Page 46 - 1963-02
P. 46
PAG. 2 DRÜMUt M U M Nr. 2531
*******
P ă re ri despre activitatea | Dinaceeaşi >
b rig ăzilo r ştiinţifice
* brigadă
In raionul Haţeg activează de clfi- unele amănunte legate de zooteh- In activitatea oricărei brigăzi ştiin artistică
va ani, cu bune rezultate, 3 brigăzi ţifice demonstraţia trebuie să ocupe
ştiinţifice. In ultimul timf) a mai nie. „Cum se pot prelntimpina sau un lo# Important. La Toteşti, in formaţiile ar
luat fiinţă incă una. Pentru a vedea combate bolile animalelor?“, „Cum tistice, activează numeroşi tineri
felul cum au lucrat aceste brigăzi, se pot Îmbunătăţi rasele de anima ARIS.TICĂ SPĂTARU colectivişti, printre care multe
am solicitat dteva păreri. Le redăm le ?“, „Dacă condiţiile de' adăposti- responsabilul brigăzii ştiinţifice fete. lată doar trei. dintre a-
mai jos : re influenţează san nu producţia de cestea:,
nr. 2
lapte“ etc.
In toate cazurile 'membrii brigă Principalul esfe ef icacifafea
Trebuie sS cunoşti bine zilor s-au pregătit temeinic, au luat
ce-î frăitiînfcă pe oameni legătură cu oamenii, s-au informat Membrii unei brigăzi ştiinţifice nu
despre starea lunrurilor ţi au lă trebuie să se rezume numai la a
da răspunsuri la Întrebările puse si
O brigadă ştiinţifică nu trebuie să murit problemele ridicate.
cu aceasta să se Întoarcă acasă,
se deplaseze niciodată ia intlmpla- prof. NICOLAE CLENCIU
re. Trebuie ales Întotdeauna satul responsabilul brigăzii ştiinţifice mulţumiţi că şi-au făcut datoria. A-
unde se simte cel mai mult nevoia nr. 1. ceasta nu este totul. Dacă nu ur
unei asemenea brigăzi, unde forţele măreşti şi eficacitatea deplasării bri
culturale din sat sînt mai reduse şi Dem onstrat ia practică — găzii ştiinţifice, adică dacă s-a
schimbat ceva în urma acesteia, n-ai
unde se ridică probleme mai deo un lucru foarte important făcut mare lucru. De aceea, pentru
sebite.
Ne-am convins din proprie expe brigada noastră, eficacitatea muncii
Dar pentru ca brigada ştiinţifică
să albă eficacitate, 'trebuie să cu rienţă că poţi convinge mai uşor pe constituie o preocupare principală.
noşti mal lntii viata şi preocupările unii oameni cind, ceea ee le ex Ca media pediatru, membru în
oamenilor din salul unde urmează plici, le demonstrezi şi praclifc. Deci. brigada ştiinţifică nr. 3, nu m-am re
să se deplaseze brigada, să cunoşli, in activitatea unei brigăzi ştiinţi zumat numai la a da răspunsuri.
cu alte cuvinte, cit mai bine ce-i fice, demonstraţia este un lucru Dacă am constatat, de pildă, că în
frămintă pe oameni. sat sînt eopli bolnavi, l-am consul
foarte important.
tat şl le-am dat părinţilor indicaţiile
Recent, biroul Cbmiltetulul raional ale InţteTroetsaene-ti şni oaut,ra-ctiv Pregătiri fu vederea alegeriloriIţiune, de asemenea nouă, folosită pînăBiblioteca 'din Sălaşul SupeAşa stind lucrurile, brigăzile noasIn deplasările pe care brigadanecesare. In cadrul consultaţiilor puf
a analizat Adiivitatea desfăşu fn prezent In activitatea căminelor rior se numără printre biblio tre şi-au Îndreptat atenţia în mod noastră le-a efectuai in satele raio blice le-am vorbit părinţilor des ! CLARA
culturale din Toteşti, Sarmlsegetuza, tecile fruntaşe din raion. Tova special înspre satele mai îndepăr nului, întotdeauna ne-am Îngrijit să pre marea greşeală pe care o fac *, e ste o h a r n ic i c o le c tiv i s-
rată de organele şii organizaţiile de Berthelot şi Plopi. Membrii brigăzii răşul Andrei Năstase, bibliote tate, unde membrii lor au explicat ducem cu noi şi aparatură de labo unii că nu anunţă medicul la pri > tă şi u n a d in cele m at ac-
partid pe tărlmul nimicii cultural-edu sărbătorite din cadrul G.A.C. sfnt in carul, ştie să atragă cit mai cetăţenilor diferite fenomene ce se rator, planşe, grafice, schite şi alt mele semne ale bolii copiilor lor, f tive artiste am atoare ale
cative, modul cum au fost transpuse vitaţi la căminul cultural şi aşezaţi mulţi cititori. petrec în natură : trăsnetul, fulgerul, material intuitiv. Cu ajutorul lor lucru ce duce la agravarea bolii şi, <1 c ă m in u lu i c u ltu ra l.
