Page 50 - 1963-02

/
V

BRUHÖI SOCIÂtlSMÜlin Nr. 2532

r» . i

2 !!?t M U N C A & V I A T A N O U A 30 dg ani fe ia eroicele lupte

ale ceferiştilor şi petroliştilor din

ianuarie— februarie 1833

’(Urmare ’din pag. l-a) fit «role muncitorii „Griviţei“ în

1933 a biruit In ţara noastră. Revo­
Conducătorilor luptelor muncito­ luţia populară a schimbat din temelii
reşti li s-au Înscenat un odios pro­ viaţa poporului şi înfăţişarea întregii
ces. Prin atitudinea muncitorilor a- ţări. Clasa muncitoare a devenit clasă
restaţl procesul s-a transformat într-o conducătoare în stat. Sub conducerea
tribună politică revoluţionară, de partidului comuniştilor a fost Instau­
demascare a politicii profund antipopu­ rată puterea populară, lichidată , ex­
Dezvoltarea transportorilor La Teiuş, în trecut şi astăzi lare a «laşelor exploatatoare.
ploatarea omului de către om, a fost
Deşi au fost reprimate cu cruzi­ obţinută victoria deplină şi definitivi-
g la su l îm p o tr iv a tr a ta m e n tu lu i me, luptele revoluţionare ale munci­
feroviare în regiunea noastră Pină la eliberarea patriei noa­ a socialismului.
stre, m u n ca la căile fera te, ca n eo m en o s, a c o n d iţiilo r d e m u n ­ torilor feroviari şl petrolişti au con­
Ponderea mare tn transporturile de altfel In to a te în trep rin d eri­ > stituit o victorie politică a clasei Transformări profunde au avut
din regiune pe care o au Întreprin­ le, era un chin. La depoul de că prim itive. loo si în viaţa lucrătorilor ceferişti
derile miniere şi siderurgice a con­ locom otive din Teiuş, pentru o In s ta u r a r e a re g im u lu i d c d e - \ muncitoare din Romînia. Ele au îm­ din regiunea noastră. Prin grija
dus la creşterea şl dezvoltarea re­ leafă de m izerie din care nu-şi bogăţit experienţa partidului comu­ partidului şi guvernului procesul de
ţelei feroviare. Ca urmare, capaci­ putea asigura nici cel puţin m ocraţie populară a m arcat o nist şi a întregului proletariat ro- producţie In unităţile CF.R. s-a mo­
tatea liniilor a crescut cu peste 50 hrana lui zilnică şi a fam iliei, cotitură radicală şi tn viaţa n o a ­ mîn. In timpul luptelor de la Gri- dernizat. La Simeria şi Teiuş s-au
la sută faţă de anii dinainte de ceferistu l robea din zori pină stră a ceferiştilo r din Teiuş. viţa s-a verificat in practică tactica construit şi dat tn folosinţă statii
1548. Astfel au fost sporite şi mări­ noaptea in ateliere în tunecoa­ C ondiţiile de salarizare n e asi­ elaborată de partidul comunist, s-a de centralizare eleetrodinamică ; s-au
te liniile din staţiile cu centre in­ se, rudim entar utilate. Din c a u ­ construit hale noi pentru repararea
dustriale ca Hunedoara, Călan, Pe­ g u ră u n tr a i îm b e lş u g a t. M a ş i­ reliefat justeţea formelor de organi­ vagoanelor şi locomotivelor la Si­
troşani. n ile m o d e rn e , m e c a n iza re a , u ş u ­ zare şi de luptă stabilite de Comi- meria ; se efectuează lucrări de
re a ză m u n c a . 'A stă zi m a c a ra le le J latul Central de acţiune pe tară.
Pentru asigurarea creşterii ca­ za fr ig u lu i şi a v tn tu lu i ce su fla tid ic ă osiile de lo c o m o tiv ă , a t e ­ Aceste lupte au legat strîns parti­ modernizarea muncii şl tn celelalte
pacităţii de Iranzit a trenurilor, asi­ n e s tin g h e r it p r in h a le , m u lţi lie ru l m e c a n ic e s te d o ta t c u v ia - dul de clasa muncitoare, de mase­ unităţi CF.R. din regiune.
