Page 53 - 1963-02

!PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA ! t*.-«***- ^ ^ <*-**.^

—

s L \ TRADIŢIILE REVOLUŢIONARE ALE POPORULUI ROMIN, AMINTIREA EROICELOR
LUPTE ALE CEFERIŞTILOR ŞI PETROLIŞTILOR ÎNSUFLEŢESC PE OAMENII MUNCII DIN
ŢARA NOA5TRA ÎN MUNCA LOR PLINĂ DE ELAN, SUB STEAGUL PARTIDULUI, PENTRU

m ulsocialismului DEZVOLTAREA MARILOR CUCERIRI REVOLUŢIONARE, PENTRU ÎNFLORIREA REPUBLI­
CII POPULARE ROMÎNE, PENTRU OBŢINEREA UNOR NOI ŞI NOI VICTORII, CÎT MAI

STRĂLUCITE, P E DRUMUL DESA V ÎRŞIRII CONSTRUCŢIEI SOCIALISTE ÎN SCUMPA NOA-

MfJilRM 119 STRA PATRIE!
4 pagini 20 bani
Stmbătă 16 februarie 1963 (Din cuvîntarea rostită de tovarăşul Chivu Stoica Ia adunarea solem­
nă din Capitală).

Anul XV. Nr. 2533

muntKBBKosammtm

ADUNAREA SOLEMNA CONSACRATA CELEI DE-A 30-A ANIVERSARI A LUPTELOR

CEFERIŞTILOR ŞI PETROLIŞTILOR DIN FEBRUARIE 1933

Cuvîntarea tovarăşului CHIVU S TOICA

Tovarăşi, fcnl înapoi producţia ţărilor capita­ Ie muncitoare pe listele Blocului socialistă, Congresul ol V-lea ’al alcătuit din muncitori din toate cen­ de partid — adunări pe secţii şi ate­ bertâtilor cetăţeneşti, caracteristice

Clasa muncitoare, oamenii mun­ liste, a aruncat în străzi milioane Muncitoresc Ţărănesc, cercurile cele Partidului Comunist din Romînia a trele feroviare, secretar al Comite­ liere, ieşiri demonstrative ale mun­ „democraţiei“ burgheze ciuntită şi

cii de la oraşe şi sate, întregul de şomeri, de ţărani şi fermieri mal reacţionare ale burgheziei şi dat orientarea spre întărirea legă­ tului fiind desemnat tovarăşul Gheor- citorilor la direcţie pentru satisface­ făţarnică nu Ie mai erau suficiente

nostru popor sărbătoresc astăzi îm­ ruinaţi. moşierimii sprijineau şi încurajau turilor partidului cu masele mun­ ghiu-Dej. Crearea Comitetului Cen­ rea unor revendicări, demonstraţii în şi nu mai inspirau siguranţă cla­

plinirea a 30 de ani de Ia eroicele Burghezia monopolistă din ţările din ce în ce mai făţiş organizaţiile citoare, în primul rind cu detaşa­ tral de acţiune şi adoptarea pro­ incinta atelierelor etc. — au eviden­ selor exploatatoare; în starea de

lupte ale ceferiştilor şi petrolişti­ capitaliste înaintate economic a ur­ teroriste fasciste. mentele de bază ale proletariatului gramului de revendicări politico-eco- ţiat starea de spirit combativă a asediu tribunalele şi curţile mar­

lor din februarie 1933 — una din mărit ieşirea din criză atît pe spi­ Politica reacţionară, antipopulară — eeferiştil, minerii, petroliştii — nomice al muncitorimii feroviare din muncitorimii ceferiste, strămutind ţiale, judecăţile sumare, în stator­
cele mai grandioase bătălii de cla­ narea maselor muncitoare din pro­ a guvernelor burghezo-moşiereşti a spre întărirea organizaţiilor de întreaga tară, a constituit punctul de totodată centrul de greutate al orga­ nicirea unui regim militar de re­
să purtate de proletariatul tării noas­ pria tară, eît şî pe seama popoa­ dus la o deosebită ascuţire a con­ partid din marile întreprinderi şi plecare pentru ridicarea pe o treaptă nizării luptei de la sediul sindicatu­ presiune — iată în ce îşi vedeau
tre, care au înscris o pagină de glo­ relor din ţările aflate în dependen­ tradicţiilor sociale — în primul realizarea frontului unic de jos. In superioară a luptei ceferiştilor.
lui la locul de producţie, în însăşi salvarea exploatatorii, recunoscînd
rie nepieritoare în istoria mişcării ta lor, orientîndu-se totodată spre rînd a principalei contradicţii de acelaşi timp, în unele hotărîri şi Sub îndrumaraa conducerii parti­ incinta atelierelor.
prin înseşi aceste măsuri că sînt

