Page 51 - 1963-02

ífciM iffl PAG. S

HESS3

Desfăşurarea M a i a p r o a p e d e v ia ţă , d e s a r c in ile Cu angajamentul
c o n s tr u c ţie i s o c ia lis te d in a g r ic u ltu r ă
învăţămîntului de partid depăşit

ia sate tgfg a tJK g ţŞtgţJ,••'¦¦i i-rr— . M m w<g Mobilizaţi do organizaţiile*
U.T.M., tinerii hunedoreni slnt
at3gegjrainmgag 3 g3ii:urj5WPMCTM— Bpp — r3aer%BmţBSMBmSf» m« i— lrotărîţi să trim ită ©ţelăriilor
patriei însemnate cantităţi de
goococcoooooocooooo,rooo-?o coooccaoooccMdooofleeo^og întreaga atenţie concrete şi de recrutarea mai tisfâcătoare la convorbirile din fier vechi. Numai în prima lu­
conţinutului învăţăm întului judicioasă a cursanţilor. Cercu­ cercuri şi cursuri, de obicei nă care s-a scurs din acest an,
Invăţămîntul de partid la sale a cunoscut anul acesta tn regiunea L rile şi cursurile de învăţământ doar atunci cînd se organizea­ tinerii de la laminorul bluming
au fost asigurate cu propagan­ ză pe plan raional colective în al C.S. Hunedoara, au colectat
8 noastră o mai bună organizare decit in anii trecuţi. In condiţiile încheie- f dişti corespunzători, în majori­ acest scop. îndeosebi sînt slab şi trim is oţelăriilor 70 tone de
tatea lor cadre conducătoare controlate de către organele ra­ fier vechi,depăşindu-şi astfel an­
8 rii colectivizării agriculturii, ale întăririi rindurilor organizaţiilor de f din aparatul de stat şi econo­ ionale şi aparatul de partid gajam entul pe această perioadăl
mic, activişti de partid şi cadre cercurile şi cursurile de învăţă­ cu aproape 10 to n e. In m od d eo­
g partid din unităţile socialiste ale agriculturii şi ale creşterii interesului Măsurile luate la începutul exclusiv de condiţiile climaterice didactice. mânt din satele m ai îndepărtate. sebit s-au evidenţiat tinerii loan
noului an de studiu în învăţămîn- şi s-a demonstrat că în aceleaşi La Sebeş, unele birouri ale or­ Sîamfir, Emanoil Olaru, V asile
I oamenilor muncii de la sate pentru studierea şi însuşirea învăţăturii mar- tul de partid de către organele condiţii de climă şi sol, cu ace­ Conducerea com petentă a în­ ganizaţiilor de bază din G.A.C. Iîusu, loan Băscuţ, Mihai Ş tefan
şi organizaţiile de partid în ceea laşi număr de zile muncă se pot văţămîntului de partid presupu­ Daia, Miercurea, Doştat şi al­ şi alţii.
§ xist-leniniste, a politicii partidului nostru, organele şi organizaţiile de partid' ce priveşte organizarea cercuri, obţine producţii mai mari prin ne o preocupare permanentă şi tele, nu numai că nu au contro­
lor şi cursurilor de Ia sate, creş­ aplicarea măsurilor agrotehnice un control sistem atic, concret lat multă vreme buna desfăşu­ 6: LIAN FILIP
§ s-au ocupat cu mai multă răspundere de sarcinile ce le revin în această terea preocupării pentru îmbu­ corespunzătoare. şi de calitate din partea orga­ rare a învăţămîntului, cum îşi. electrician
nătăţirea muncii de pregătire a nizaţiilor de partid asupra fe­ însuşesc şi aplică în viaţă
§ privinţă, reuşind să cuprindă în cercurile şi cursurile de partid din gospo- propagandiştilor, exercitarea u- Pe această linie pozitivă a le­ lului în care se pregătesc şi îşi cursanţii cele învăţate la cursuri,
nui control mai sistem atic şi gării învăţămîntului de partid desfăşoară activitatea propagan­ dar neglijează şi astfel de sar­
§ dariile colective şi de stat, din staţiunile de maşini şi tractoare etc. aproa- \ concret, au contribuit la îmbu­ de viaţă se înscriu şi exemplele diştii, precum şi asupra felului cini elementare ca mobilizarea
nătăţirea conţinutului expuneri­ unor cercuri şi cursuri în care în care cursanţii se prezintă la cursanţilor la învăţământ, nu cu­
8 pe întreaga masă a membrilor şi candidaţilor de partid precum şi un nu-\ lor şi discuţiilor în cercuri şi propagandiştii au prezentat fap­ învăţământ şi îşi însuşesc şi nosc situaţia frecvenţei, nu cu­
cursuri, la creşterea nivelului te, metode, acţiuni concrete din aplică în viaţă cunoştinţele pri­ nosc cine lipseşte de la învăţă-
gmăr însemnat de colectivişti din activul fără de partid. învăţămîntului de partid la sate. gospodăriile agricole colective m ite. mînt. Cabinetul de partid de pe
