Page 49 - 1963-02

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UÍffff-VA !
F ATmmil XV. Nr. 2532
Shuhbhébue
§© de a n i de la ero icelë
‘lupte a le eeSeriştllcM6
petroliştilor din ianuarie* D o u ă trenuri
februarie
Oamenii muncii din Republica
Populară Romînă aniversează împlini­
rea a 30 de ani de la eroicele lupte
file immsitorllor feroviari şi petro­
lişti din ianuarie-februarie 1933, or­ rea reducerilor de salarii şi sporirea 8 ghe Sam, şef de tură şi Petru j
ganizate şi conduse de Partidul Co­ acestora cu 40 la sută, încetarea con­ 8 Brici, şef de manevră din sta- j
munist din Romînia. Prin marea lor cedierilor şi reprimirea la lucru a g !.ia Simeria-triaj s-a hotărîl j
amploare, prin înalta combativitate
revoluţionară ce le-a' caracterizat,
prin ecoul lor în rîndul maselor
muncitoare şi prin puternica lor in­
fluenţă asupra vieţii politice din
tară, aceste lupte au marcat un mo-
meut de cotitură tn dezvoltarea parti­
dului comunist şi a întregii mişcări
muncitoreşti din Romînia. Ele au, de­
monstrat în mod grăitor că stegarul
Suptei pentru libertate socială şi na­
ţională este clasă muncitoare în frun­
te cu partidul său marxisl-leninist.
Luptele din ianuarie-februarie 1933
au dai o lovitură puternică planuri­
lor claselor dominante de fascizare a
Romîniei şi, de pregătire a războiului
entisovietic, fiind. în acelaşi timp pri­
ma marc ridicare la luptă a proleta­
riatului european după instaurarea
dictai,urii hitleriste în Germania.
Bătăliile de clasă din 1933 au'fost
expresia adîncirii contradicţiilor so­
ciale din Romînia in timpul crizei
economice care a cuprins întregul
sistem capitalist în anii 1929—1933.
in această perioadă s-a accentuat
exploatarea şi asuprirea .maselor
populare, dependenta economică şi
politică a tării iată- de monopolurile
si guvernele imperialiste din Occi­
dent. Burghezia şi moşierimea ro-
mînă urmăreau' să iasă din criză
prin aruncarea efectelor acesteia a-
supra maselor muncitoare. Guvernele,
.reacţionare au pornit o puternică o-
rensivă împotriva condiţiilor de
muncă şi de. viaţă ale oamenilor
muncii, în primul rînd a salariaţilor
«ie stat prin introducerea aşa-nuraite-
îor „curbe de sacrificiu“ care' însem­
nau concedierea masivă a muncitori­
lor şi micilor funcţionari, scăderea
considerabilă a salariilor,K«orrPbmiterrt"
cu sporirea impozitelor pe veniturile
populaţiei muncitoare.
In aceste condiţii, Partidul Comu­
nist din Romînia a organizat şi con­
dus lupta oamenilor muncii împotri­
va politicii claselor dominante. Con­
gresul al V-lea al P.C.R. care a avut
Ioc în decembrie 1931 a îndreptat
atenţia principală a partidului spre
detaşamentele cele mai înaintate şi
mai combative' ale clasei muncitoare
din ţara noastră — muncitorii de la
căile ferate, din industria petrolie­
ră şi minieră — spre organizarea lup­
tei acestora pe baza frontului unio
de jos. Intrarea în luptă a detaşa­
mentelor înaintate ale proletariatu­
lui, in primul rînd a celui feroviar,
bogat în tradiţii revoluţionare, an­
trena în acţiuni revoluţionare munci­
torii din celelalte ramuri şi mase
largi neproletare.