muncitoreşti, a luptei poporului ro- fascism, ca instrumentul cel mai clasă, dintre proletariat şl burghe­ indicaţii ale congresului şi îndeo­ dului comunist, Comitetul Central Ieşirea demonstrativă din 28 lanu- asediaţi de masele populare condu­
.tnîn pentru libertate, împotriva ju­ ascuţit împotriva libertăţilor demo­ zie. sebi în activitatea practică de după de acţiune pe tară a îndeplinit ro­ rle 1933 de la Atelierele C.F.R. Gri- se de comunişti!
cratice şi al pregătirii războiului
gului exploatării, yentru interesele sntisovietia încă în cursul anului 1929 s-au congres, au continuat să se reflecte lul de organizator şi conducător ne­ vita, care a cuprins mii de munci­ La rindul său, primul ministru
sale vitale. desfăşurat în întreaga tară acţiuni tendinţe sectariste, oportuniste pri­ mijlocit al luptei ceferiştilor. A în­ tori şi a silit direcţia să accepte ce­ Vaida-Voevod declara în parlament:

împletind revendicările economice, înapoierea economică şi depen­ de luptă ale clasei muncitoare, a vind problemele activităţii de ma­ ceput o activitate intensă în rindu- rerile privind plata avansului de sa­ „Trebuie salvată tara trecînd peste
pentru îmbunătăţirea condiţiilor de denta Romîniei fată de marile mo­ crescut numărul grevelor în dife­ să, rolul sindicatelor — tendinţe la rile masei muncitorimii ceferiste, in larii, a constiluit o verificare a for­ toate legile, peste toate regulamen­
nopoluri imperialiste au făcut ca rite ramuri ale industriei. Procesul a căror combatere au adus o mare
viată, cu obiective politice — pen­ în tara noastră criza să se mani­ de radicalizare cuprindea mase din contribuţie luptele muncitorimii cefe­ toate centrele feroviare au fost alese ţelor muncitorimii ceferiste, — cu a- tele, peste toate constituţiile. Fi®
tru democraţie şi progres social — feste în mod deosebit de acut, de- ce în ce mal largi ale populaţiei riste şi Întreaga desfăşurare a e- comitete de acţiune, cu o sferă de cest prilej fiind ales comitetul de ac­ dictatura, dar tara trebuie salva­
lnfruntînd teroarea sălbatică a re­ terminînd scăderea aproape la ju­ muncitoare, diferite categorii socia­ venimentelor legate de acestea, cuprindere tot mai largă — comitete ţiune pe întreaga întreprindere şl a- tă“. Să fie încălcate şi asvîrlite
gimului burghezo-moşieresc, clasa mătate a producţiei industriale, în­ le, găsindu-şl expresie în demon­ pe atelier, pe secţii, pe mai multe doptat un larg program de revendi­ peste bord chiar şi legile şi consti­
muncitoare din Romînia s-a ridicat chiderea a numeroase fabrici, fa­ straţii şl acţiuni de protest ale şo­ Concentrîndu-şi atenţia spre prin­ secţii, pe întreprindere sau depou, cări. tuţia antidemocratică, să se instituie
în repetate rîndtiri la luptă. In is­ limentul unui şir de întreprinderi, merilor, ale funcţionarilor publici, cipalele detaşamente ale clasei mun­ pe centru feroviar. dictatura cea mai riguroasă, să se
toria mişcării noastre muncitoreşti creşterea şomajului de masă, cra­ ale învăţătorilor $1 profesorilor, citoare, partidul nostru a desfăşu­ Ţinind seama de gradul de radica­ transforme asasinatul în masă şl
au rămas înscrise asemenea mo­ huri bancare, toate acestea tmple- pensionarilor, demonstraţii de stra­ rat o intensă activitate în rîndurîle Caracteristica acestei forme noi lizare a muncitorilor ceferişti, parti­ împuşcarea muncitorilor, ca la Lu­