respective privind sporirea pro­ lingă Comitetul raional Sebeş
| Problema principală care stă in prezent în faţa organizaţiilor de ? Pe baza indicaţiilor primite din ducţiei de porumb la hectar, ex­ Din păcate, în privinţa aceas­ n-a organizat pînă în prezent Mei o brigadă
partea conducerii partidului, or­ tinderea suprafeţelor cultivate cu ta mai există multe deficienţe. nici măcar un schimb de expe­ sub pian
8partid în legătură cu invăţămîntul de partid de la sate constă în buna i ganele şi organizaţiile de partid legume şi zarzavaturi, dezvolta­ In raioanele Orăştie, Alba, Brad
au pus în centrul învăţămîntului rea sectorului zootehnic, pre­ şi altele, birourile raionale pre­ rienţă cu propagandiştii.
§ desfăşurare a activităţii fiecărui cerc sau curs, în legarea studiului cit mai i de la sate studierea problemelor cum şi scoaterea în evidenţă a cum şi unele din com itetele de Slab controlează şi îndrumă
actuale ale politicii partidului, a unor deficienţe mai caracteristice p artid ' şi birouri ale organiza­
8 strîns de viaţă in creşterea eficacităţii luu { docum entelor Congresului al din activitatea consiliilor de ţiilor de bază controlează în mă­ învăţămîntul de partid ds la Una din preocupările de seam #
IlI-lea şi plenarelor C.C. al conducere privind organizarea sură insuficientă învăţămîntul sate şi unele organe de partid
8 Cum reuşesc organizaţiile de partid din regiune să se achite de obli- s P.M.R., a sarcinilor ce decurg muncii în gospodării, atitudinea de partid, membrii organelor de din raionul Alba, unde un în­ ale colectivului de muncă din
din lucrările sesiunii extraordi­ înapoiată a unor colectivişti faţă partid şi activiştii de partid par­ semnat număr de cercuri şi
g gaţiilc ce le revin, cum se prcocu pă ele de pregătirea şi îndrumarea s nare a Marii Adunări Naţionale de muncă şi de păstrarea şi dez­ ticipă într-o măsură încă neşa- cursuri sînt rămase în urmă. sectorul III al E. M. JPetrila este
consacrate încheierii colectivizării voltarea avutului obştesc.
§ propagandiştilor, de buna desfăşurare si ridicarea nivelului convorbirilor în i agriculturii, a sarcinilor ce izvo­ şi aceea de ridicare Ia nivelul
răsc din hotărîrile organelor lo­ Dezbaterea unor astfel de pro­
| cercuri si cursuri, cum asigură lega rea tezelor teoretice şi a sarcinilor l cale de partid. Forţa mobiliza­ sarcinilor de plan a tuturor bri­
toare a învăţămîntului de partid bleme concrete în lumina sarci­
s izvorite din hotcririle partidului de munca practică ce se duce în unităţile $ la sate a fost îndreptată spre nilor politice şi economice tra­ găzilor, Rezultatele s-au văzut
înfăptuirea sarcinilor trasate de sate de partid, a contribuit şi
osocialiste din agricultură — iată cîteva probleme pe care ne-am propus- partid cu privire la dezvoltarea contribuie la creşterea conştiin­ chiar după prim a lună din acest
multilaterală a agriculturii în­ ţei socialiste a cursanţilor şi a
| să le analizăm, in materialul de faţă, | tărirea economico-organizatorică com petenţei lor în rezolvarea an. Toate brigăzile şi-au îndepli­
a gospodăriilor colective, spori­ m ultiplelor problem e pe care Ic
ridică practica construcţiei so­ nit pe această perioadă in m od
rea producţiei agricole vegetale cialiste.
8COOOCQCQOOOCQOOOCOQOOOOO (PQQOOOOOOQQOOOOQOCC00000c şi animaliere, formarea şi dez­ exem plar sarcinile de p lan . Au
voltarea conştiinţei socialiste a Eficienţa sporită a învăţămîn­
ţărănimii, educarea ei în spiri­ tului de partid la sate se oglin­ fost extrase totodată 1.671 ton e
deşte în îmbunătăţirea activităţii
tul colectivism ului, al moralei de cărbune peste plan. Cele m ai
socialiste. organizaţiilor de partid, sfaturi­
P reg ă tirea propagaţi ctişiiliir lor populare, conducerilor G.A.C. bune rezultate au fost obţinute
—condiţie esenţială In cele mai multe cercuri şi şi G.A.S., în creşterea nivelului
în creşterea nivelului cursuri ale învăţămîntului de politic şi ideologic al cursanţilor, de brigăzile conduse de (Laszlo