Un rol hotărîlor in pregătirea, or­
ganizarea şi conducerea de către
partid a luptelor munfcitoreşti din
1933 l-a avut Comitetul Central de
acţiune al feroviarilor în frunte cu
tovarăşul Glieorghe Gheorghiu-Dej,
aies la Conferinţa pe ţară din martie Bucureşti şi în numeroase întreprin­
' 1932 a delegaţilor muncitorilor de
la căile ferate. Comitetul Central de
acţiune şi comitetele de acţiune lo­
cale constituite în principalele cenlre pe străzi. Manifestări de solidaritate
muncitoreşti reprezentau o formă
'.' nouă de realizare a frontului unic
muncitoresc, unind şi mobilizînd la
luptă pe toii muncitorii, fără deose­
bire de orientare politică.
La începutul anului 1933 a avut
Ioc o creştere rapidă a mişcării re­
voluţionare a proletariatului, intensi­ amploarea ereseîndă a grevei munci­
ficarea frămintărilor ţărăneşti, o vă­
dită accentuare a mişcării celorlalte
pături sociale exploatate şi asuprite.
Grevele demonstrative ale muncitori­
lor de ia Griviţa din 28 şi 31 ianua­
rie $i îndeosebi greva «u ocuparea
Atelierelor din 2 februarie, dasfăşu-
La uzina „Victoria“ din Călan activează multe formaţii artistice de amatori. Ele se bucură de
apreciere din partea muncitorilor uzinei.
IN FOTOGRAFIE: Brigada artistică de agitaţie ssoţisi turnătorie 1, pregătind In cinstea aleg«-
iilor de deputaţi de la 3 martie un program nou,
Vineţi 15 februarie 1983
rate sub conducerea partidului comu­
nist, în front unio muncitoresc, pe
baza unui larg program de revendi­
cări economice şi politice c a : înceta­
celor concediaţi, recunoaşterea drep­
tului de organizare al muncitorilor
şi a comitetului de fabrică ales de
ei, au dus la satisfacerea unor reven­
dicări ale muncitorilor, au provocat
deruta claselor exploatatoare, a gu­
vernanţilor naţional-ţărânişti şi a mo­
narhiei. Cucerirea dreptului de exis­
tentă deschisă a comitetului de fabrică
\— organ permanent al frontului unic
al muncitorimii — a constituit una
din contribuţiile principale ale fe­
roviarilor la îmbogăţirea experienţei
întregii mişcări niuncitoreşi.
Concomitent cu feroviarii s-au ri­
dicat la luptă muncitorii petrolişti
din Ploieşti şi din întreaga regiune
petrolieră a Văii Prahovei. Sub con­
ducerea comuniştilor, grevele de la
întreprinderile „Astra Romîriă“, „O-
rion", „Unirea“, „Romîno-America-
nă" — s-au transforinat în puterpice
demonstraţii de stradă în timpul că­
rora muncitorii au pus stăpînire pa
oraşul Ploieşti, ajungînd la ciocniri
violente cu armata' şi poliţia şi im-
punînd eliberarea conducătorilor lor
arestaţi.
In fata creşterii luptelor revoluţio­
nare, clasele dominante au intensifi­
cat teroarea împotriva maselor mun­
citoare, au instituit' starea de :asediu,
inlerzicind activitatea organizaţiilor
şi presei muncitoreşti şi arestîhd un
mare număr de militanţi ai clasei
muncitoare. Au iost arestai! membri
ai Comitetului Central de acţiune,
printre care tovarăşul Gheorghe
Gheorghiu-Dej, activişti ai organelor
locala ale P.C.R. si U.T.C., ai comi­
tetelor locale de acţiune, ai comitete­
lor sindicale, de fabrică, redactori ai
presei revoluţionare. '
Cu' toata-'înăsprirea Terorii,'coinbci-'
tivitatea clasei muncitoare era în
plină dezvoltare. In dimineaţa zilei
de 15 februarie, cei peste 7.000 de
muncitori de la Atelierele „Gri-
vita" au răspuns în unanimi­
tate la chemarea comitetului de
fabrică de a intra în grevă. Acţio-
nînd în front unic, feroviarii au pus
din nou stăpînire. pe ateliere, au or­
ganizat pichete de grevă şi grupuri
de autoapărare. Alături de revendică­
rile economice nesâtisfăcute, greviştii
luptau sub lozinci nemijlocit politica:
imediata eliberare a conducătorilor a-
restati, încetarea stării de asediu, e-
xtstenta liberă a sindicatului, a co­
mitetului da fabrică si altele.