gurarea executării rapide a comenzi­ m u n c ito r i se îm b o ln ă v e a u . E fo r ­ ş in i- u n e lte m o d e r n e , d e m a r e le populare. Partidul însuşi s-a întărit
lor cil şi a siguranţei circulaţiei Feroviarii hunedoreni, care s-au
s-au dat în exploatare blocuri cu p r o d u c tiv ita te - 'A fo s t c o n stru ită prin primirea in rîndurlle sale a e- ridicat de fiecare dată la nivelul
comenzi concentrate eleclrodinamice tu rile fizic e li extenuau. o turnătorie m odernă, in atelie­ lementelor «elor mal combative, mai
la Teiuş, Simeria urmînd ca în cel re s-a introdus ilum inatul fluo- revoluţionare, In primul rînd mun­
mai scurt timp asemenea instalaţie P ină în a n u l 1944, osiile loco­ rescent şi încălzirea . centrală- citori din sectoarele de bază ale sarcinilor Încredinţate de partid şi
să fie dată în folosinţă şi in no­ m otivelor se ridicau cu „şuru- Atelierul de sudură a fost do­ industriei şi transporturilor. In focul guvern, întîmpină glorioasa aniver­
dul lerovlar Petroşani. b tn a “. L a a c e s t ,;u tila j“ m u n c i ­ ta t cu m ese care au dispozitive acestor lupte şi al bătăliilor de clasă sare a luptelor ceferiştilor şl petro­
torii îm pingeau spiţele unui ax liştilor din 1933 cu rezultate deose­
S-a construit o nouă linie fe­ bite. Ani de-a rludul unităţi eum
rată Simeria-Peşliş-Hunedoara pen­ v e rtic a l ce rid ic a osia, in v tr tin - d e a b so rb ţie a g a ze lo r p r in p a r ­ «are le-au urmat s-au ridicat condu­ sînt complexul C.F.R. Teiuş-Coşla-
tru a se asigura aprovizionarea du-se în ju ru l lui. „Zenkana- riu, staţiile Simeria-triaj şi Simeria-
combinatului siderurgic a i materii- lul“ — cum m ai era n u m it — te a in fe rio a ră . P resa p e n tr u b rl- cători revoluţionari ieşiţi din rîndu- călâtori, depoul CF.R. Petroşani, ar'
le prime necesare. S-au mărit, sis- c h e la r e a d e z in c r u s ta n tu lu i, in o ­ rile clasei muncitoare, ale poporului,
tematizat şl dat în exploatare noi era locul de pe'deapsă p e n tru care s-au situat In fruntea luptei obţinut diplome şi menţiuni de uni­
triaje ca acelea de la Petroşani, cest procedeu va ii extins in anii cei ce aveau curajul să ridice vaţia unui ceferist din Teiuş, partidului, a maselor pentru cuceri­ tăţi fruntaşe pe regionalele CF.R.
Peştiş-C.S.H., Coşlariu, Siineria-triaj. viitori şi mai mult. ridică ran d a m en tu l de peste 6 rea puterii de Către oamenii muncii, In anul trecut, depoul CF.R. Ti iuş
Au fost consolidate şi refacţionale Oraşul ceferiştilor ori şi uşurează m unca. Spiritul pentru victoria socialismului în pa­ şt revizia de vagoane Coşlariu, pen­
liniile Simeria-Lupeni şi vechile li­ creator al m uncitorilor noştri tria noastră. tru rezultatele obţinute, le-au fost
nii pentru a corespunde traficului
greu şi vitezelor tehnice sporite ale Antrenaţi în întrecerea socialistă, Altădată amoscută doar ca o nouă şi spaţioasă iar pentru acope­ este larg sprijinit. A şa se face Luptele proletariatului din Romî­ decernate „Diploma de onoare" de
trenurilor de mărlurl şi persoane. La ceferiştii au obţinui succese impor­ simplă comună, Simeria a devenit rirea cheltuielilor de învăţămint şi că tn cursul anului 1962 au fo st nia din februarie 1933 se înscriu în unităţi fruntaşe pe regionala C.F.R.
