc mai bine. Să-i luăm, Covorul ierbos din păşune sau ti­ strucţie pe păşunile unor G.A.C;
zile Înainte de data ţinerii lecţiei. do pildă, pe cuptorarui Ganea Vasile. netă extrage anual din pămint canti­ a păşunilor şl de mărire a pro­ din raioanele Haţeg, ©răştie,-
Conspectul e astfel studiat, se fac El avea multe abateri de la procesul tăţi considerabile de elemente nutri­ Sebeş şl oraşul regional Hune­
unele observaţii, se îmbunătăţeşte. tehnologia. Acum, în munca lui se ducţiei de masă verde, prin lngră- doara şl vor intra In folosinţă In a-
bbsccsiă, serioase îmbunătăţiri; lin­ tive. La o producţie media anuală de nul 1963. Important este apoi ca pe
gourile 3ât5 de el spre laminare sint 10.000 kg. masă verde la ha. se ex­ şămintele naturale oare se găsesc şi păşunile situate în apropierea satelor,
nici un lector fără conspect. Şi dacă uniform încălzite. să se transporte de către flecare cres­
trage din sol de pe un hectar 32 kg. se produc in fiecare gospodărie. cător care învoieşte animalele pro­
totuşi un lector nu se prezintă cu Eficienţa cursurilor ar putea insă azot, 13 kg. fosfor. 34 kg. potasiu şt prietate personală la păşunat cîte cel
Cea mai Importantă sursă de lngră- puţin un ear de bălegar (cca. 500 kg.)
conspectul la verificare şi aprobare? creşte. Pentru aceasta ar trebui ca 18 kg. calciu (ierburile extrag din sol pentru fiecare vită Învoită. Acest pro­
mai multe materii nutritive decît cul- şămlnt o constituie gunoiul produs cedeu, care » bine să fie extins pe o
Se iau măsuri Imediate. Aşa s-a în- ridicarea calificării să fie o acţiune tura de grîu). scară mai largă a fost folosit cu buna
de bovine, fie la taberele de vară, rezultate anii trecuţi in comuna A-
continuă, să nu se rezume la ziua Extragerea unor asemenea cantităţi poldul de Sus.
fie la looul lor de odihnă din timpul
de substanţe minerale, care nu se mai Sporul de producţie la Ingrăşarea
amiezii sau al nopţii unde aeestea cu bălegar sau cu tulbureală de băle­
respectivă din săptămînă. Maiştrii şi restituie sub nici o formă fac ca după gar este de 3—4 ori mal mare decit
Inginerii ar putea discuta cu munci­ stau cînd sint pe păşune. In aceste de pe parcelele nelngrăşate, Iar efec­
un timp pajiştea să degenereze, pro­ tul lngrăşărli durează 4—5 ani.
o o o o o o o o o o o o o <x torii despre cele predate şi la locu­ ducţia să scadă simţitor. Aceasta este locuri se adună cantităţi însemnate de
de fapt principala cauză a scăderii Pe păşunile de munte şl alpine sau
Pentru a treia % rile de muncă, pe concret. S-ar putea productivităţii păşunilor. gunoi cu care se pot fertiliza întinse chiar pe cele din zona deluroasă, o
discuta apoi despre felul cum munci­ măsură de lngrăşare eficace o con­
Aşa stînd lucrurile este necesar să suprafeţe de păşune. In anul 1962, stituie ttrlitul eu ovinele. Efectele tîr-
oară fruntaşă \ torii se pregătesc, eum studiază, ce litului se manifestă foarte puternia
complectăm cantitatea de rezerve nu­ G.A.C. din Orăştie a împrăştiat pe tn primii 3 ani, In special In primul
In ultimul trimestru al anului tre- $ greutăţi jiu. Atunci interesul faţă de
cut, colectivul secţiei L. 7 Deva şi-a $ cursuri ar craşte. tritive din sol prin aplicarea de În­ păşunea „Valea“ de la tabăra de va­ an după tlrlire cind producţia se
realizat planul de calitate la Intreţi- o
N. ANDRONACHE -o' - I I ră o cantitate de aproape 100 tone
de asemenea gunoi tngrăşînd o su­
prafaţă de aproape 8 ha. Rău este
însă că nu procedează la tei ţoale
nere In mod exemplar (93 Ia sulă j
„kilometri foarte buni" şi 2 la sută
1P
„kilometri buni"). In aceeaşi perioa­
poate mări de 4—5 ori. Din experien­
^ ţele făcute In comuna Rîu Bărbat pe
o o păşune de păiuş roşu slab producti­
ră in cursul anului 1962, fruntaşă pe L vă, ş-a constatat eă suprafaţa nelngră-
O ?ată a dat o producţie de numai 1.886
ramurăIn cadrul Direcţiei regionale ^ kg. Iarbă la ha., pe cită vreme acolo
C.F.R. Timişoara. unde s-a tîrlit cu oile o noapte (soco-
§ tlndu-se o oale la m.p.) producţia s-a
ILIE LEAHU <} ridicat Ia 4.919 kg. Iarbă la ha„ unde
mecanic s-a tîrlit 2 nopţi la 7.668 kg„ la 3
nopţi 0.909 kg., la 4 nopţi 9.972 kg.
etc. De aici rezultă că ttrlitul timp de
3 nopţi are eficienta cea mal mare,
că această metodă dă sporuri Însem­
nate de producţie care pot merge pînă
la 528 la sută. Experienţe cu rezultate
asemănătoare au mal fost făcute şt
În raionul Orăştie, Sebeş, Alba etc. 1
EUGEN CERNELEA
lng. principal la sectorul combaterea
eroziunilor O.R.P.O.D. Deva
Gheorghe Bărbătei de la revizia de
vagoane Simeria-triaj.
CONSTANTIN DIACONESCU
secretar al comitetului L a S fa tu l popular d in c o m u n a L ă p u şn lc , r a io n u l Ilia c e tă ţe n ii ve rific ă cu a te n ţie dacă
‘au fo s t tr e c u ţi p e lis te le d e a le g ă to r i, fn ved erea p a r tic ip ă r ii la v o t .
In fotografie, / Un 9WR de cetăţeni verifică Uşteie de alegători, (Gmilnuqie. te