La chemările partidului comunist,
oamenii muncii din Capitală, dind
dovadă de un înalt spirit de solida­
ritate proletară, s-au îndreptat în va­
luri uriaşe spre Griviţa pentru a-şi
manifesta hotărîrea de luptă alături
de fraţii lor feroviari şi pentru o
susţine acţiunea acestora. La un mo­
ment dat în jurul atelierelor C.F.R.
se adunaseră aproape 12.000 de oa­
meni. ,In celelalte întreprinderi din
deri din tară au avut loc greve de­
monstrative, mitinguri, demonstraţii
cu greviştii au avut loc şi printre
soldaţii regimentului 21 infanterie tri­
mişi să înăbuşe lupta ceferiştilor,
ceea ce a determinat guvernul să-i
Înlocuiască cu trupe de grăniceri,
jandarmi şi poliţişti-
Clasele dominante înspăimînlate de
torilor ceferişti au trecut la repri­
marea singeroasH a acesteia. Din
ordinul guvernului naţional ţărănist
s-a deschis focul asupra greviştilor,
numeroşi muncitori căzind răpuşi de
gloanţe si baionete.
(Coniinuare in-pag. 2-a)
Succese aie ceferiştilor
„D rapel ro şu “
L După o scurtă consfătuire în-' j
v tre comuniştii Arpad Fcrencz !
| de la R.C'.M. Simcria, Gheor- !
§ formarea a două trenuri „Dra- j
fi peV roşu“. Iniţiativa a avut e-• J
| con în "staţia Simeria-triaj şi \
| s-a răspîndit pe întreaga reţea
| C.F.R.
| In ziua 'de 11 februarie, par-
8 lida 'de manevră condusă dc
| comunistul Petru Brici, di/pă
8 ce şi-a îndeplinit in mod exem-
| plar programul de lucru, a
| compus în plus două trenuri
§ care să treacă prin magistralele
fi ţării fără prelucrare piuă la
8 destinaţie In această zi din
| staţia Simeria-triaj a fost ex-
g pcdial trenul 2.55S cu denumi-
o rea tren „Drapel roşu" nr. 1
8 cu mărfuri pentru export avînd
fi 'destinaţia Constanţa Port şi tre-
g nul 2.552 pentru Medgidia ca
| tren „Drapel roşu“ nr. 2.
o Exemplul şefului de manevră
O| Petru Brici care a reuşit să
| compună aceste două trenuri
| speciale a fost un imbold in
oQ munca tuturor partidelor de
o manevră din staţie. Un ajutor
| preţios a fost primit din par-
| tea Iov. Vasile Dragomir de
8 la biroul tehnic al stafiei şi
8 Gheorghe Bufnilă, operator
| programator de la R.C.M. Si-
§ inerta, care au urmărit indca-
| proape buna desfăşurare a lu-
jţ crnlui şi au asigurat acestor
| trenuri cele mai perfecte con-
| fji/ii dc siguranţă a circulaţiei.
C C O C ^ X O ^ O O v O C O ^ O C C O O C C O O O D 'y .O O C O C C C ' O ODO0 0 0 0
Patru m arş rute
Desfăşurînd larg întrecerea socia­
listă, ceferiştii din staţia Peştiş ob­
ţin zi de zi noi succese în muncă.