aceste relacţii şi consolidări a fost tante în munca lor. Astfel, majo­ astăzi un centru muncitoress dez­ cultură, anual, statul alocă suma de a p lica te 16 in o va ţii ca re p e lin ­ acţiunile revoluţionare ale proletaria­ Cluj. Majoritatea unităţilor C.F.R.
aplicată tehnica nouă: cale ferată ritatea unităţilor C.F.R. de la de- voltat, important nod . feroviar, un gă faptul că uşurează efortul tului mondial desfăşurate în perioa­ din regiunea Hunedoara au Încheiat
fără joante, adică sudarea pe o lun­ pouri, mişcare, întreţinere şi tele­ oraş in continuă dezvoltare cu o două milioane lei. m uncitorilor, duce la creşterea da cînd fascismul se afirma tot mai anul 1962 eu planul de producţie
gime de peste 40 km. a şinelor. A- comunicaţii din regiunea Hunedoara populaţie de aproape 10.000 de lo­ Un contrast izbitor Intre vremu­ p ro d u ctivită ţii şi la realizarea mult ca metodă de guvernare a vîr- îndeplinit şl depăşit şi a i rezulta­
au obţinut numeroase diplome din cuitori. In anii puterii populare s-au de im p o rta n te econom ii- furilor celor mai reasţionare ale ca­ te deosebite în reducerea preţului
partea direcţiilor regionale C.F.R. investit aici peste 40 milioane lei rile apuse şi prezent, apare şi In pitalului monopolist. de cost.
cîţ şi diploma C.C. al sindicatului pentru construirea de noi obiective domeniul ocrotirii sănătăţii. Un sin­ La şcoala personalului, ce fe ­
din transporturi şi telecomunicaţii industriale, pentru automatizarea gur medic şi un oficiant sanitar îşi riştii îşi reîm prospătează cunoş­ Ele au contribuit la îmbogă­ S-au îmbunătăţit şi se îmbunătă­
pentru îndeplinirea planului în cele staţiei C.F.R., modernizări de străzi exercitau pe atunci slujba în Sime­ tin ţe le profesionale şi îşi ridică ţirea experienţei mişcării muncito­ ţesc tot mal mult condiţiile de via­
mai bune condiţii de regularitate şi şi pavaje, canalizări, Construcţii so- ria. Acum, la spitalul din localitate calificarea. D reptul la m uncă a reşti. Subliniind însemnătatea acestor tă şi culturale ale lucrătorilor ce­
care şi-a dublat capacitatea şi la devenit o realitate- Tinerii ce lupte, revista Internaţionalei comu­ ferişti. Pentru el s-au construit şi
siguranţa circulaţiei. cial-culturale. circumscripţia medicală C.F.R. îngri­ term ină cursurile profesionale niste scria că ele „vor intra în isto­ dat în folosinţă sute de apartamen­
In anii regimului burghezo-moşie- jesc de sănătatea oamenilor muncii sint încadraţi pe posturi cores­ ria mişcării muncitoreşti internaţiona­ te confortabile, iar su împrumuturi
ALEXANDRU CAZACU 19 medici şi 32 cadre medii sani­ p u n ză to a re ca p a cită ţii lor. Ei le ca una din paginile ei minunate“. de stat şl clşliguri proprii ceferiştii
activist al Comitetului resc tn Simeria exista doar o sin­ sint a ju ta ţi să progreseze, să-şi şi-au construit un mare număr de
regional Hunedoara al P.M.R. tare. perfecţioneze necontenit a p titu ­ Mişcarea muncitorească internaţio­ locuinţe Individuale. Azi în casele
gură şcoală cu 5 cadre didactice. La conducerea treburilor obşteşti d in ile . tA c u m , în a n ii r e g im u lu i nală şi-a exprimat puternic solida­ lor domneşte belşugul şl bunăsta­
ritatea cu proletariatul romîn. rea ; el se îmbracă mal bine, şi-au
Astăzi, exislă aici o şcoală medie ale oraşului participă acum depu­ cumpărat mobilă frumoasă, aparate
taţi aleşi dintre cei mal buni oa­ In Franţa, evenimentele revoluţio­
meni al muncii. Pentru alegerile de