mente eroice ea puternica demon­ tindu-se cu efectele grave ale eri- dă ale invalizilor de război etc. La. muncitorimii ceferiste, care prin tra­ de organizare consta în faptul că — dul a aplicat, la greva din 2 februa- peni, în metodă permanentă de
straţie a muncitorilor de la Galati zel in agricultură. 6ate deveneau tot mai dese actele diţiile revoluţionare şl spiritul ei alese pe baze democratice, în adu­ rii de la Bucureşti, o formă înaltă gnvernămint, Ia aceasta îndemna
din. 1916 împotriva războiului, de­ de împotrivire ale ţăranilor împo­ combativ reprezenta partea cea mai nări deschise, de către întreaga ma­ de luptă a clasei muncitoare — gre­ „naşul" Gărzii de fier, figură si­
monstraţia de la 13 decembrie 1918 Căutînd ieşire din dezastrul eco­ triva samavolniciei administrative, a înaintată a frontului proletar. Ac­ să muncitorească, — ele reprezen­ va cu ocuparea întreprinderii, înso­ nistră a reactiunii burghezo-moşie­
a muncitorilor din Bucureşti, valul nomic, guvernele burghezo-moşie- impozitelor şl taxelor apăsătoare, a ţiunile de luptă ale muncitorilor tau pe toţi muncitorii, indiferent de ţită de organizarea unei largi mişcări reşti — doar-doar se va „salva ţa-
revoluţionar din anii 1918-1920 şi reşti au contractat în Apus o se­ preturilor de jaf la produsele agri­ ceferişti, care şi-au găsit expresie apartenenţa lor politică, comunişti, de solidaritate în afară. Intr-o mare ra‘‘, adică privilegiile şi huzurul a-
lanţul grevelor din această perioa­ rie de împrumuturi în condiţii în­ cole. Ţoale acestea creau premise în demonstraţiile din 29 ianuarie social-democraţi,' membri ăi altor adunare, miile de muncitori de la A- supritorilor, dominaţia capitalului'
dă culminînd cu greva generală din robitoare, au acceptat asa-zisul obiective pentru desfăşurarea unor 1931 şi februarie 1932, numeroase partide sau muncitori ' neorganizati, telierele Griviţa şi-au exprimat ho- monopolistl
1920 care a cuprins întregul pro­ „plan de asanare“ de Ia Geneva, alte acţiuni ale clasei muncitoare fiind astfel expresia cea mai largă tărîrea de a rămîne în ateliere pînă
letariat si alte categorii de oameni faimoasele „curbe de sacrificiu“ care acţiuni revoluţionare largi, de ma­ şi altor cateqorii de oameni ai a unităţii lor de voinţă şi acţiune. Au Ia satisfacerea revendicărilor lo r; ei împotriva acestor sălbatice mă­
ai muncii. Plămădit în focul aces­ loveau cu cruzime in populaţia să şi pentru unirea acestora într-un muncii, organizate de partid in în­ avut loc, de asemenea, conferinţe re­ au creat gărzi da autoapărare şi pi­ suri represive, partidul a stabilit
tor bătălii, Partidul Comunist din muncitoare prin reducerea sau sus­ front unio de luptă sub conduce­ treaga tară, au culminat cu glori­ gionale, în care delegaţii ceferiştilor au chete de grevă care au luat asupra să se treacă Ia organizarea unor
Romînia a condus clasa muncitoare pendarea plătii salariilor muncito­ rea clasei muncitoare. oasele lupte de la Griviţa din fe­ alss comitete regionale de acţiune. lor paza porţilor, împiedicînd pătrun­ noi acţiuni, care să îmbine apăra­
la un şir de acţiuni revoluţionare, rilor şi funcţionarilor şi concedie­ bruarie 1933. derea politiei şl spărgătorilor de gre­ rea revendicărilor cîştigate cu lupta
printre care un loc de cinste îl o- rea a 30 la sută din numărul a- Pentru îndeplinirea acestei sar­ Se făurea astfel o structură orga­ vă, împotriva stării de asediu, a tero­
