Page 47 - 1963-02

W . 2531
I<• ' ijjfmBSnj
Atenţie sporită, bunei
desfăşurări a
/ în vătăm in tu lu i «le p a rtid !
In gospodăriile agricole din raionul
Sebeş nu există organizaţie de bază
care să nu se fi ocupat de organiza­
rea tnvăţămîntulul de partid. Membri
şi candidaţi de partid, tovarăşi din ac­
tivul fără de partid, după pregătirea
şi dorinţa lor au fost Încadraţi la di­
ferite forme de invăţămînt. Grijă s-a
manifestat din partea organizaţiilor de
partid şi privind selecţionarea propa­
gandiştilor. Unele organizaţii de bază
urmăresc cu răspundere modul în care
Sşî desfăşoară el activitatea Ia cercu­
rile şi cursurile pe care Ie conduc.
Ca urmare, în multe cercuri şi cursuri
din satele raionului Sebeş se depune
o activitate rodnică. Printre acestea
enumerăm cercul de studiere a Statu­
tului P.M.R. din cadrul G.A.C. Sibişel
(propagandist Nicolae Mirca), cele
două cercuri de studiere a Statutului
P-M.R. din G.A.C. ....
Spring (propagan­ Pe teme ale
dist Traian Toniuţă
şl Marla Suciu), IflV ă ţO L tlllîttu lu i d e p O L tfld Mai sînt propa-
formele de învăţă- la sa te gandişti care nu se
mint din G.A.C ' pregătesc temei­
Ohaba, G.A.S. Apoldul de Sus şi al­
tele, unde cursanţii au o frecvenţă
bună iar lecţiile sînt predate Ia zi. Or­ slabă mobilizare a cursanţilor, lecţii­
ganizaţiile de partid de aici se ocupă
cu toată răspunderea de conducerea
fnvăţămîntului de partid. Conţinutul
învăţământului se ridică la nivelul ce­
rinţelor actuale, în cercuri şi cursuri
se poartă discuţii vii, interesante.
Există însă in unele gospodării co­
lective, organizaţii de bază care pe
parcurs nu au mai acordat toată a-
tenţia controlului şi îndrumării in-
văţămîntuiui de partid, fapt ce face
ca ia activitatea acestor forme de în­
văţământ să se manifeste unele lip­
suri privind frecvenţa cursanţilor şi
respectarea programului întocmit la
începutul anului dă studiu. La cursul
seral anul II din cadrul G.A.S. Pe­
treşti sînt predate doar 3 teme. Pro­
pagandistul Ioan Vlad a participat
numai de două ort la pregătirea pro­
pagandiştilor ce are loc la cabine­
tul raional de partid. Din această
cauză, cît* şi a slabei preocupări, el
nu şl-a pregătit lecţiile care trebuia
să le predea în faţa cursanţilor şi
deci, şedinţele de curs n-au avut loc.
O situaţie la fel de slabă există şi
la G.A.S. Apoldul de Sus (tru­
pul Boz). La cursul seral anul I
şl la cercul de studiere a Statutului
P.M.R. se înregistrează multe absen­
ţe nemotivate din care cauză unele
şedinţe au fost aminate, predîndu-se
doar cite 4 lecţii la fiecare formă de
învăţămînt.
Cu lecţiile rămase în urmă este şi
propagandistul Nicolae Troancă de la
cursul seral anul I din G.A.C. Sîngă-
tln şi alţii. Sînt cercuri şi cursuri,
unde din insuficientă preocupare a
organizaţiei de partid se înregistrea­
ză un număr mare de absenţi. Propa­
gandiştii, ca să nu amine lecţiile, pre­
dau tema respectivă chiar dacă efec­
tivul cursanţilor este mai mic de ju­
mătate. Astfel, Ia unele lecţii propa-
iFeiiifearea păşunilor—mijloc importent
perstra
(Urmare din pag. l-a)
Cu toate că metoda de îngrăşare
prin tîrlire este cunoscută de multă
vreme, suprafeţele îmbunătăţite pe
această cale sînt încă destul de mici.
In multe părţi tîrlitul se aplică ne-
raţional, pentru că porţile de tîrlire
care împrejmuieso ocolul de dormit
al oilor nu sînt mutate din 3 în trei
zile, ci la 4—5 săptămîni o dată atunci
cind se face noroi şi cind stratul de
gunoi ajunge uneori la 30—40 cm.