fn fapte măsurile cţonsemnate în pla în primele rinduri. Preşedintele gos cum se produc eclipsele-, despre miş le-am demonstrat cel mai bine cum in consecinţă, Ia producerea unor 4
nurile amintite. Din această analiză a podăriei colective vorbeşte participan IN FOTOGRAFIE : Intr-o zi carea planetelor tn univers etc. Pe se produae fulgerul, trăsnetul, ploaia, greutăţi In redarea sănătăţii «opil-
reieşit că, în mimeroiuse localităţi, ca ţilor despre dezvoltarea G.A.C. din lo obişnuită la bibliotecă. mulţi colectivişti ii interesează şi eclipsele de lună, soare etc. lor, Le-am dat diferite exemple, IA N C U R O B I C A
Bertftvelot, Toteşti, Livlsdia, Sălaşul Su calitate, despre sarcinile planului de fie din sat, fie din alte părţi.
producţie, despre contribuţia brigăzii Una din preocupările de sea noastre pe întinsul patriei este Reţinem şt acum o expresie a ţă este cunoscută de toţi
perior, Plopi, Băieşti, Clopotiva, Silva- sărbătorite, a fiecărui membru al ei, mă ale Comitetului pentru cul obiectul a numeroase conferinţe ranului Ion Bumbescu din Meria, Care a fost eficacitatea exemple colectiviştii p rin strădania
şul Inferior şi altele,, locuitorii satului Ia îndeplinirea acestuia. Apoi, în cin tură şi artă de pe lingă Statul ţinute la căminele culturale din care, după o demonstraţie privind lor şl a explicaţiilor date ? De pil el la m unca în gospodăria,
îşi petrec o bună part© â timpului liber stea fruntaşilor, formaţiile artistice ale popular al raionului Haţeg este raion. Demn de remarcat este formarea ec’ipselor de lună. si de dă, după deplasarea brigăzii noastre colectivă şi p rin activitatea
la căminul cultural ori la bibliotecă, Casei raionale de cultură prezintă un în această perioadă şi aceea de faptul că pînă în prezent s-au soare, ne-a spus i „Vircolacii sînt o in satele Peşteana, Răchitova, Dem- ce o depune In brigada a r
unde se organizează acţiuni frumoase, program ariisfic. Cu prilejul acestei a organiza la unităţile culturale ţinut în satele raionului Intr-o poveste, acum nu o mai erede ni suş, Balomir şi altele, părinţii unor tistică de agitape.
cu un ciXnţlnut bogat. Astfel, aici se acţiuni, care s-a dovedit deosebit de de la sate acţiuni care să scoată singură lună, peste 80 de confe meni !“. La o altă deplasare a bri copii au venit direct la spital şi
expun coriifarinţe pe diferite teme, se eficientă în mobilizarea colectivişti in evidenţă m ăreţele realizări ale rinţe, la care au participat găzii, în comuna Riul de Mori, le-am ne-au spus7 „Nu-s chiar aşa de bol
organizează seri de calcul, sărbători lor la îndeplinirea planului de pro poporului nostru înfăptuite în a- 6.700 de ţărani colectivişti. demonstrat cetăţenilor cum se for navi copiii, dar am venit să vă
ale colectiviştilor fruntaşi, re ducţie, la căminul cultural se organi nii regimului de democraţie mează ziua şl noaptea, anotimpurile. cerem din vreme sfatul, aşa cum
cenzii, şezători, au loc spec zează ştanduri de cărţi, expoziţii cu populară, largul democratism al La bibliotecile căminelor cul Participanţii la consultaţiile brigă ne-ati învăţat clnd aţi fost cu bri
tacole artistice prezentate de for produse agricole obţinute fn G.A.C., alegerilor de deputaţi în sfatu turale sînt organizate recenzii zii au rămas foarte impresionaţi de gada”.