deputaţi in sfaturile populare de d e m o c r a t-p o p u la r , m u n c a a d e­ nare din Romînia au avut un mare de radio, frigidere şl multe alte
a 3 martie, figurează pe listele de v e n it o c h e s tiu n e d e o n o a re.
răsunet. Alături de sutele de mii de produse de uz casnic,
candidaţi \7 ceferişti. Centru nou,
case noi, viaţă nouă, belşug şi fe­ NICOLAE ALMAŞAN oameni al munsib personalităţi pro- Veniturile ceferiştilor sînt în con­
ricire In fiecare familie, acesta este. şef de tură grzsiste de seamă ca Henri Barbusse, tinuă creştere. Dacă in anul 1961
noul aspect «1 oraşului ceferiştilor ?ouls Aragon, Vaülant Couturier şi-au salariul mediu lunar al unul meca­
VAS1LE SŢREMŢAN ridicat glasul de protest. In numele
— Simeria. tehnician muncitorimii italiene, secţia italiană nic 'de -locomotivă 'de la depoul
a Ajutorului Roşu Internaţional a
Atenţie, pricepere, conştiinţă C.F.R. Teiuş era de 2.500 lei, în
trimis guvernului romîn o scrisoare
1962 el â realizat un salariu me­

Era prin iulie 1962. Lăcătuşul de nului marşrut osia putea să se rupă Jn cnre-i cerea: „încetaţi crimele diu lunar de 2.820 lei. In afară do
revizie FJorian Trifu, de la revizia provodpd un accident, Dar conştiin­ voastre Împotriva maselor muncltoa- aceasta, pentru rezultatele bune ob-
de vagoane Coşlariu verifica gariti-' ciozitatea lăcătuşului de revizie a r-e- i! Eroicii ’ic-odni.d'.u-cxăit—orii ai -g--r-e-v--e1i —ce­ ţinute în producţie, ceferiştilor li
turn trenului 4.556. Examină cu a- făcut ca acest lucru să fie prein* feriste din BifJureşti trebuie să fie
se acordă însemnate premii. In a-
tîmpinat. eliberaţii" Prin acţiunile lor de pro­
tentie frontalul, sasiul, aparatul de Nu era pentru prima oară cţnd test, de condamnare a guvernanţilor nul trecut, de exemplu, în comple­
tracţiune, axele si rotile. Cuvintele romjni, muncitorii din Franţa, Italia, xul C.F.R*. Teiuş, s-au acordat pre­
instructorului Alexandru Păduraru li Florian Trifu descoperea defecte as­ Belgia, Spania, Grecia, Danemarca, mii în valoare de t.907.167 lei. Pre­
veneau in minte ori de cite ori cunse. In cursul anulpi 1962 el a

executa revizia unui tren. Auzea descoperit 6 asemenea cazuri. De Finlanda şi multe alte ţări şi-au ma­ mii însemnate s-au dat şi in cele­

parcă şi acum sfaturile lui : ..Col fiecare dată el a evitat un acci­ nifestat solidaritatea eu proletariatul lalte unităţi CF.R. din regiunea
mal mare pericol pentru siguranţa dent, a contribuit la asigurarea tran­ romin. Cu o deosebită vigoare s-a noastră.
circulaţiei SI prezintă defectele as­ sporturilor în bune condiţiuni.
manifestat solidaritatea frăţească a Infăptuind programul desâvîrşiri!