Această practică face să se sustragă
de la păşunat mari suprafeţe car2 nu
mai produc în anii următori deoarece
pe ele nu mai creşte nici un fir de
iarbă favorizîndu-se astfel creşterea
buruienilor, a urzicilor şi altor plante
nefolositoare.
Prin tîrlire s-ar putea îngrăşa a-
nual cu oile o suprafaţă de cel puţin
5.000 ha. In acest scop este insă necesar a tarlalelor. In acest caz îngrăşămin-
ea la fiecare turmă să sxiste porţi de
tîrlire care să se mute din 3 în 3zile
spre a se evita pierderea cantităţilor
mari de urină şi gunoi.
In viitor trebuie să se treacă la fo­
losirea in mai mare măsură a urinei
şi n mustului, de bălegar pentru în-
grăşarea pajiştilor.
O importanţă deosebită pentru fer­
tilizarea păşunilor o prezintă lngrăşă-
mlntele minerale. Din experienţele fă­
cute in regiunea noastră pe pajişti de
diferite tipuri s-a constatat că IngrS-
gandistul Gheorghe Lomnăşan de la
cercul de studiere a Statutului P.M.R,
din G.A.C. Miercurea a avut o frec­
venţă de 35-60 Ia sută. La formele
de invăţămînt conduse de tov. Andrei
Zall şl Mihal Munteanu de la cursul
seral anul I (tot din G.A.C. Miercu­
rea) s-a înregistrat o prezenţă a
cursanţilor de 50-60 la sută.
Cauza acestor lipsuri constă în pri­
mul rînd în faptul că organizaţiile de
partid din aceste unităţi nu depun
destul interes ca fiecare membru şi
candidat de partid să participe cu re­
gularitate la fiecare lecţie, ca el să
constituie un exemplu bun pentru to­
varăşii din activul fără de partid.
Organizaţiile de bază din G.A.C.
Miercurea, Boz, Petreşti, Singătin şi
altele nu se preocupă îndeaproape de
mobilizarea cursanţilor, nu-i trag Ia
.... ......- ........ .¦ răspundere pe pro­
pagandiştii care
manifestă delăsare.
nic, neglijează pregătirea lor perso­
nală, sînt indiferenţi faţă de des­
făşurarea muncii lor, nu sprijină pe
cursanţi în studiu. Exemplele citate
mal sus arată că acolo unde există o
le nu sînt legate de activitatea con­
cretă ce se desfăşoară în gospodăria
respectivă, nivelul învăţămîntului de
partid nu se ridică Ia cerinţele ac­
tuale.
Un control şi o îndrumare mal efi­
cientă asupra desfăşurării anului de
studiu trebuie să exercite secretarii
comitetelor comunale de partid, in­
structorii teritoriali." Situaţia de mai
sus este cunoscută şi de către tov. A-
Iexandru Ardeleanu secretar al Comi­
tetului comunal de partid Miercurea
şi tov. Dumitru Oprinescu instructor
al Comitetului raional de partid. Dar
ei n-au luat cele mai eficace măsuri
ca lipsurile să fie grabnic lichidate.
Dacă cabinetul raional de partid
depune interes privind buna organi­
zare a programului de pregătire a
propagandiştilor, nu acelaşi lucru se
poate spune despre urmărirea activi­
tăţii ce o desfăşoară propagandiştii
la cercuri şi cursuri, cum aplică ei
in practică cele învăţate Ia pregăti­
re.
Este necesar ca biroul comitetului
raional de partid să urmărească mai
îndeaproape participarea propagan­
diştilor Ia pregătirea ce are loc la ca­
binetul raional de partid, să instituie
un control mai riguros asupra felu­
lui în care respectă propagandiştii
programul de predare a lecţiilor. Se
impune de asemenea ca organizaţiile
de bază să analizeze desfăşurarea a-
nuiul de studiu, să tragă cu toată ho-
tărîrea Ia răspundere pe aceia care
lipsesc de la invăţămînt, pe propa­
gandiştii care nu depun interes în în­
deplinirea sarcinii de mare răspunde­
re ce le-a lost încredinţată.