maţiile propriii şl cele ale Casei ra se expun graiice, panouri comparative, rile populare. In acest sens, la în care se vorbeşte despre m ă demonstraţiile efectuate şi ne-au ru
ionale de culthiră etc. iar, în satele scheme privind dezvoltarea G.A.C. şi toate căminele culturale din ra reţele succese ale poporului no gat să mal mergem şi altădată. Am Trebuie, să mărturisesc eă pentru
mai îndepărtatei, cum sînt Negol, Me perspectivele ei. ionul nostru se desfăşoară o ac stru. La Toteşti, Pui, Sălaş, Sar- observat că în timpul demonstraţii mine a fost o mare bucurie acest
ria, Petros, Pon^or, Boşorod şi altele, tivitate Intensă. Brigăzile arti misegetuza şi alte localităţi au lor oamenii erau foarte atenti. lucru şi ori de cite ori am prilejul,
brigăzile ştlinţifEce, în prezent în nu La alte cămine culturale, ca cele stice de agitaţie şi-au axat re fost' expuse frum oase fo to popularizez In cadrul deplasărilor
măr de patni, au efectuat numeroase din Clopotiva şl Livadia, printre acţiu pertoriile pe texte noi, in care m ontaje care scot in evidenţă In' Din discuţiile purtate cu ei, după noastre/ acest exemplu.
deplasări răspainzlnd întrebărilor puse nile organizate, de o bună apreciere oîntă realizările măreţe ale po im agini sugestive viaţa nouă ce aceea, ne-am convins că au înţeles,
se bucură serile de discuţii pentru fe porului nostru, condus de partid, înfloreşte în oraşele şl satele fenomenele demonstrate sl că în Dr. TIBERIU DlRLEA
de localnici. mei pe diferite teme. Cu acest prilej, pe drumul desăvîrşirii construc patriei. mintea lor au fost clarificate multe medic pediatru la spitalul unificat
In legătură cu activitatea desiăşu- se lămuresc o serie de probleme ri ţiei socialiste. Este semnificativ probleme.
dicate de munca fn G.A.C., probleme faptul că din 223 de form aţii In aceste zile la căm inele cul Haţeg
rată în cadrul căminelor culturale şi ale politicii interne şi externe a sta din raion, 36 de brigăzi de a g i turale şi la bibliotecile din sa ° in raionul Haţeg Îşi desfăşoară
la biblioteci, amalfza biroului Comite tului nostru, preocupări gospodăreşti taţie au in d u s In program ele lor tele raionului nostru au loc nu activitatea 83 de cămine culturale, portant. Numai tn două duminici din
tului raional de partid a scos la iveală etc. texte noi cum s î n t : „Cu toţii m eroase acţiuni culturale, de 21 de cinematografe, 15 casc de ci acest an, fn satele raionului s-au de
un fapt deosebit de semnificativ şi la vot", „Alegerile de altădată şl popularizare a candidaţilor tit, 11 biblioteci comunale şi 35 plasat 89 de conferenţiari. El au
anume că, acolo unde a existat preo Exemple privind noul lu activitatea de azi" şi altele. In acest sens F.D.P. pentru alegerile de depu de biblioteci săteşti.
cupare şi s-au organizat acţiuni noJ, căminelor culturale din raion s-ar mai taţi de la 3 martie. Prin carac prezentat conferinţe c a : „Ţara În
ori unde prezentarea ailor acţiuni a putea da. Important este că tot ceea o vie activitate desfăşoară for terul lor viu, ele atrag, seară de 0 In anul 1962 brigăzile ştiinţifice treagă un imens şantier”, „Ştiinţa şl
Îmbrăcat o formă nouă, plină de pros ce e nou, atractiv, în activitatea uni m aţiile din Berthelot, Rlul de seară la căminul cultural zeci, ale casei raionale de cultură s-au religia", „Originea şi evoluţia omu
peţime, rezultatele, attt în ce priveşte tăţilor culturale slîrneşte interesul, se deplasat în 29 de sate de munte. Aici lui“. Printre satele vizitate se nu
participarea oamenilor cit şi eficienţa, membrii brigăzilor au răspuns la mără Balomir, Sintămăria, Plopi, Să
au fost dintre cele mai bune. In arti întrebări şi au dat consultaţii în laşul Superior şl altele.
colul de faţă doresc să arăt cfteva bucură de o largă participare, îşi spo Mori, Clopotiva, care au pre sute de cetăţeni din satele raio faţa a peste 4.000 de participanţi. In
reşte efidenţa. nului. acest an brigăzile ştiinţifice s-au de • In cele 46 de biblioteci, clte
zentat deja spectacole in faţa ţă plasai deja in 7 sale din ralop.