partid la sate a crescut preocu­ în dezvoltarea conştiinţei sociali­ Ştefan, loan Cîşlaru şi Cons­
ste a colectiviştilor şi a celorlalţi
parea pentru legarea învăţămîn­ oameni ai muncii de la sate. Nu­ tantin Furda, j

tului de viaţă, de sarcinile con­ meroase exemple arată că în rîn- MARIANA PUSKAREU (
crete ale construcţiei socialiste. dul colectiviştilor crescut comba­
tivitatea faţă de lipsuri, faţă de cei muncitoare
In cercurile de studiere a Sta­ care nu manifestă grijă pentru
învătaniîntulm tutului P.M.R. clin gospodăriile avutul obştesc şi cei care nu Să pregătim tem einic AGENDA
colective Teiuş şi Bărăbanţ din participă la muncă în gospodă­
Unul clin cele m ai im portante fost expuse lecţii cu conţinut ria agricolă colectivă. închiderea învăţăm întului f l acLia
aspecte pozitive în activitatea slab, rupte de viaţă. raionul Alba, Brănişca şi Chimin- de partid la sate
organizaţiilor de partid privind dia din raionul Ilia, Gînţaga din Trebuie arătat însă că nu s-a 10 FEBRUARIE 1963
invăţămîntul de partid la sate îl Nu încape îndoială că dacă înţeles peste tot necesitatea de In prezent, în faţa organiza­ de partid cum sînt cele din
constituie creşterea preocupării pregătirea propagandiştilor se raionul Haţeg şi altele, la lec­ a lega strîns munca de propa­ ţiilor de partid stă sarcina im­ Geoagiu şi Romoşel, raionul PROGRAMUL 1 1 5,07 Cîntece
pentru îmbunătăţirea compoziţi­ face pe baza unor lecţii cu con­ ţia despre calitatea de membru gandă cu viaţa, cum să se facă a- portantă de a pregăti cît mai Orăştie, G.A.C. M iceşti din ra­ şi marşuri patriotice; 5,40 Jocuri
ei corpului de propagandişti şi ţinut slab, rupte de viaţă, acea­ de partid şi despre munca de cest lucru în practică. Mai sînt temeinic încheierea anului de ionul Alba, Rîul Alb, Peşteniţa, populare r o m î n e ş t i 6,07 Muzi­
pregătirea lui temeinică. Ca ur­ sta influienţează în mod negativ primire în partid, propagandiştii cazuri destul de frecvente cînd studiu în învăţămîntul de partid Pîclişa şi Baru Mare din raio­ că uşoară interpretată la acor­
mare a măsurilor luate de Comi­ calitatea muncii propagandişti­ propagandiştii se limitează în de la sate. Această sarcină nu nul Haţeg şi altele, unde frec­ deon ; 6,20 Emisiunea pentru sa­
tetul regional de partid pentru lor, nivelul discuţiilor din au scos în evidenţă faptul că expunerile lor la exemplele cu­ trebuie lăsată pentru ultimul venţa la o serie de cercuri şi te ; 6,30 Cîntă taraful G.A.C
pregătirea unui număr însemnat cercuri şi cursuri. Iată de ce lese din manuale sau din dife­ moment, cînd încep să se aglo­ cursuri este scăzută. Birourile din Bolintinul din Deal, regiunea
de propagandişti în perioada de este necesar ca birourile comi­ forţa mobilizatoare a partidului, rite lecţii în care nu sînt reflec­ mereze lucrările din campania organizaţiilor de bază de care Bucureşti ; 7,45 Cîntece ; 8,30
vară prin scoaterea lor din pro­ tetelor raionale şi orăşeneşti de tate problemele raionului, gos­ agricolă de primăvară. Cele mai aparţin aceste cercuri nu ma­ Valsuri din balete ; 9,00 Roza