S. CERBU
producţiei ci© masă verde
şămintele azotate ridică producţia mai
ales atunci cind sînt date în amestec
cu cele fosfatice, In acest sens se re­
comandă ca îngrăşarea păşunilor cu
o compoziţie floristică de zîzanie, pă-
iuş de livadă, păiuş roşu, iarba vîn-
tului şi golomăţ, să se dea la ha. o
cantitate de 250 kg, îngrăşăminte a-
zolate şi 200 kg. îngrăşăminte fosfa­
tice.
Pe terenurile care au fost îngră­
şate prin tîrlire, cu gunoi, urină, must
de bălegar sau tulbureală este nece­
sar să se den şi cite 200 kg. super-
fosfat la ha., cunoscut fiind faptul că
acest îngrăşămînt este bogat în azot
dar sărac în fosfor. Pe păşunile îngră­
şate şi îmbunătăţite trebuie să se a-
plice un păşunat raţional,' pe tarlale,
spre a se evita degradarea pajiştilor,
folosind în acest scop gardurile elec­
trice sau alte sisteme de delimitare
tele azotate se pot da în două faze
şi anume, 150 kg. primăvara devreme,
imediat după topirea zăpezii şi îna­
inte de a da coltul ierbii, iar
100 kg, după primul ciclu de păşunat.
Ingrăşămintele fosfatice fiind mal
greu solubile, ele se împrăştie toam­
na sau în timpul iernii.
Majoritatea păşunilor din regiunea
noastră sint în zona terenurilor a-
clde (brune ppdzollte şi podzoluri).
Pentru a se mări eficacitatea îngră­
şămintelor, atit a celor naturale, cit
BRltHBl SOCIiLISMOlOt
Schimbul condus "de inginerul
Gzitrom Avram, de la lamino­
rul blianing al C.S. Hunedoara,
fi-a depăfit planul în luna ia­
nuarie. Un aport deosebit la
obţinerea acestui succes l-a adus
echipa de cuptorari condusă de
maistrul Szemciuk Samoilă.
IN FOTOGRAFIE: Maistrul
Szemciuk, cu o parte din echipă,
examinînd un lingou încălzit
pentru laminare.
V A V .W .W .V .'.V .* .W .\W .
Construcţii zootehnice
ia G.A.C. din
Bretea Romînă
In acest an şeptelul gospodăriei
agricole colective „Drumul socialis­
mului“ din satul Bretea Romînă, ra­
ionul Haţeg, va creşte simţitor. In
vederea asigurării unor condiţii cît
mal bune de adăpostire a animale­
lor, colectiviştii au hotărît să con­
struiască un grajd pentru 100 cape­
te vite mari si o maternitate .pen­
tru 25 scroafe. Avind procurată o
mare parte din materialul necesar
zilele trecute colectiviştii au început
săparea fundaţiei şi turnarea betonu­
lui la maternitatea pentru scroafe.
Potrivit hotărîrii luate, construcţii­
le planificate vor fi date în folosinţă
pînă cel tîrziu la stirşitul lunii au­
gust a.c.
I. LUŢ
corespondent
La uzina „V ic to ria "
C ă la n
In sp rijin u l o te la riîo r
Colectivului secţiei noastre îi re­
vine sarcina să aprovizioneze oţe-
lăriile Hunedoarei şi Reşiţei cu u-
fiiaj de turnare in cantităţi sporite
şi de calitate cit mai bună. Este o
sarcină de o importanţă deosebit de
mare. Am reuşit noi să ne respec­
tăm cuvîntul faţă de oţelari ?
Răspunsul la această întrebare ar
fi afirmativ numai din punct de ve­
dere cantitativ. Vorbind însă despre
calitate nu mai putem spune ace­
laşi lucru. Cu prilejul consfătuirii
care a avut loc la Călan între tur­
nătorii de aici şi otelarii hunedorent,
aceştia din urmă şi-au exprimat pă­
rerea că lingotierele livrate de I M.
Aiud ar fi mai durabile decît cele
pe care le producem noi. Din situa­
ţiile lunare trimise de otelării cu
privire la comportarea lingotierelor
la turnare am tras şi noi aceeaşi
concluzie. In luna noiembrie 1962,
noi am aplicat o serie de măsuri
care au determinat o creştere, a du­
rabilităţii lingotierelor.