Ei au reuşit să obţină pînă acum
o regularitate a circulaţiei de sută
Montaj literar
Comitetul comunal al femeilor din
Vaţa de Jos, raionul Brad, a prezen­
tat în ziua de 13 februarie a.c. pe
scena căminului cultural din localita­
te un reuşit montaj literar intitulai
„Pagini de eroism a clasei muncitoa­
re, înscrise în istoria patriei“. In
continuare, taraful căminului cultural
a prezentat citeva bucăţi muzicale din
repertoriul său. Spectacolul a fost
urmărit cu un viu interes dc peste
250 de spectatori.
MARI A FURDUI
corespondentă
O nouă formaţie
artistică
La I.R.E.II. Deva s-a constituit re­
cent o nouă formaţie artistică. Iu­
bitorii teatrului au şi început re­
petiţiile. Personajele piesei „Ches­
tiuni familiare" de Mai Talvest, se
concretizează cu fiecare repetiţie.
Interpreţii, Leontina Mirza, Hermi­
na Schulleri, Ioan Taciu, se stră­
duiesc să le interpreteze cîţ mai
bine.
In curind lucrătorii de la I.R.E.II.
Deva vor putea viziona un specta­
col dc calitate, bine interpretat dc
către artiştii amatori.
P. JURCONI
corespondent
Fpto i L ffiJjjDJU
Primirea de către tovarăşul Ştefan Voltec a
tovarăşului I.K.degalin ambasadorul Uniunii Sovietice
ia fien w e L‘a 13 lebruarie preşedintele Ma­ înmînat invitaţia Sovietului Suprem
• Din munca şl viata nouă rii Adunări Naţionale a R.P. Ro- al U.R.S.S. ca o delegaţie a Marii
a ceferiştilor ; mine, Ştefan Voitec, a primit pe Adunări Naţionale a R.P. Romine
ambasadorul extraordinar şl pleni­ să viziteze Uniunea Sovietică.
(pag. 2-a) ; potenţiar al Uniunii Sovietice In
» Desfăşurarea învăţămîn- (Agerpres)
tulul de partid la sale : Mai R.P. Romînă, I. K. Jegalin, care l-a
aproape de viaţă, de sarcinile
construcţiei socialiste din
agricultură ; Şedinţă de lucru
(pag. 3-a) !
¦ • De peste hotare ; la Ministerul Comerţului. Interior
(pag. 4-a) ;
4 pagini 20 bant La ministerul Comerţului Interior a Cuvînlul de deschidere a fost ros­
început joi o şedinţă de lucru ai tit de tov. M. Levente, ministrul co­
i rasjs»KSâ&'ra®î vicepreşedinţii sfaturilor populare re­ merţului Interior. Cadre de conducere
gionale şi ale oraşelor Bucureşti şi din acest minister au prezentat apoi
Constanţa, care coordonează activita­ informări asupra unor aspecte ale ac­
tea comercială, preşedinţii uniunilor tivităţii comerţului şi colaborării cu
regionale ale cooperaţiei de consum ministerele producătoare. In con­
şi directorii direcţiilor comerciale re­ tinuare au vorbit numeroşi partici­
gionale. Iau parte membri ai condu­ panţi la şedinţă.
cerii ComUetului de Slat al Planifi­ Şedinţa, analizează aclivilalea co­
cării şi altor ministere economice, ai merţului socialist în anul 1962 şi pro­
Centrocoop, Direcţiei pentru proble­ iectul planului de măsuri tehnico-ori
mele organelor locale ale administra­ ganizalorice in vederea îmbunătăţirii
ţiei de stat din Secretariatul general in continuare a aprovizionării şi de­
servirii populaţiei în acest an.
al Consiliului de Minişlri, precum şi
(Agerpres)
reprezentanţi ai C.C. al Sindicatului
lucrătorilor din comerţ.
P r e g ă tiri p e n tru c a m p a n ia a g r ic o lă
d e p rim ăvară
Au transportat întreaga cantitate
! de îngrăşăminte
j
i Colectiviştii din Lăpuşnic, raionul gunoiului de la grajduri pe terenul ca,
j Ilia, pe lingă alte măsuri stabilite Cu va fi cultivat cu porumb, cartofi sau
\ scopul de a realiza producţii sporite la grădina de legume.