ducţie, precum şi a măsurilor partid să controleze cu mai capacitatea lui de luptă, depinde podăriei, colectivului de muncă multe din organizaţiile de partid nifestă suficientă preocupare vînturilor ; 0,25 Cîntece ; 9,40
luate de com itetele raionale şi multă răspundere lecţiile ce se înainte de toate de calitatea din care fac parte cursanţii. de Ia sate au m anifestat o gri­ pentru mobilizarea cursanţilor Muzică de estradă ; 10,00 Melo­
orăşeneşti de partid pentru pre­ expun în faţa propagandiştilor, jă permanentă ca învăţămîntul la învăţămînt. In raionul Haţeg, dii populare romîneşti şi ale
gătirea celorlalţi propagandişti să asigure ca ele să fie la un membrilor săi, de felul în care In scopul îmbunătăţirii pe în cercuri şi cursuri să se ţină unele com itete comunale şi bi­ minorităţilor nationale; 11,05
fără scoaterea din producţie, la nivel teoretic corespunzător şi fiecare comunist- luptă pentru mai departe a conţinutului în­ cu regularitate, conformi progra­ rouri ale organizaţiilor de bază» Formaţii artistice ale ceferiştilor
începutul acestui an de învăţă- în acelaşi timp să fie strîns le­ văţăm întului de partid la sate şi mului stabilit. Avem însă un nu­ încalcă graficele de ţinere a în­ ş! petroliştilor; 11,30 Solişti de
mînt s-a asigurat însuşirea mai gate de sarcinile concrete ce aplicarea în viaţă a liniei parti­ creşterii eficacităţii lui este ne­ măr destul de însemnat de văţămîntului şi nu privesc cu muzică populară romînească ;
temeinică de către aceştia a celor stau în faţa organizaţiilor de dului. Ei au arătat prin fapte cesar ca în cercuri şi cursuri să cercuri şi cursuri din raioanele destulă răspundere această la­ 12,20 In săli şl pe stadioane ;'
mai importante probleme ale partid din unităţile socialiste din concrete cum antrenează comu­ fie dezbătute în măsură şi mai Alba, Orăştie, Brad şi altele, care tură a muncii de partid. 12.30 Muzică uşoară de eompo-
politicii partidului privind con­ agricultura raionului respectiv. niştii din *gospodăriile agricole mare principalele probleme con­ sînt răm ase—în urmă cu 1-2 şi zilori romîni; 14,00 Muzică u-
strucţia socialistă la sate şi înar­ crete de care depinde dezvolta­ chiar mai m ulte lecţii. Printr-o Pregătirea închiderii învăţă­ şonră cerută de ascultători ;
marea lor cu principalele sarcini Un rol important în îmbunătă­ colective respective, prin activi­ rea unităţilor socialiste, întări­ mai bună preocupare din partea mîntului de partid la sate ridică 14.30 Muzică populară romîneas­
concrete ce se ridică în faţa uni­ ţirea activităţii propagandiştilor, organizaţiilor de partid respecti­ în faţa com itetelor raionale şi că; 16,00 Mici piese instrumen­
tăţilor socialiste din agricultură. în ridicarea nivelului învăţă­ tatea şi exemplul lor personal, rea lor economico-organizatorică ve, această rămînere în urmă orăşeneşti de partid multe pro­ tale de muzică uşoară ; 16,15
mîntului de partid îl are orga­ întreaga m asă de colectivişti la poate fi recuperată în condiţiile bleme care cer o preocupare Vorbeşte Moscova !; 16,45 Cin-
Pornind de la considerentul că nizarea schimburilor de expe­ cum s în t: planificarea şi organi­ ţinerii lecţiilor şi sem inariilor Ia atentă, plină de răspundere. tă orchestra de muzică populară