In primul rînd, cu ajutorul con­
ducerii uzinei şi al furnaliştilor, in
urma consfătuirii amintite, secţia
noastră a fost aprovizionată din plin
cu fontă nouă de calitatea cerută,
am modificat parametrii cubilourilor
şi a celor minerale, este necesar ca
acestor terenuri să li se reducă aci­
ditatea prin amendamente cu var, cu
atit mai mult cu cît •amendamentele
au şi alte efecte pozitive asupra vege­
taţiei ierboase. Ele favorizează dez­
voltarea mai viguroasă a plantelor,
în special a leguminoaselor şl fac să
dispară unele ierburi inferioare cum
sînt părul porcului, iarba oii etc.
Amendarea se face prin împrăştie-
rea prafului de var (cite 3—4.000 kg.
la ha. toamna, iarna sau primăvara
timpuriu) cu maşina de împrăştiat în­
grăşăminte sau cu mina, după care se
grăpează de 1—2 ori. In anul 1963
se vor amenda 300 ha. păşuni in ra­
ioanele Haţeg, Hunedoara, Orăştie
şi Ilia cu praf de dolomită.
Fertilizarea păşunilor este mijlocul
cel mai important de ridicare a pro­
ducţiei de masă verde la ha. De a-
ceea, îngrăşarea trebuie să se facă
după un plan bine precizat pentru
fiecare comună, unitate şi tip de pă­
şune, cu indicarea suprafeţelor, în­
grăşămintelor ce se vor folosi, canti­
tăţilor necesare, cind se vor împrăş­
tia şi cu ce mijloace.
In regiunea noastră există posibili­
tăţi ca anual să se îngraşe o supra­
faţă de cel puţin 15.000 ha. Această
măsură, aplicată în practică, poate a-
duce un spor de circa 70—80.000 tone
masă verde, nutret ieftin şt de bună
oalltate pentru hrana animalelor.
Mai m ultă competentă în în d ru m a re a
activităţii sportive de m asă
Plenara Consiliului regional al
U.C.E.S., care s-a tinut cu puţin timp
In urmă, a analizat felul cum au
fost traduse in viată sarcinile izvo-
rîte din salutul C.C. al P.M.R., Con­ fizice şi sportului au mai fost adu­ cestea, consiliile regional, raionale şi
siliului de Stat şi Consiliului de Mi­ se atit de darea de seamă cît şi de orăşeneşti ale U.C.F.S. n-au făcuvt
niştri al R.P.R. adresat Conferinţei tov. Petru :Almăşan, Virgil Rapcea, totul pentru ca activitatea de cultu­
pe tară a U.C.F.S. precum şi din Victor Maier, Constantin Ghenea şi ră fizică şt sport să se desfăşoare ia
propriile hotărîri.
Darea de seamă prezentată de
tov. Aureliu Bucur, preşedintele Con­
siliului regional al U.C.F.S. Hunedoa­
ra, ca şl discuţiile purtate, au scos
tn evidentă o serie de realizări pe
linia dezvoltării culturii fizice si a
sportului în regiunea noastră. Sarci­
nile organelor U.C.F.S. privind an­
trenarea oamenilor muncii în prac­
ticarea culturii fizice şi a sportului,
introducerea gimnasticii In produc­
ţie şl de înviorare, dezvoltarea ar­
monioasă a tuturor ramurilor sporti­
ve, educarea patriotică si instruirea
multilaterală a sportivilor, generali­
zarea experienţei înaintate au fost
duse tn bună parte la îndeplinire si
în regiunea noastră. In lumina aces­
tor Indicaţii, după conferinţa . pe
t«ră, organele U.C.F.S. din regiune
au orientat şi condus cu mai multă
competentă activitatea sportivă. Ca
urmare nici rezultatele nu au tntîr-
z’at să se arate. Astfel, după cum
a reieşit din lucrările plenarei, nu­
mărul întreprinderilor şi Instituţiilor
unde a fost Introdusă gimnastica
în producţie a crescut simţitor.. Acum
gimnastica în producţie este prac­
ticată tn 46 întreprinderi şi institu­
ţii de peste 10.000 oameni al mun­
cii. De asemenea în 50 cămine şi
internate peste 9.000 tineri practică
gimnastica de înviorare. O altă dis­
ciplină sporlivă mult îndrăgită în
regiunea noastră este turismul la care
an participat 1n anul trecut peste
50.000 oameni ai muncii. Merită a
fi scoasă în evidentă preocuparea
mal susţinută pentru organizarea, ac­
ţiunilor de masă în cadrul campio­
natelor pa asociaţii, a fazelor pe a-
sociaţii, a diferitelor competiţii şi
campionate. In perioada care s-a
scurs, de ia conferinţa pe ţară a
U.C.F.S. şi pînă în prezent au fost
antrenaţi în etapele pe asociaţii
314.000 oameni ai muncii. îmbucură­
tor este faptul că şi la sate au fost
organizate mai multe manifestări
sportive şi îrsdeosebi duminici cultu­
ral-sportive atractive. Asemenea ac­
ţiuni au organizat asociaţiile din co­
munele Geoagiu, Certej, Teliuc, Mi­
halţ, Vata şi altele. De asemenea la
Spartaehiada de iarnă a tineretului
Califalea produselor poate
si trebuie sl fie îmbunătăţită !