cupă luptele din 1929 în care şi-au cestora, au concesionat trusturilor cini Partidul Comunist din Romî­ Aceste lupte au fost precedate de nizatorică a frontului unic de jos, cu rii şl fascismului, pentru drepturi
vărsat sîngele minerii din Lupeni. străine importante surse de venit nia trebuia să ducă o luptă pe mal o muncă perseverentă a partidului un organ central de conducere, cu Această formă de luptă a fost apli­ şi libertăţi democratice. In aceste
national, au acceptat controlul di­ multe fronturi — împotriva burghe­ în vederea realizării unităţii de ac­ organe regionale şi pe întreprinde­ cată concomitent şi la grevele orga­ împrejurări, plenara lărgită a Co­
Prin amploarea şi caracterul lor rect al acestor trusturi asupra ges­ ziei, împotriva politicii reformiste ţiune a muncitorimii ceferiste. re — ceea ce crea posibilitatea cu­ nizate în mod coordonat, ca parte in­ mitetului Central de acţiune, care
combativ revoluţionar* prin forţa tiunii financiare a marilor instituţii prinderii şi mobilizării întregii mase tegrantă a acţiunii pe tară, la Atelie­ a avut Ioc la începutul lunii fe­
si nivelul organizării, prin învăţă­ de stat, ca Banca Naţională, căile oportuniste, scizioniste a vîrfurilor Lozinca frontului unio de jos, cu a muncitorimii ceferiste, desfăşurării rele C.F.R. de la Nicolina Iaşi, de la bruarie 1933, a hotărît măsuri pen­
mintele bogate şi efectele lor în ferate — Romînia fiind astfel şl social-democratiei de dreapta — iar care era înarmat partidul, a prins unor acţiuni unitare, coordonate în Galaţi, Paşcani — creîndu-se perspec­ tru declanşarea unui nou val de
viata socială, marile lupte din fe­ mai adine înfeudată capitalului mo­ pe de altă parte contra oportunis­ viată şi s-a transformat într-o rea­ toate centrele feroviare din tară. tiva unei greve generale a ferovia­ greve, la Atelierele Griviţa şi în
bruarie 1933 au ridicat pe o treaptă nopolist străin. mului şî sectarismului în propriile litate efectivă în focul luptelor ce­ rilor. In acelaşi timp aveau loc în­ centrele feroviare din ţară.
mai înaltă aceste tradiţii, au con­ rîrduri, a manifestărilor fracţionis- feriştilor, cînd în arena luptei re­ Atît in perioada de pregătire a tr-o serie de întreprinderi din alte
stituit un moment de cotitură în Generaţiile tinere nici nu îşi pot te promovate de 0 serie de elemen­ voluţionare au păşit detaşamente de Conferinţei pe tară, cit şi ulterior, centre muncitoreşti ca Oradea, Bra­ Astfel, în ziua de 13 februarie au
dezvoltarea partidului şl a între­ închipui suferinţele îndurate de oa­ te străine de intere-scle poporului bază ale proletariatului, s-au ri­ tovarăşul Gheorghiu-Dej a desfăşu­ şov, Constanta, Brăila, greve şi în­ declarat grevă, eu ocuparea atelie­
gii noastre mişcări muncitoreşti. menii muncii în acei ani I Scăde­ muncitor, strecurate în conduce­ dicat cadre ieşite din rîndurîle cla­ rat o activitate multilaterală in prin­ truniri ale muncitorilor pentru reven­ relor, ceferiştii din Cluj; populaţia
rea repetată a salariilor, concedie­ rea sa. sei muncitoare, care au adus un cipalele centre feroviare, — atît la dicări proprii şi ca solidarizare cu muncitoare a oraşului s-a aflat alfi-
In februarie 1933, clasa muncitoa­ rile masive .şi pensionările fortate, suflu nou şi metode noi în activitatea Galaţi şi Dej, cit şi la Bucureşti, muncitorii ceferişti. turi de lupta lor, eolectînd ajutoa­
re sub conducerea avangărzii sale, diferitele' taxe şi Impozite, scum­ Tocmai în perioada cînd Rominia organizaţiilor partidului. Cluj, Iaşi, Paşcani şi în alte centre — re, organizînd greve demonstrative