pregătirea temeinică a propagan­ rienţă pentru extinderea celor întărirea economico-organizatori­ zarea muncii, dezvoltarea ramu­ intervale mai scurte. Aici tre­ Este indicat ca în această pe­ a Uzinelor „Grivita roşie“ din
diştilor pe parcursul desfăşurării mai bune metode în munca de că, la dezvoltarea avuţiei ob­ rilor aducătoare de venituri mari, buie să se m anifeste însă o gri­ rioadă să se acorde comitetelor Bucureşti; 17,50 Jocuri populare
învăţămîntului constituie condi­ propagandă. Schimburile de ex­ şteşti, la realizarea planului de precum şi probleme legate de jă deosebită ca recuperarea tim­ comunale de partid şi organi­ romîneşti; 18,20 Program muzl»
ţia esenţială în ridicarea nivelu­ perienţă organizate în ultimul producţie. creşterea conştiinţei socialiste. In pului pierdut să nu se facă în zaţiilor de bază din unităţile so­ «al pentru fruntaşi în producţie
lui calitativ al învăţămîntului, timp de com itetele raionale Ha­ cercuri şi cursuri să fie combă­ dauna calităţii învăţămîntului. cialiste un sprijin mai concret din industrie şl agricultură;
com itetele raionale şi orăşeneşti Din m ulte cercuri se pot da tute concret asemenea lipsuri ca Organizaţiile de partid să spri­ şi operativ. Este bine dacă pe 20.15 Viată nouă, cintec nou —
de partid şi-au îm bunătăţit sim­ ţeg şi Ilia, de Comitetul orăşe­ participarea slabă la muncă, jine îndeaproape aceste cercuri baza cunoaşterii temeinice a si­ program de muzică populară ro­
ţitor preocuparea în această di­ exemple care oglindesc preocu­ lipsa de grijă faţă de bunurile pentru a se evita programarea tuaţiei existente, organele ra­ mînească ; 20,30 Muzică de dans ;
recţie. Ele acordă timp mai mult nesc de partid Deva şi altele cu obşteşti ale gospodăriei, tendinţa formală a lecţiilor şi pentru a ionale şi orăşeneşti de partid 21.15 Scriitori la microfon ; 21,25-
instruirii propagandiştilor, mani­ propagandiştii din invăţămîntul parea sporită pentru legarea con­ de a pune interesele personale se asigura un nivel corespunză­ vor atrage în această perioadă Concert de muzică populară ro­
festă mai multă griîă pentru in­ ţinutului învăţămîntului de partid mai presus de intereşele colec- tor ăl convorbirilor, însuşirea un număr mai mare de activişti mînească.
formarea lor periodică asupra de partid de la sate s-au dovedit ti\e. temeinică a cunoştinţelor de din aparatul de partid, de stat
de sarcinile concrete pe care le către cursanţi. şi economic cu pregătire şi ex­ PROGRAMUL II: 13,15 Din
principalelor hotărîri ale organe­ deosebit de utile în ceea ce pri­ ridică viaţa în unităţile socia­ Este necesar ca în cadrul in­ perienţă corespunzătoare în folclorul popoarelor ; 14,30 Mu­
lor locale de partid, prezintă în liste din agricultură. La cursul struirii propagandiştilor la ca­ O mai mare atenţie trebuie să munca de propagandă, lectori ai zică uşoară; 15,00 Muzică popu­
veşte îmbogăţirea experienţei seral anul II din G.A.C. Lăpuş- binetele de partid să se pună se acorde în această perioadă şi cabinetelor de partid etc., în lară rominenscă din Ardeal ;