! de cereale şi legume la hectar, au
I hotărît să fertilizeze — prin admi­ Muncind organizat, conductorii da
nistrarea de îngrăşăminte naturale atelaje de la GA.G Lăpuşnic sub în-,
j _ o mare suprafaţă de teren. De drumarea brigadierului de cîmp Moli
j aceea, încă din primele zile de iarnă se Graţian şi a şefilor de echipe de'
j la grădină, Luncan Andronic şl Zoica
I conductorii de atelaje au fost mobi­ Cociş, au reuşit să transporte în­
\ treaga cantitate de îngrăşăminte na­
lizaţi la transportul gunoiului de turale existentă în gospodărie, oare
grajd In cimp. Drept urmare, zilnic se ridică la aproape 300 vagoane. >
‘Trenul 'ţoale porni. Impiegatul 'de mişcare Emil Creţii 'din staţia Si- clte 2—3 căruţe, uneori şl mai multe, ing. IOAN STĂNCEL’
erau ocupate numai au transportul !,, corespondent
vena dă „cale liberă“. Pe parcurs, sute de muncitori asigură deplina Cu 2ece zile mai devreme
siguranţă a circulaţiei pentru nenumăratele trenuri ce trec 'de Ta un
capăt la altul al ţării
240 vagoane-ore economie Datorită bunei organizări a muncii La scurtarea termenului "de reparaîH
şi folosirea raţionale a timpului de şl îmbunătăţirea calităţii, s-au evi­
lucru, brigada de mecanizatori de denţiat în mod deosebit mecanizatoi
Ia G.A.S. Călan a reuşit să termine
cu 10 zile înainte de termenul pre­ rit Ilarie Mărcuţ, Carol Binder, La-
văzut reparaţia întregului utilaj agri­
Muncitorii feroviari din- staţia şi chipa condusă de tov; Gheofglie col care va fi folosit în şampania zăr Vişoiu,- Ioan Cirlea, Ştefan Pe-
districtul Orăşlie cinstesc-' cea de-a Pândele. agricolă de primăvară.
30-a aniversare a eroicelor lupte ale trol şl alţii. ţ
ceferiştilor şi petroliştilor cu noi PETRU VÄTÄJELÜ
corespondent e IOAN CIRNICEANIÎ
¦* mecanic şei
succese în muncă. In anul acesta,
planul de transport la lone expedia­
te a fost realizat în proporţie de
CandSdafii F.D.P. la sfat cu alegătorii102 la sută, sarcina statică s-a de­
păşit cu I Ia sulă, iar media de sta­
ţionare a fost redusă- cu 4 la sută, 3 oooooooooooooo
realizindu-se o economie de 240
vagoane-ore. S-au evidenţiat comu­ 8 In aceste zile in Întreaga regiane au Ioo întilniri Intre candidaţii Ini ZairiS. Cu 'prilejul 'acestor. în- J
niştii loan Homorodeanu, Gri'şan tilniri candidaţii şi alegătorii au <
Mircea şi alţii. $ F.D.P. pentru alegerile în slalurilo populare comunale şi orăşeneşti 'discutat despre principalele proble­
me ce Jrămintă circumscripţiile
Craionale şi alegători. Cu acest prilej cetăţenii discută despre realiză­ respective. S-au făciit propuneri pen­
tru 0 serie 'de acţiuni de natură
r i l e înfăptuite in anii •regimului democrat-popular şi iac unele propu- gospodărească, m’enite să înfrumuse­
ţeze circumscripţiile respectivei '
La districtul ,,T_“ în întrecerea so­ v neri dc ordin gospodăresc menite să ducă la o inai bună gospodărire
M ia
cialistă dintre . ceie 3 echipe, cele oraşelor, comunelor şi satelor, .la o .Înfrumuseţare continuă lor.
mai- bune '1 teul tat Mlifilfiiit' e- %Slată citeva aspecte de Ia aceslc Inttlniri.