introducind toitodată pe platformă un milioane lei economii la preţul de
control sever asupra încărcării ma­ cost. La aceste succese a mai fost
terialelor. a fost introdusă în func­ adăugat unu! de o valoare deosebit
ţiune o nouă suflantă iar în hală am de importanţă : reducerea la zero a
desemnat, cu ajutorul organizaţiei de reciamaţiilor din partea beneficiari­
partid, pe cei mai buni formatori să lor. Pe drept cuvint putem spune
execute operaţia de asamblare. La
toate acestea ne mai trebuia un
singur lucru : aprovizionarea ritmi­
că cu cocs metalurgic de turnătorie.
Am simţit mult lipsa acestui mate­
rial atit de valoros şi solicitat de fost realizat conform normei pres­
turnători.
Respectarea sarcinilor izvorîte din
consfătuirea cu otelarii nu a produs
însă mari schimbări în problema de
interes comun. Deşi în luna decem­
brie 1962 lingotierele noastre invers
conice folosite de ofelăria electrică
a C. S. Hunedoara s-au comportat
Corespondenţii vo lu n ta ri
au cuvîntul
mai bine (36,8 turnări) ca acele pro­
duse de I. M. Aiud (28,4 turnări),
situaţia nu este pe deplin mulţumi­
toare deoarece se constată că la
O.S.M. T, în aceeaşi perioadă, dura­
bilitatea lingotierelor este mai mi­
că. In acest caz se naşte întrebarea :
protejăm noi ofelăria electrică ron-
fectionînd utilaj din materiale mai
bune sau diferă condiţiile de exploa­
tare ?
Cu totul altfel se prezintă situaţia
durabilităţii lingotierelor livrate oţe-
tăriilor din Reşiţa. In luna decem­
brie a anului trecut s-a realizat aici
o medie de 90,86 turnări la lingo­
tierele direct conice (în timp ce ia
Hunedoara nu depăşesc în aceeaşi
perioadă 59 de. turnări) şi 53,77 tur­
nări la lingotierele invers conice
(la Hunedoara s-au obtinut doar 37,2
turnări). Ce concluzie putem des­
prinde ? Părerea noastră este că la
Reşiţa se respectă mai mult preve­
derile procesului tehnologic de ex­
ploatare, că otelarii de acolo acordă
o atenţie mai mare felului cum se
foloseşte utilajul. Nu uitaţi tovarăşi
oţelari din Hunedoara că vă inte­
resează în aceeaşi măsură reducerea
consumului de utilaj pe tona de oţel.
Noi vă rugăm să luaţi măsuri cil
mai grabnice peniru respectarea teh­
nologiei de turnare folosindu-vă de
toate posibilităţile de care dispuneţi,
studiaţi şi aplicaţi experienţa otela-
rilor reşiţ.eni în exploatarea utilaju­
lui, luptaţi alături de noi cu toată
hotărîrea pentru ridicarea durabilită­ nu am avut asigurat acest stoc nici
ţii lingotierelor prin folosirea ior cît măcar penii u trei-patru zile.
rrai iudicioasă în scopul reducerii
preţului de cost al otelului pe care
îl produceţi.
MOISE KISS
secretarul organizaţiei de partid
Ing. CĂLINAT I-îARANGUŞ
adjunct»! şefului secţiei
turnătoria de lingotiere
N ici o re c la m a ţie
In anul trecut, colectivul seattei
noastre a produs 21.000 tone seml-
ccee peste plan şi a realizat trei
ediţia 1961-1962 au participat 94.000
tineri. .