faţa lor un număr mai mare de metodologice a propagandiştilor. un accent mai mare pe lămuri­ unor aspecte organizatorice şi în munca de sprijinire a cercurilor 17,00 Muzică de estradă ; 18,05
nic, în cadrul dezbaterii temei rea problemelor care n-au fost primul rînd asigurării frecven­ şi cursurilor de la sate, în ve­ Melodii populare romîneşti ce­
expuneri pe teme ale vieţii de Iată dece este bine ca aceste „Planificarea producţiei şi orga­ clarificate şi înţelese în sufi­ ţei cursanţilor. Fără o frecvenţă derea închiderii cu succes a în­ rute de ascultători ; 20,00 Muzi­
nizarea m uncii în G.A.C. Căile cientă măsură de către cursanţi, bună la convorbirile din cercuri văţămîntului de partid. că de dans ; 20,30 Noapte bună,
partid, econom ice şi culturale, forme de muncă cu propagandi­ să se ţină în faţa propagandiş­ şi cursuri nu se poate vorbi de copii : „Poveste de iarnă“ ; 20,40
sporirii producţiei agricole vege­ o desfăşurare bună a învăţă­ Prin folosirea cît mai judici­ Cintece şi jocuri populare ro­
ale situaţiei internaţionale, orga­ ştii să fie cît mai larg folosite. tale şi animale", propagandistul tilor un număr mai mare de mîntului de partid, nu există ga­ oasă a acestor tovarăşi, şi prin­ mîneşti; 21,15 Muzică de dans.
Experienţa ne învaţă că ală­ consultaţii temeinic pregătite pe ranţia că toţi cursanţii îşi în­ tr-o muncă m ai bună cu propa­
nizează activităţi m etodice meni­ a adus în discuţia cursanţilor e- aceste probleme, să sc exercite suşesc temeinic noţiunile pre­ gandiştii, este necesar să se dea ( d 'm & m a
turi de asigurarea unui program un control mai sistem atic asu­ date. Se pare însă că lucrul din timp consultaţii în proble­
te să îmbunătăţească form ele şi bun, cu conţinut bogat, este ne­ xemple în legătură cu măsurile pra felului în care se studiază acesta elementar nu este îndea­ m ele care nu s-au clarificat în 16 FEBRUARIE 1963
material bibliografic de către juns înţeles în unele organizaţii suficientă măsură în cadrul con­
metodele de muncă ale propa­ cesar ca la pregătirea propagan­ luate în gospodărie în lum ina do­ vorbirilor din cursul anului. DEVA: Mirajul — cinemato­
cumentelor partidului privind ex­ propagandişti şi cursanţi. graful „Patria“; HUNEDOARA:
gandiştilor în conducerea con­ diştilor ce se organizează lunar tinderea suprafeţelor însămânţate \ Rezolvarea cu succes a sarcinilor construcţiei socialiste în j Miracolul lupilor — cinematogra­
la com itetele raionale şi orăşe­ cu soiuri de înaltă productivi­ f domeniul agriculturii, cere o preocupare permanentă şl plină de < ful „Victoria“; SIMERIA; îm­
vorbirilor din cercuri şi cursuri. neşti de partid să se asigure şi ţ răspundere pentru ridicarea continuă a nivelului învăţămîntu- 1 potriva zeilor — cinematograful
tate, aplicarea regulilor agroteh­ „I. Pintilie“; PETROŞANI: Pa­
In practica pregătirii propa­ o frecvenţă bună. Se pune în­ nice etc. Vorbindu-se despre a- lui de partid la sate. Ridicînd învăţămintul de partid pe o treap- j tru inimi — cinematograful „rAl.
trebarea : în ce m ăsură şi-a a- vantajele extinderii culturii cu ta mai înaltă, organizaţiile de partid vor intensifica munca de i Sabia“; Transportul — cinemato­