acţiuni şl forme noi de prezentare, fo LIVIU MORARU ranilor colectivişti. Prof. PETRU CRIŞOVAN există în raion, se găsesc 137.000 vo
losite cu succes în cadrul unor cămi instructor al Comitetului raional secretar al Comitetului raional •Printre formele multiple de acti lume. Numai în 1962 numărul citi
ne culturale’din raion. Popularizarea transformărilor vitate conferinţele ocupă un Ioc im torilor din raion a fost de 15.625.
de partid-Haţeg adîncî care se petrec in zilele pentru cultură şi artă
Conferinţa e o formă de activitate
binecunoscută. Pentru ca aceasta să P e primul loc
capete mai multă expresivitate, să fie
mai Interesantă şi, fn acelaşi timp,
mai uşor de urmărit, colectivele de Scena căminului cultural din ste 400 de spectatori, colecti
conferenţiari de ia căminele culturale Livadia a găzduit recent faza vişti clin Valea Lupului şi Baru
din Berthelot, Toteşti, Băieşti, Liva raională a concursului brigăzi Mare, au a sista t la un sp ecta
dia, Sarmlsegetuza, Demsuş şl altele lor artistice de agitaţie. Cei pe- col antrenant dat de brigăzile
au luat hotărlrea ca nici o conferinţă Călătoria ţe har La centrul metodic artistice de agitaţie din Rlul L A Z A R O N I M A R IA
să nu fie expusă decît Însoţită de ma tă este o formă a- Alb, Rlu Bărbat şi Livadia care
terial intuitiv: scheme, panouri, gra traclivă, eficace a La Plopi a avut loc de curlnd, şi-au disputat întiietatea. Mal depune m u ltă slrguînţă
fice, hărţi, filme documentare etc. muncii culturale in cadrul centrului metodic, un In m unca d in gospodăria
Hotărlrea a fost tradusă In fapt. Re de masă. La cămi reuşit Jurnal vorbit, in fa ţa a bine pregătiţi, artiştii amatori colectivă şi este o bună in
zultatul? La căminele culturale amin nul cultural din peste 200 de spectatori, profe din Băieşti, comuna Rîu Alb, au terpretă şi in alte form a
tite conferinţa a devenit o acţiune de Toteşti, se organi sorii Gheorghe Dumltradbe, ocupat locul Intîi in cadrul a- ţii artistice.
osebit de atractivă iar numărul celor zează des aseme Sergiu Graur, Teodor Fiorescu,
ce le audiază a crescut considerabil nea acţiuni. Angela P iibeagu şl Învăţătoarea cestei întreceri.
faţă de perioadele anterioare. Maria Gavrilescu au prezentat
IN FOTOGRA terne cu privire la „dezarmarea In sat, la Vileele Rele
La căminele culturale din R!u de FIE: Tov. prof. generală şi totală", „Realităţi
Mori, Sălaşul Superior, Ostrov, Clo din lumea capitalului şi fapte din ...Să fi încercat cineva, acum teva ceasuri se odihneau şi în
potiva, Cîrneşti şi altele se organi Cîmaţiu Virgil vor ţările socialiste“, „Cifre şi fapte 18-20 de an i să p o m e n e a sc ă m ă cepeau lucrul de la capăt. Aşa
zează de cftva timp cu regularitate din raionul H aţeg“ şi altele. car de bibliotecă... Pe aici, p rin In fiecare zi, in fiecare săptă-
„Seri de experienţe ştiinţifice" şi „In bind colectiviştilor satul Vilcele Rele, n u m a i ăoi-trei Wtnă. Luni şi ani in şir. Toată
in microscopului". Celor prezenţi ii După jurnalul vorbit una din pricepeau tîlcul. slovelor, de cum viaţa. Şi to t nu se alegeau cu
se arată fenomene „fn miniatură“, ca in fata hărţii des brigăzile artistice de agitaţie ale să citească vreo carte. Oamenii nim ic. C it să ducă la copii,
producerea fulgerului, ploii, ceţli etc., casei raionale de cultură a pre se sculau de dim ineaţă, înain de-ale gurii. încolo...