Cifre privind antrenarea oameni­
lor muncii în practicarea exercitlilor
"alţii, care au luat parte la discuţii. nivelul cerinţelor. Introduserea gim­
Tot din lucrările plenarei a reieşit
că în îndrumarea şi conducerea ac­
tivităţii sportive de mase au existat
şi unele deficiente. Pentru acest mo­
tiv numărul oamenilor muncii an-
Plenara Consiliului regional
al U.C.F.S. — Hunedoara
trenaţi tn mişcarea de cultură fizi­
că şi sport este încă redus. La Spar-
tachiada de vară a tineretului edi­
ţia 1962, n-a fost îndeplinită cifra
stabilită de conferinţa regională
U.C.F.S. In această privinţă slab an
muncit consiliile raionale U.C.F.S.
Ilia, Flateg, Sebeş şi altele. De ase­
menea sportul cu caracter tehnic a-
plicaliv — ea :. orientarea turistică,
trecerea normelor complexului spor­
tiv, radioamatorismul, aeromodelis-
mul şi altele — a fost neglijat, el
fiind practicat de prea putini tineri
şi tinere. Alte discipline sportive
pentru care există bune condiţii ca
atletismul, gimnastica, ciclismul nu
sînt dezvoltate pe măsura posibili­
tăţilor. Una din cauzele principale
pentru care activitatea sportivă de
mase nu se desfăşoară in nivelul
posibilităţilor este aceea că o parte
din asociaţii si chiar consiliile ra­
ionale U.C..F.S. au muncit fără pers­
pectivă, an pus accentul mat mult
pe fotbal. De asemenea a existat
putină preocupare pentru asigurarea
unor cadre tehnice competente. La
handbal în 7 de exemplu, care a
început să se dezvolte în regiunea
noastră nu sînt cadre tehnice sufi­
ciente. Apoi, există mult. formalism
în organizarea unor competiţii. După
cum spunea tov. Mihni Pinten, pro­
fesor de educaţie fizică, la concursul
regional de gimnastică care s-a ţinut
ia Petroşani a participat o singură
echipă.
In cadrul plenarei a luat cuvîntul
tov. Ioachim Moga, membru al Bi­
roului Comitetului regional al P.M.R.
Hunedoara. EI a apreciat că activi­
tatea de cultură fizică şi sport din
regiunea noastră a făcut unele pro­
grese. Au fost antrenaţi mai mulţi
că problema calităţii ocupă la noi
un loc de frunte. Cu rezultate bune
in această privinţă am încheiat şi
prima lună din acest an. Conţinu­
tul de materii volatile în semicocs a
crise.
Rezultatele bune obţinute sînt ur­
marea operativităţii în rezolvarea
lipsurilor pe schimburi, activităţii
neobosite a celor 46 de agitaiori re­
partizat) Ia fiecare loc de muncă,
precum şi a bunei pregătiri a con­
sfătuirilor de producţie în ‘cadrul că­
rora au fost antrenaţi la discuţii un
mare număr de muncitori. Propune­
rile lor s-au dovedit a fi valoroase
şi au avut urmări pozitive în activi­
tatea de producţie.
Faptul că mai bine de un an de
zile nu am avut nici o reclamaţie de
ia beneficiari ne întăreşte mai mult
simţul răspunderii faţă de îndepli­
nirea exemplară a sarcinilor ce ne
revin. Vom continua să muncim lot
atit de bine pentru îmbunătăiirea ca­
lităţii semicocsului produs de noi.
IOAN OPRIŞOR
secretarul organizaţiei de bază
secţia semicocs
Nu sîntem
mulţumiţi d e
rezultatele obţinute!
Despre activitatea furnaliştilor din
Călan s-au scris multe. Rezultatele
muncii ior au fost totdeauna la nive­
lul sarcinilor ce le stau în faţă. Pri­
ma lună din acest an a fost înche­
iată înşă cu rezultate slabe. Procen­
tul de declasate a atins cifra de 16,10
la sută faţă de 2,5 Ia sută cît esle
admis. Cauza determinantă constă în
schimbarea reţetelor de încărcare
provocată de slaba aprovizionare cu
minereu.