cunse, adi :ă cele ce nu pot fi uşor Pentru conştiinciozitatea cu care poporului sovietic cu luptele munci­ construirii socialismului elaborat de
constatate, cum ar fi crăpăturile la şi-a făcut datoria lăcătuşul de re­ toreşti din Romînia.
osii, la discul roţilor, la aparatul de vizie Florian Trifu a fost recom­ La campania de solidaritate cu ce­ Congresul al IJI-lea al.Partidului Mun*
pensat în cursul . anului trecut cu
cuplare...“. prime ce echivalează cu 6 salarii. feriştii si petroliştii romini au parti­ citoresa Romîn, oamenii muncii asi­
Comunistul Florian Trifu trecu de cipat, alături de clasa muncitoare in­ gură înaintarea continuă a ţării noa­
De eurind, conducerea complexu­ ternaţională, largi cercuri democrati­ stre spre culmile progresului social,
la vagon la vagon. Toate erau în lui C.F.R. Tqiuş-Ccşlariu l-a propus ce şi antifasciste din numeroase ţări. îşi aduc contribuţia la întărirea la­
regulă. Verifică şi vagonul 428.806 pe comunistul Florian Trifu pentru gărului socialist, la consolidarea for­
şl părea că e în stare bună. Deo­ a fi distins cu insigna „Pentru me­ ? ţelor păcii în lume.
dată observă pe osia a treia un fi­ rit ceferist“. Aceasta este o părticică Cauza pentru care a luptat clasa
ricel ca de aţă maro-roşcat. Cu a- din respectul şi aprecierea cu care muncitoare din Romînia şl s-au jerl-
jutorul lupei si a trusei cu lamele, este înconjurat de colectivul din
Po zi ce trece, Simeria devine un oraş tot mai frumos, mai îniloritor. Cu deosebită mîndrie vorbesc el stabili că este vorba de o cră­ care face parte. In sprijiniţi minerilor
astăzi ceferiştii despre condiţiile lor minunate de trai. pătură transversală a osiei pe o
porţiune de 200 mm. La viteza tre­ D. CRICOVEANU încă din primele zile ale acestui sau ploaie, munca ceferiştilor nu
IN FOTOGRAFIE: Blocuri noi date in folosinţă în centrul oraşului Simeria. La parter se găsesc an, munca plină de avînt a mine­ s-a oprit o clipă. Pentru ea mine­
magazine de desfacere a produselor industriale.

rilor a început să dea roade. Zilnic rii să nu simtă in munca lor din

L u m i n i l eaooooooo •sint scoase la suprafaţă zeci de to­ subteran influenţa intemperiilor na­

ne de cărbune peste plan. Luna turii, ceferiştii au depus eforturi în­
ianuarie, cu tot timpul nefavorabil, zecite rîînd dovadă de multă iniţia­

„Vezi, nu ştiu arm să-ţi spun aşezăminte dc cultură, în care îşi înşişi muncitori la uzinele „Griviţa a trezi luminile pe pînză. La cercul gur cinematograf — „Înfrăţirea in- 9 a fost încheiată cu rezultate remar­ tivă, curaj şi dragoste faţă de mun­
cabile. Planul de extracţie a fost ca lor şi a tovarăşilor lor mineri.
ce-i tn inima mea, dar asta nă­ petrec timpul liber mii de oameni, Roşie“. plastic de Ia clubul Uzinelor „Gri- tre popoare“ — depăşeşte această„ Îndeplinit în proporţie de 100,3 la
Un scurt popas la clubul uzinelor viţa Roşie“, cîţiva muncitori, bă- sută. Numai exploatările miniere Pe- In aceste zile, ceferiştii din \
zuiesc : să ies la lumină“. E replica fiecare cu preferinţele safe. capacitate. El a fost clădit cu oca- ^ lea Jiului desfăşoară o largă Între­

Lingă podul Grund se afla Tea­ ,.Griviţa Roşie“. Intrăm intr-o clă­ trîni şi tineri, stau în faţa şevaletu­ zia celui de-al 4-lea Festival Mon- O trila, Aninoasa si Lupeni au dat cere socialistă pentru îndeplinirea
dire modernă, cu linii arhitectonice lui, iar alţii în jurul unor busturi
pe care o rosteşte „Domnişoara dial al Tineretului şi Studenţilor, o a peste planul lunar 2.700 tone de exemplară a sarcinilor ce le re­
Nastasia“ din piesa cu acelaşi nu­ trul Muncitoresc C.F.R. Prin înfiin­
elegante. La începutul anului tre­ pe care Ie cioplesc cu pasiune. Lă­ dată cu un frumos teatru de vară. O cărbune. vin, asigură exploatările miniere cu