lumea microcosmosului, şi 11 se ex pre „Frumuseţile şi zentat programul „Cu to ţii, ia tea răsăritului şi ieşeau la lu
plică pe îndelete de către specialişti, bogăţiile fării". vot" de Alexandru Chlriţă. cru. Cină. se întorceau, soarele Baci. S a m o ilă R eg a ci îşi c u r m ă
profesori de chimie, fizică ori ştiin era de m u lt apus. De altceva firul povestirii. N u-î place să
ţele naturii, cum se produc aceste fe oam enii nu aveau ' tim p. M un răscolească anii din trecut. Sfnt
nomene în cadrul experienţelor efec prea întunecaţi. Lui baci Sam oi
tuate şi în uriaşul laborator al naturii. ceau de n u -şi m ai si.mţeau spi lă ii place să povestească însă
despre fieca re carte citită ca
„Ziua brigăzii fruntaşe“ este o ac- nările, pină se lăsa noaptea. Cl- de un prieten drag. Şi are prie
nm teni o m ulţim e. Paginile cărţi
lor i-a u destă in u it m ulte. Cină
o citit „Setea" n-a lăsat cartea
din m ină declt seara, cină nu
se m a i ved ea . T.n 68 de a n i v%
m irare... A ltfel ar citi cit
ziua de m are. In anul trecut, a
fost. fru n ta şu l bibliotecii. In a-
OtI c o m i s i a W lHfiTOftP cest an a citit deja Despre e-
A «oüuhji ducafia co m u n istă “, ..P rim a lo
?kfzcpdJLsXvJt.A vitu ră “ şl a studiat .a ten t si alte
cărţi.
LMtMATOtü V 'J(l“.ISMaAvţoaunua,., Baciul Sam oilă e m im ai ţi
nu] d in tre citito rii pasionaţi. La
]\ ?0?; i Vilcele Rele biblioteca are m ulţi
1 »«Î; V prieteni. D in familia, lui loun
T n m ă ş e s c u to ţi citesc. De la b u
l.-irlto»; !VÎU4TCS, nic şl piu ă la nepoată. La to ţi
U-s dragi cărţile.
At d o t
Violeta Dum.oi. Doinei Ovas-
iteul' cu. R o m aniţa Ianat. Livia Pn-
ItMtl%
. povicl, Ludovic M urgoi, sîn t alţi
cfftva cititori pasionaţi şi nu-
m r n /j lor creste m ereu.
P O V E S T E N L TERM !N ATA STAGIUNEPERMANENTA GUIJA PĂRINTEAi VIRAJ NLPERMIS M ulţi au început, să-şi facă
b ib lio te c ă p erso n a lă . Ş i su s, la.
Vilcele Rele, se vin ă cărţi. V
doar luna cărţii., fiecare, caută
In raionul Ha De ani de zile la Pui se tot discută despre reor Echipa de teatru a căminului cultural din Ro . Nu de mult Sfatul popular din Baru Mare s-a Caravanei cinematografice care deserveşte ra să-şi îm bogăţească biblioteca
ţeg se pot intilnl, ganizarea corului. In acest scop s-au constituit fel bita (directorul căminului tov. Gheorghe Bogza), mutat Intr-un alt local. In localul rămas dispo ionul Haţeg i se stabileşte întotdeauna un iti- cu noutăţi.
pe lingă multe de fel de comisii dar corul tot n-a fost reorganizat. interpretează de un an aceeaşi piesă de teatru : nibil ş-a mutat biblioteca comunală. Dar, „gri nerariu precis, ţinîndu-se cont de satele care nu
alte lucruri bune Recent a fost constituită o nouă comisie, formată „Vlnătorit de doi iepuri“. Dacă artiştii amatori julii" sum sînt, tovarăşii de la sfatul popular au cinematograf şl «are sint mai îndepărtate. Şi. cină te g tn ă eşîi că acum
şi astfel de as- din tov, I. Almaşl, secretarul Sfatului popular, I. nu s-or fi plictisit plnă acum de atîtea repetiţii, au ţinut neapărat să lase bibliotecii un local 18-20 de a n i n u m a i vreo d o i-tr e i
Ungur, preşedintele cooperativei, V. Rivelea, aditti- cu siguranţă că cetăţenii din sat,,, aşteaptă bine „pus 1« punct“, Fac ce fac însă tovarăşii care deservesc cara erau aceta care pricepeau In
ppeto: vana şi oaolesc In mod sistematic unele locali Vilcele Rele ttlcul cuvtntului
nlstraţpiul spitalului ji y, Dujău, direcţorţţl gceîîl. d,e mult «ev# ncm,: „b ib lio te c ă
tăţi lndlaate în Itinerar.
MARIA BARA învăţătoare