gandiştilor s-a încetăţenit prelu­ ridicare a nivelului politico-ideologic al com uniştilor dc la sate j graful .,7 Noiembrie“; 'ALBA
tins scopul, de exemplu pregăti­ grîu din soiul Ponca, în cercul şi de creştere a conştiinţei socialiste a ţărănimii muncitoare, i IULIA : Contele de Monte Cristo
crarea de către membrii birou­ — seria I-a — cinematograful
rilor com itetelor raionale şi rea propagandiştilor din raionul de învăţământ s-a făcut o com pa­ In acest an aî învăţămîntului de partid la sate au fost ob- 1 „Victoria“; Lazzarilo "de Tnrmes’;
raţie între producţia obţinută pe ţinute multe rezultate bune. Aceste rezultate trebuie consoli­ „Victoria“; Lazzarilo Tdc Tortnes
orăşeneşti de partid a unor Orăştie, organizată în zilele de suprafeţele cultivate cu grîu din date şi dezvoltate, in urma analizei făcute recent asupra des­ — cinematograful „23 August“;
hotărîri ale organelor superioare .12— 13 ianuarie la care s-a asi­ făşurării învăţămîntului de partid la sate, Biroul Comitetului SEBEŞ: 9 zile dihtr-un an — ci­
gurat un program bun, dar nu­ soiul Bancut (1.600 kg/ha.) şi regional de partid a stabilit m ăguri concrete In vederea îm bu­ nematograful ..Progresul“; învie­
şi locale de partid, prezentarea mărul propagandiştilor prezenţi nătăţirii acestei laturi a muncii de partid, Un Ioc important rea seria 1-11 — cinematograful
de pe suprafaţa cultivată cu printre aceste măsuri îl ocupă sarcinile ce revin com itetelor ra­ ,.M. Sadoveanu" ; ORĂŞTIE: Ba­
unor expuneri cu privire la mo­ s-a ridicat la abia 45—50 la sută grîu din soiul Ponca (3.016 ionale şi orăşeneşti de partid privind îmbunătăţirea progra­ lada husarilor — cinematograful
din cei care trebuiau să parti­ kg/ha.). In discuţii s-au combă­ melor de instruire, care trebuie să asigure un conţinut înalt „V. Rnaită"; Muzicantul orb —
dul cum sînt traduse în viaţă ho- al predării şi seminarizării lecţiilor. cinematograful ..Flacăra“ ; HA­
cipe ? Oricît de bine organizate tut concepţiile vechi după care ŢEG ; Şampanie si melodii <— ci­
tărîrile de partid, sarcinile con­ sînt pregătirile ce se fac la ca­ O grijă deosebită trebuie să se acorde înarmării temeinice nematograful ..Popular“; BRAD;
producţia de cereale ar depinde a propagandiştilor cu principalele probleme teoretice privind Omul de lingă tine — cinemato­
crete ce revin organizaţiilor de binetele de partid, ele nu-şi a- ţ rolul conducător aî partidului în perioada desăvârşirii consiruc- graful ..Sl. roşie"; I.ONEA : 713
Control competent, ţ’ei socialiste, sarcinile statului democrat-popular în etapa ac- cere aterizare — cinematograful
bază pe linia întăririi vieţii de ting scopul dacă nu se asigură j tuală, conţinutul nou al alianţei clasei muncitoare cu ţără­ ..Minerul“; TEIUŞ: învierea se­
partid şi consolidării economico- şi participarea regulată a pro­ perm anent şi concret nimea muncitoare în condiţiile colectivizării agriculturii. ria !¦¦!! — cinematograful ..V,
pagandiştilor. Birourile com itete­ Roaită“: Z LATNA : Intre două
organizatorice a unităţilor socia­ Garanţia ridicării nivelului în­ învăţăm întului de partid de la Organizaţiile de partid sînt chemate să se ocupe cu toată iubiri — cinematograful ..Munci­