me scrisă de G. M. Zamfirescu. ţarea lui, acum 15 ani, s-a înfăp­ cut a lua.t fiinţă aici a doua scenă' cătuşul G. Dimiceanu şi vopsitorul Alte patru cinematografe i s-au a- J La aceste realizări ale minerilor, vagoanele necesare încărcării pro­
Cuvintele 'Nastasiei exprimau nă­ tuit un vechi vis al muncitorilor ce­ un ajutor preţios l-au adus ceferiş­ ducţiei precum şi transportul căr­
a cartierului, Teatrul Popular. Este Ion Codrişan au pictat cu talent dăugat in decursul lăţimilor ani. O tii. Transportul cărbunelui de la bunelui la destinaţie, Laolaltă cu
preparaţii la destinaţie a fost făcut minerii, ceferiştii asigură astfel pli­
zuinţele spre o viaţă omenească, ferişti, acela de a avea un teatru un teatru de amatori. Colectivul ar­ portrete ’de muncitori şi peisaje Locuitorul Griviţei învaţă, mergea
tistic numără peste 40 de persoane, inundate de lumină, optimiste. Un
spre libertate, spre lumină a mii în cartierul lor. la teatru, citeşte, îşi îmbogăţeşte y

’de oameni, care, cu decenii in ur­ Teatrul Muncitoresc C.F.R. joacă toţi muncitori la căile ferate. Deşi alt muncitor, Stclian Dumitriu lu­ cunoştinţele, chită, face sport. EI seq în mod ritmic. A fost asigurată ac­ nea industriei noastre în plină dez­

mă, duceau în mahalalele bucureş- în fiecare seară „cu casa închisă nu are decît un an de existenţă, cl crează la cercul plastic al casei de bucură din plin de binefacerile cui tivitatea normală a preparatorilor si voltare.
tene, printre care şi Calea Griviţet, cum se spune în limbajul specific.
a prezentat 5 premiere — 54 de cultură, a tineretului. Specialitatea turii socialiste. O minerilor. I. CRIŞAN

e existenţă grea, sub apăsarea tru­ Să privim în sală. Cei mai mulţi spectacole — la care au asistat pes­ Iui — arta decorativă, ceramica. EMU, BURLACUg Pe vreme bună sau rea, pe vini R.C.M. staţia C.F.R. Petroşani
dei şi a nedreptei orînduiri sociale. dintre spectatori, care aşteaptă ridi­
te 20.000 de spectatori. Ca si tea­ Câteva din lucrările membrilor redactor AgerpresO OO-OOOOOOO© OOOOOOOOÔOOOs ao