O podăresc. Cetăţenii circumscripţiei e-
t B ra d leclorale nr. 6 au propus ca să se
la sută. Incărcind vagoanele la ca­ Candidaţii Ioan Nita, Iriria Bă- întreprindă o acţiune de reparare şi 'Zilele 'trecute Casa rtnofială de
pacitatea prescrisă a crescut sarci­ % buţiu' ş-¦i Iro—an M” a..c.a..v.*e¦’i *s-au întUnit pavare a drumului ce duce spre sa- Cultură div, Ilia a cunoscut o anima­
na pe osie pină acum cu 101,6 ta O acum două zile cu alegătorii din natoriul T.B.C. Tot cu acest prilej ţie deosebită. Peste 150 de alegători
sută. In cursul lunii trecute au fost C, circumscripţiile electorale nr. 6, 10 alegătorii din circumscripţia electo­ din 6 circumscripţii electorale s-au
icrmate aici şi 4 trenuri marşrutc 0 şi 7 din oraşul Brad. In acea zi, rală nr. 10 au propus ca pe strada intîlnit cu candidaţii F.D.P. Can­
cu destinaţia Ploieşti prin răspin- lor să se deschidă un magazin ali- didaţii Sabin Suba, Constantin Flo-
dire spre diferite puncte din Moldo­ 6 sala festivă a cooperativa meşteşu- mgnlar şi să se întreprindă unele rea, Sevastian 'Nistor, Teodor Lucacl
va şi Dobrogea. găreşti ..Moţul“ din Brad a fost acţiuni care să ducă la înfrumuseţa­ au vorbit celor 'prezenţi în sala ca­
rea aspectului străzii. ’ ' sei raionale de cultură despre rea-
S-au evidenţiat in această acţiu­ O plină pînă la refuz. ’Au participai Uzările însemnate 'pe care le-au ’do-
ne in mod deosebit impiegaţii dc q peste 130 alegători. Candidaţii au A lb a lulia bîridit oamenii muncii din Ilia, îrt
mişcare Ion Trifu, Ion Moraru, şefii O vorbit despre profundele transfor- anii de democraţie-poptilară.
de manevre Petru Bădica, Petru ’In localul scolii elementare de S
Traşcă, Teodor Tabacu, Simion Nis- 0 mări sociale ce au avut loc în anii oni nr S din ’Alba lulia alegătorii In încheiere, orchestra casei ra­
lor împreună cu partidele lor. 5 regimului democrat-popular în ora-
o şui Brad.
^ Alegătorii care au luat cuvînlul din circumscripţiile electorale nr. 3, ionale de cultură, soliştii vocali şi
O în cadrul discuţiilor au făcut o S şi 9 s-au intîlnit cu candidaţii A- uri grup de recitatori au ’prezentat
$ seamă de propuneri de ordin gos- dam Filbnon, Ioan Mânuţă şi Pe- un program artistic.
K>0000<>000<XX>000<XX><X>000 t> 0 0 0 0 0 0 0 < X K X > ^ 0 0 « 0 ^ ^ < K > <XXXX> 5<XX>00000<X>0>000000>C>00<X>0
La gospodăria colectivă, în aceste zile Filme documentare
şi de ştiinţă
La prima vedere s-ar -părea- că toare cu bulucii de la roţi sau ai c e ra iri: unul pentru cultura plante­ popularizată
mantia zăpezii a pus capăt oricărei spiţele acestora. E tare priceput Ie­ lor dc cimp, altul zootehnic, iar cel
activităţi. Impresia e însă numai a- năşei în. ale meseriei. de-al treilea legumicol, Sînt cuprinşi
parentă pentru că păşind pe uliţele Fierarul şi tîmplarul nu lucrează mai bine de 140 colectivişti. Nu-i Lucrătorii Studioului cincmatogri-»
satului constaţi că cetăţenii n-au în- la cultura mare. Dar, dacă pînă la deci aproape nici o zi în care să fie „Alexandru ! hia“ au realizat
¦cetat de fapt munca, ci că doar au topirea zăpezii vor termina ®u „ p a ­ nu se ţină şedinţe de cerc. noi, filme documentare şi de ştiinţă
adaptat-o ia condiţiile iernii! Ne-am ratul căruţelor necesare transportu­ popularizală.