De la Teliuc, transportul minereu­
lui s-a făcut în salturi. Au fost zile
ca 3, 14. 20, 21 ianuarie, cind in uzi­
nă a intrat doar jumătate din can­
titatea de minereu prevăzută în con­
tract. Din această cauză am fost ne­
voiţi să schimbăm reţeta de şnrjare
in funcţie de intrarea trenurilor gu
minereu. Deşi trebuia să dispunem
de un stoa pentru 30—50 de zile, noi
Fată de situaţia creată, colectivul
nostru de furnalişti se va strădui să
muncească în aşa fel incit in cel
mai scurt timp să reducem rit mai
mult procentul de declasate. Acest
lucru va putea fi realizat primind un
ajutor mai substanţial din partea mi­
nerilor din Teliuc.
Ing. I. STOICOI
şeful secţiei furnale
(Materiale realizate eu spri­
jinul' membrilor subredacţiei
noastre voluntare de la Uzina
„Vistoria“ din Călan).
PA®. I
oameni ai muncii in practiearea Sebeş, Ghelar, Haţeg etc,, care
sportului. In domeniul sportului de nu au o atitudine corespunzătoare
performantă sînt unele rezultate mo­ pe terenul de sport şl tn viaţa par­
deste dar promiţătoare. Cu toate a- ticulară, Prea puţin s-a făcut şi in
privinţa formării cadrelor necesare
de care avem nevoie ca s Instructori
voluntari pe ramuri de sport,, an­
trenori, arbitri. In ducerea la înde­
plinire a acestor sarcini, un rol deo­
sebit îl au şl organizaţiile U.T.M. şi
sindicale care trebuie să manifeste
mai multă-preocupare. Pentru ca miş­
carea de eultură fizică şi sport din
regiunea noastră ‘ri se ridice ia ni­
nasticii tn producţie în toate între­ velul sarcinilor ¦; condiţiilor exis­
prinderile şt instituţiile sare au con­ tente, este neec. ,r ca atit consiliul
diţii, dezvoltarea armonioasă a tutu­ regional, cît şi consiliile raionale şi
ror ramurilor sportive, antrenarea u- orăşeneşti să manifeste o preocupare
nui mai mare număr de oameni ai continuă pentru îndeplinirea obiec­
tivelor stabilite de conferinţa pe ta­
ră a U.C.F.S., să asigure controlul şl
îndrumarea permanentă a muncii a-
sociatlllor sportive.
? nyy nvJVC-m tV» -c - *
In aceeaşi plenară s-'a aprobat un
plan de măsuri. Printre altele s-a
prevăzut «a la Spartachia'da de iar­
nă a tineretului să fie antrenat!
120.000 participanţi, Ia Spartaehiada
de vară 100.000 participanţi, la cro­
sul „Să întîmpinăm 1 Mai" 80.000
muncii In campionatele pe asoslaţii, participanţi etc.
sînt sarcini care trebuie să preocu­
pe în permanenţă organele U.C.F.S. V. ÂLBU
Este necesar ca organele şi organi­
zaţiile U.C.F.S. să îndrume şi să spri­ N SOI
jine mal mult comisiile pe ramuri
de sport, deoarece acestea nu-şi duc @ inema
în suficientă măsură sarcinile la În­
deplinire. Mal multă preocupare tre­ 15 FEBRUARIE 1963 '
buie să existe pentru educarea spor­
tivilor şi a spectatorilor. Sint unii DEVA : Mirajul — cinematogra-
jul „Patria“; HUNEDOARA : Mi­
fotbalişti la eshipele din Orăştie, racolul lupilor — cinematograful
„Victoria“; SIMF.RIA : împotriva
(R It zeilor — cinematograful „llie Pin-
(Jladiu tilie“; PE7 ROSA N I: Patru inimi
— cinematograful „Al. Sabia“; Lu-
15 FEBRUARIE 1963 peni ’2.9 — cinematograful „7 No­
iembrie“; ALBA IULI A : Contele
PROGRAMUL I: 5,07 Melodii de Monte-Cristo seria l-a — cine­
populare romîneşti din diferite matograful „Victoria" ; Lazzarilor
regiuni ale tării ; 5.40 Muzică u- de Tormes — cinematograful „23