Împotriva orînduirii, care strivea carea cortinei, într-o ţinută adecva­ trele profesioniste. Teatrul Popular cercurilor plastice ale cluburilor din 'SZv'-: yOCO<KKK>OOOOOOts’VVVOO<><X ¦ v/Vi-XXSOOOOO /O V v O W W 'v
pe omul muncii sub povara tă unui spectacol dc teatru, an um­ al muncitorilor ceferişti are stagiu­ raionul Griviţa Roşie au fost pre­
exploatării, mizeriei şi umilinţei, blat toată ziua îmbrăcaţi în salo­
pete, au mînuit forja şi strungul ne permanentă. Spectatorii răsplă­ zentate în expoziţiile din Bucureşti
ceferiştii s-au ridicat in ne­ sau abia au coborîl de pe locomo­ tesc cu aplauze măiestria, actorilor. şi au figurat şi la Salonul interna­
numărate rînduri la luptă, adău­ tivă. 'Alături de ei sint oameni din Muzica este şi ea la Inc de cinste. ţional al artiştilor 'de la Berna.
gind pagini dc înalt eroism Ia car­ toate cartierele Capitalei şi chiar Aici. in cartierul Griviţa Roşie,
tea istoriei mişcărilor muncitoreşti Muncitorii au un cor de 110 per­
din Romînia. Una din aceste pa­ din provincie. soane — distins cu numeroase pre­ unde odinioară peste 5.000 de oa­
mii fie ţară, o fanfară alcătuită din meni nu ştiau să citească, cartea
gini a fost scrisă cu litere de aur Printre piesele prezentate se în­ este astăzi foarte căutată. Grivite-
00 de oameni, o orchestră de muzi­ nii si-o procură din peste 100 de
de feroviarii bucureşteni in februa­ scrie, fireşte, „Domnişoara ' Nasla- că clasică, un taraf popular şi nu­
sia“ ca un omagiu adus memoriei
rie 193,1. autorului ci, care a scris despre via­ meroşi solişti. 7 ot la duhul Uzine­ librării şi ştanduri, o găsesc in pes­
ţa năpăstuiţilor de odinioară din lor „Griviţa Roşie“, mulţi copii de te 30 de bibiloteni ale cluburilor şi
Şi iată că lumina a venit. Pentru
întreg poporul muncilor, ca şi pen- periferiile Bucureştiului. La aceas­ muncitori studiază vioara, alţii pia­ caselor raionale de cultură, înzes­
, tru feroviarii bucureşteni. ta se adaugă numeroase creaţii o- trate cu circa 1.500 000 volume. Co­
riginale, piese inspirate din viata nul şi acordeonul. De aceeaşi pre­ piii o învaţă sub îndrumarea a cir­
I Griviţa, cartierul periferic de o- nouă a patriei. 'Apoi piesele din re­ ca 300 de învăţători şi profesori în
dininară, s-a transformat in anii pertoriul universal clasic şi contem­ ţuire se bucuria şi dansul.
puterii populare intr-un adevărat poran. Cităm cîleva: „Nevestele ve­ In cele două case de cultură ale ¦ 24 ’de scoli de 3 arii şi 'de cultură
oraş modern, cu străzi şi bulevarde sele din Windsor“ şi „Doi tineri generală, dintre care mai mult de
'dominate dc blocuri cu S. 10 şi 12 din llorona“ de Shakespeare“. „Pu­ cartierului Griviţa Roşie, precum şi
etaje, cu numeroase instituţii cul- terea întunericului“ de Lev Tol.slni, in cele 30 de cluburi şi colţuri ro­
şii există tot atîtea echipe de tea­ jumătate sint construite in anii pu­
$ turale, cu pieţe şi scuaruri, cu ma- tru de amatori formate din oa­ terii populare.
meni care au învăţat să rostească Nu-i lipsit de semnificaţie nici
replicile la fel de frumos, precum faptul că în cartierul Griviţa Roşie
9 gaziue elegante. 'Aici locuiesc astăzi „Neapole. oraşul milionarilor“ de se află Casa dc creaţie „Mngoşoaia“.
<5 mulţi din muncitorii, tehnicienii şi Eduardo de Filippo. „Raia" de Maia- ştiu struni maşina.
Si încă o cifră: în cartierul Gri- In acest palat. în stil medieval, în­
^ inginerii feroviari bucureşteni. kovslii“, „'Aristocraţii“ de Pogodin vila Roşie îşi desfăşoară activitatea conjurat dr lacuri şi vegetaţie, scrii­

Geografia Griviţei se transformă clc. Bfr echipe artistice, cuprinzînd peste tori şi artişti dr Iţjinlc ai tării gă­
continuu. Cartierul se îmbogăţeşte
cu uoi construcţii, cu noi realizări. A cita oară s-au urcat pe scenă 3.200 de artişti amatori. sesc cadrul. propice pentru a reflec­
Crea ce impresionează printre al­ actinii Simion Negrită şi Stclian
tele în fizionomia lui. ceea ce ii Mihăilescu ? Sînt dintre primii ac­ Acestora li se adaugă pictori, ta în operele lor noile realităţi ale
sporeşte animaţia şi reflectă o tră­ tori ai teatrului. Publicul îi cunoaş­
te şi îi preţuieşte pentru' minunata sculptori. Sint tot muncitori. Miini- patriei socialiste.
1e lor ştiu sa făurească nu numai Cultura îşi face loc în Griviţa

sătură a vremurilor noi, este via­ interpretare a atîtor roiuri, îndeo­ piese de maşină, dar şi chipuri de paralel cu noile şi marile construc­

ţa culturală intensă ce pulsează aici, oameni şi flori. Minuiesc cu aceeaşi ţii care se ridică aici. Toate 'cine­
Să pornim de-a lungul arterelor
sebi roluri de muncitori. Aceşti ac­ pricepere dalta pentru a modela ar­ matografele existent» in Trecut, to­

principale: vom intîlni numeroase tori, astăzi consacraţi, au fost ei gila sau marmura, pensula 'pentru talizau 300 locuri. făstări, un sin­

00-><Xr90C,0'90<K>0'5»^00<>00049009909999990<sO'0^09^-99<>9^9< :>0000000000000'990099^^099'099000<>9090000QO <S909<!*9900000<>0909-999|99<,990<>0909 0<r9^9>0<K>9009C 9090909000900000<x>000c>