convins de acest lucru petrecînd o lui de gunoi, se cheamă că tot ajută Izidor Tamaşiloni e şef de fermă
zi de iarnă în mijlocul colectiviştilor şi ei la munca cîmpului. la brigada din Reia, iar Axenle Bă- „înalta poezie a artei noastre popu­
din Toicşli, raionul Haţeg. ran lucrează tot în zootehnie. In lare“ se ipliluleăză filmul regizat de
Foaia de parcurs zilele de învăţămînt ei pornesc Îm­ M. Brătescu şi L. Mihăiţă care pre­
O dlrmneafă ca mulie preună sătre Toteşti şl ajunşi aici zintă cîntece şi dansuri populare in
Dumitru Ştefoni, şoferul colectivei se întîlnesc cu Victor Păran — în­ interpretarea Ansamblului folcloric
aifeie s-a oprit la uşa sediului. Şi-a scutu­ grijitor la brigada din Pîclişa, cu „Rapsodia Rontînă“ cu prilejul lna-'
rat bocancii de omăt, aşa cum face brigadierul zootehnic Ioan Cozac, cu poierii în ţară după succesul repur­
— Preşedintele? A venit! A ve­ ori de cile ori se urcă" în cabina îngrijitorul Ion Stănămirescu şi ou tat în S.U.A.
nit şi încă de mult, dar s-a dus pe autocamionului cumpărat de curînd, mulţi alţii Înscrişi la „zootehnie".
Ia grajd. Răspunsul primit ne-a mi- Apoi, s-a îndreptat spre biroul pre­ Folosind reportajele scrise de Geo
rat cu alît iriai mult, cu cit sosi­ şedintelui. A dat bineţe şi fără să se Tot într-o sală de Ia sediul gospo­ Bogza fn 1934 şi ilustrate de picto­
sem aici, la sediul gospodăriei, o dală aşeze, s-a adresat acestuia: dăriei se întîlnesc cu lectorul lor şi rul Jules Perahim despre munca is­
cu zorii zilei, cursanţii de la cercul pentru cultura tovitoare a tăbăcarilor fn condiţiile
— Astăzi ce fac ? Ce sarcini mi-aţi plantelor de cîmp. neomeneşti din trecut, filmul „Tăbă-
A intrat în obişnuinţa iov. Pavel stabilit ? carii“ arală prin contrast activitatea
Turcu — preşedintele colectivei, să Cercul legumicol lş! desfăşoară ac­ care se desfăşoară astăzi in noul
plece de acasă dis-de-dimineaţă. — Placi la- Hunedoara după „chi­ tivitatea la brigada din Reia. combinat modern de Ia Jilava. Filmul
L-am găsit la grajd. Stătea de vorbă mice“, î-a răspuns preşedintele gos­ este realizat de regizorul Mirel Ilie-
ai Ioan Cozac — brigadierul zooteh­ podăriei. In drum te abaţi şi pe Ia ? şu după un scenariu scris de el în
nic şi cu colectiviştii Avram Prcj- baza de recepţie din Haţeg unde colaborare cu Janos Szasz.