şoară ; 6,07 Cîntece patriotice ; A u g u stS E B E S : Nouă zile din-
6,20 Emisiunea pentru sate) 7,10 tr-un an — cinematograful „Pro­
Jocuri populare romîneşti ; 7,30 gresul" ; învierea — scria 1-11 —
Sfatul medicului : Cura de fructe cinematograful „Ai. .Sadoveanu" ;
în timpul iernii ; 7,45 Melodii .ORĂŞTIE: Balada husarilor —
distractive ; 9,00 Din muzica po­ cinematograful „V. Rnaită" ; Muzi­
poarelor ; 10,10 Cîntece de pace cantul orb — cinematograful „Fia-
şl prietenie; 10,30 Muzică uşoa­ 'căra" ; HAŢEG: Şampanie, fi mCh­
ră; 11,25 Fragmente din opere­ indii — cinematograful „Popular"';
te; 12,00 Cintă eorul de copii ni BRAD : Omul de lingă tine — ci­
Radioteleviziunii ; 12,25 Melodii nematograful ..Steaua roşie“; LO-
populare romîneşti; 15,20 Pot­ NF.A : Plăcerile orafului — cine­
puriuri de muzică uşoară; 16,15 matograful „Minerul" ; ILIA ': Pla­
Vorbeşte Moscova!; 16,45 Cintă neta furtunilor• — cinemalngraful
orchestra de muzică populară a „Gh. Doja": 7.I.ATNA : 'Lăsarea
Uzinei „1 Mai" din Ploieşti; twplii — cinematograful, „Muncito­
17,10 Cintă orchestra de mando­ rii1“; TEIUŞ : învierea — seria
line a ceferiştilor din Roman ; 1-11 — cinematograful „V. Roaită";
17.30 „In frunte comuniştii“ ; APOLDUL DE SUS: Omul amfi-
17.50 Cîntece; l‘>,15 Ari! din o- bie — cinematograful ..23 August"/:.
perete ; 18.40 Muzică populară ro-
mînească interpretată de Maria
•Cotîrlea şi acordeonistul Nicolae
Florian; 19,00 Jurnalul satelor;
20.30 Noapte bună, copii : „Cel
mai puternic“ ; 20,40 Concert de
muzică uşoară de compozitori ro-
mîni ; 21,15 Carnet plastic; 21,30
Muzică populară romînească ce­
rută de ascultători.
PROGRAMUL II: 14,30 Melo­ (Buletin
dii lirice ; 15,00 Muzică populară
romînească şl a minorităţilor na­ meleurologie.
tionale; 16,10 Solişti vocali de
muzică uşoară ; 18,38 Muzică din
PENTRU 24 'ORE
operete; 19,00 Muzică uşoară de
compozitori rominl ; 19,30 Tea­ Vreme nestabilă cu cerul mai
tru la microfon „Anii negri" ; mult acoperit. v or mai cădea ploi
21,45 Muzică de dans; 22,35 Can­ şi lapoviţă. Temperatura staţiona­
ră, va fi cuprinsă ziiua între mi­
ţonete ; 23,10 Concert de noapte. nus 2 şi 3 grade, tar noaptea In­
BULETINE .DE ŞTIRI ŞI RA­ tre 1 şi minus 4 graide. Vînt po­
DIOJURNALE : 5,00; 6,00; 7,00; trivit din sectorul sud şi sud-est.
11,00; 13,00; 17,00; 20,00; 22,00;
PENTRU URMĂTOARELE
3 7ILE
23.50 (programul I), 12,00; 14,00; Vreme nestabilă cu cerul mai
16,00; 18,00; 21,30; 23,00 (pro­ mult noros şl temperatura staţio­
gramul II). nară.
iriv-s; îsriva evvSiaâS ssvss svtsîîsv s; ssvg* js v îîî esavîî
SEMINŢE %
de porumb hibrid, legum inoase, plante ^
de nutreţ, legume, flori etc. precum şi ^
m aterial săflitor viti-pom icol din celeM
mai valoroase soiuri, găsiţi la toate uni-rt
an eA tăţile AGROSEM. «
/ ^9P0Sem \
Sem inţe de legum e şi flori In plicuri <¦
jj® găsiţi la toate cooperativele săteşti. ”
g Procuraţi-vă din tim p sem inţele şi m aterialul viti-pom icol ne_(4
^cesar unităţii dvs. n Sv
AGROSEMM
M Adresa noastră e s t e : întreprinderearegională
$
f Orăştie str. 9 Mai nr. 17 telefon 379.
M SECŢIAINTERRAIONALĂ ORĂŞTIE STR. EXTRAVILAN NR. 10 TE- ”
JSlEFON 320. ^
jjj M agazine : ALBA IULIA, Calea Moţilor nr. 5 telefon 62. ^
IL E G A N ŢA
DURABILA
.FTINA
str.L ®mn J'fxkt
T d tfcm