lor raionale şi orăşeneşti de văţămîntului de partid pe mă­ sate s-a îm bunătăţit simţitor. răspunderea de ridicarea nivelului învăţămîntului de partid de torul“ ; ILIA: Planeta furtunilor
liste^ din agricultură. La Hune­ sura cerinţelor crescânde ale Acest lucru este dovedit de fap­ la sate,, de legarea lui cît mai strînsă de viaţă, de sarcinile
partid sînt datoare să ia toate vieţii o constituie creşterea con­ tul că cea mai mare parte a or­ concrete ale construcţiei socialiste. — cinematograful ..Gh. Doja“;
doara de pildă, mai recent, tova­ tinuă a preocupării organelor ganizaţiilor de partid, ţinînd
răşul Radovicl, secretar al Co­ măsurile pentru a asigura o de partid pentru îmbunătăţirea seama de învăţămintele care ’APOLDUL DE SUS: Omul. am-
frecvenţă bună a propagandişti­ organizării şi desfăşurării lui, s-au desprins din experienţa po­ fibiu — cinematograful „23 ’Au­
mitetului orăşenesc de partid a lor la pregătire, să m anifeste e- pentru îmbogăţirea conţinutului zitivă şi lipsurile din anii tre­ gust".
xigenţă şi să dezvolte răspunde­ de idei, pentru eficacitate; Este cuţi, au procedat cu multă răs­
vorbit propagandiştilor despre rea propagandiştilor în această un fapt incontestabil că în acest pundere la stabilirea formelor Q iuU titt
privinţă. an de învăţămînt conducerea de
problemele ce se ridică în faţa or­ de învăţămînt, în funcţie de ce­ m e te o ro lo (fie
Folosind experienţa pozitivă a- către organizaţiile de partid a
ganizaţiilor de. partid din G.A.C. cumulată în munca cu propagan­ rinţele si oosibilitătUe locale PENTRU 24 ORE
diştii, com itetele raionale şi o- Vreme schimbătoare cu cerul
i_n urma concluziilor ce s-au des­ temporar noros. Vor cădea pre­
prins din adunările de dări de răşeneşti de partid sînt datoare cipitaţii slabe sub formă de ploaie,
să-şi îmbunătăţească preocuparea lapoviţă şi ninsoare. Tempera­
seamă şi prelucrarea planului de tura staţionară, ziua va fi cuprin­
pentru ridicarea continuă a ni­ să intre minus 1 şi plus 4 grade,
producţie pe anul 1963. Astfel de velului de pregătire politică, i- iar noaptea între minus 1 ei mi­
deologică, de cultură generală şi nus 6 grade. Vintul va sufla mo­
expuneri sînt bune. Ele consti­ metodică a propagandiştilor. derat din vest.
tuie pentru propagandişti un
Munca organizaţiilor de partid cu
sprijin preţios în îmbinarea pro­
blemelor teoretice cu sarcinile propagandiştii trebuie şă ducă

concrete pe care le ridică viaţa în aedaşj timp la creşterea con­
ştiinciozităţii lor, a răspunderii
tn unităţile socialiste din agri­
pentru îmbogăţirea permanentă
cultură. S-a îm bunătăţit de ase­ a cunoştinţelor şi a metodelor

menea conţinutul lecţiilor expu­ do predare, pentru a se putea

se în faţa propagandiştilor în achita cu cinste de sarcina im­

sensul că ele explică mai bine portantă ce ie-a fost încredin­

politica partidului in strînsă legă­ ţată.

tură cu activitatea organizaţiilor

de partid din agricultură,
In această direcţie însă, mai

trebuie depuse multe eforturi.

In unele raioane, ca Ilia, Haţeg,

Sebeş şi altele au fost cazuri

cînd în faţa propagandiştilor au