ban şi Iosif Mihăieseu, veniţi. să duci 1.500 kile ¦de porumb, pentru Am amintit citeva din preocupă­
desfacă una din gropile cu siloz. schimb. Dăm de-al nostru şi primim rile actuale aie colectiviştilor din To­ Iubitorilor sportului cu balonul ro­
dubiu hibrid, sămînţă pentru primă­ teşti. Despre acestea s-ar mai putea tund li sc adresează filmul „Album
— Bun nutreţ ! — şi-a dat cu pă­ vară. insă vorbi multe. Seara, colectivis­ fotbalistic 1962“, o retrospectivă a
rerea brigadierul. tul Siminis Lazaroni îşi ia soţia — celor mai Însemnate evenimente fot­
Foaia de parcurs e gata. Ruta T pe Valeria şi pe soră-sa Marioara — balistice care au avut loc fn lumea
— De prima calitate I a completat Toteşti-Hunedoara şi retur. Incărcă- si împreună cu alţi tineri se duc întreagă fn cursul anului trecut,
preşedintele. lura: 3.000 kg. de amoniu. Şoferul să facă repetiţii ia brigada artistică; realizat de regizorul E. Szekler cu
ştie că „chimicele“ astea se vor da Dorica Munteanu, Nonu. Prejban, concursul unor studiouri de peste ho­
•In grajduri, cele 365 de bovine tn primăvară ca ingrăşămint supli­ Tsrezia Cozac, Rodica Iancu şi În­ tare. ,,
(129 vaci) sint hrănite şi ţesălate mentar Ia grîu şi ia grădină, tot aşa grijitoarea de păsări Silvia Ciurcău
de îngrijitorii sosiţi şi îi aici, o dată r.... ştie că pentru întreaga canti- se dus la film,- utemisla Dorina Mur- Filmul de ştiinţă popularizată „Au­
cu mîjirea zorilor. gu din Reia, Ionel Bodat şl Petru rul verde“, fn regia semnală de Pau­
î merge la Hunedoara de nia! Lada se abat pe Ia biblioteca co­ la Popescu-Doreanu, după scenariul
Meşterii colectivei ori. munală ca să împrumute cărţi de ci­ ing. Petre Suciu, preziniă cîleva as-
tit.
Fumul împrăştie tn jur miros de . ...upada răscolită, ce se ridică a- Laurenţfn Coţolan e un colectivist pecte din munca In marile întreprin­
cărbune ars, semn că fierarul Victor semenea unui nor pe şosea, vesteşte fruntaş. Pe ei, In seara aceea nu deri de Industrializare a lemnului
Iosivoni e şi el prezent la datorie. că Mitru a plecat să ducă porumbul l-am văzut niai Ia film şl nici la din ţara noastră.
Şi-n scurt timp sunetele nicovalei pentru schimb şi să aducă de Ia bibliotecă. Ce făcea? Stătea acasă
iasă să se înţeleagă eă un nou raf Hunedoara îngrăşămintul «himic; O echipă condusă de regizorul Ion
s-a încolăcit de jur împrejurul obe­ lingă aparatul de radio, la care se Bostan a realizat, cu concursul Insti­
zilor unei roţi/ La învăfămînful transmiteau întrebările concursului tutului de speologie „Emil Racovi-
t,Cine ştie, ne scrie"; ţă" ai Academiei R.P, Romine, un
Alături, in lîmplărie, Ienăşei Mun- a g ro z o o te h n ic r..Pe uliţe şi-n casi s-au aprins film Intitulat „Lumea din beznă". In-
teanu — un alt meşter al colecti­ b'esurile. Urmează liniştea şl odihna
viştilor din Toteşti — a pus mina Una din preocupările colectivişti­ unei nopţi, iar rnîine va începe o făţişînd imagini inedite ale vieţii
pe bardă. Fiesare aşchia oe sare dc lor din Toteşti In zilele de iarnă o nouă zi care rezervă pentru colec­
sub tăişul ascuţit, fac« ca lemnul constituie şl 'frecventarea cursurilor tivişti multiple preocupări. din peşterile ţării noastre, lilmul este
învăţămîntuîul agrozootehnts. S-au
«< capete foiţa* iot mai esemSnă- dafchlş în .şadrul gospodăriei _ !trei PETRE FĂRGAŞIU totodată un omagiu adus marelui na­
\ ftoresponclent turalist romîn Emil RacoviţS, înteme­
ietorul biojpeologiei; f