oartldul comunist şl-a demonstrat pirea articolelor de primă necesi­ intrase în criză, cînd proletariatul pentru organizarea muncitorimii cefe­ In fata uneia din cele mai puter­ şl demonstraţii de stradă, In cursul
forţa revoluţionară, ş-a manifestat tate au dus clasa muncitoare la avea nevoie mai mult ca oricînd O condiţie de importanţă hotărî- riste, pentru explicarea liniei partidu­ nice manifestări de unitate, dirzenie cărora au avut Ioc ciocniri cu po­
cu putere pe scena istoriei ca cla­ un grad de sărăcire de nesuportat; toare pentru dezvoltarea largă a lui, însuşirea ei de către activul da în luptă şi solidaritate proletară, gu­ litia şi jandarmii. Viguroase acţiuni
sa socială cea mal înaintată, expo­ răsfrîngerea la sate a efectelor cri­ de un partid revoluţionar puternic, luptelor muncitorimii ceferiste, ca şi partid şi masa muncitorilor şi înfrîn- vernul s-a văzut nevoit să înceapă de luptă începuseră la Iaşi, Oradea;
nentul intereselor vitale ale între­ zei, devalorizarea produselor agri­ combativ şi unit, provocatorii Pau- a altor detaşamente ale clasei mun­ gerea diferitelor influente oportu­ tratative cu reprezentanţii ceferişti­ Timişoara şi in alte oraşe.
gului popor. In aceste lupte s-nU cole, povara datoriilor, impozitelor ker-Luximin şi Barbu, aventurieri citoare, a fost combaterea de către niste, pentru aplicarea hotărtrOor Co­ lor, care au obtinut renunţarea la
întărit rîndurîle partidului, legături­ şi cametei aduseseră la ruină şi în­ politici care nu aveau nimic co­ partid a curentelor oportuniste de mitetului Central de acţiune şi ale­ scăderea salariului cu 12 la sută pro­ Incercînd să preîntimpine noutf
le sale cu masele muncitoare, s-a fometare ţărănimea; cu salariile de­ mun cu clasa muncitoare, au dez­ dreapta şi de „stingă“ din propriila gerea comitetelor locale, dind exem­ iectată de guvern, redobîndirea drep­ grevă proiectată Ia Griviţa şi să
manifestat puternic capacitatea sa rizorii neplătite cu lunile, funcţio­ lănţuit criminala luptă fractionistă rînduri, exprimate în tendinţele sec­ plu de felul cum trebuie muncit in turilor anulate anterior, recunoaşte­ decapiteze lupta întregii muncito­
de a mobiliza oamenii muncii şi a-t narii de stat, învăţătorii şi profeso­ tare de izolare şi teamă da mase, în mijlocul maselor. Sub îndrumarea rea comitetului de întreprindere ca rimi ceferiste, guvernul a trecut la
conduce în lupta pentru înfăptuirea care măclna şi paraliza forţele neglijarea posibilităţilor de îmbinare sa, o contribuţie activă la înfăptui­ organ permanent de reprezentare a arestarea, în noaptea de 14 spre
misiunii sale istorice, pentru eli­ rii duceau o existentă de mizerie; partidului. O dată cu distrugerea a muncii ilegale cu munca legală, in rea liniei partidului şi crearea fron­ muncitorilor. 15 februarie, a conducătorilor cefe­
berarea poporului din jugul exploa­ manifestările de subapreciere a acti­ tului unic da jos al muncitorimii ce­ riştilor, membri ai Comitetului Cen­
tării burghezo-moşiereştl şl al în­ erau loviţi şi micii meseriaşi, mi­ a numeroase organizaţii de partid vităţii în sindicatele ceferiste legale, feriste a adus ziarul „Lupta C.F.R.“, întreaga dîsfăşurare a luptelor tral de acţiune, în frunte cu tovară­
robirii Imperialiste. cii negustori şi chiar micii indus­ şi organizaţii de masă, cu deconspi- reformiste, cit şi de reducere a ro­ organul Comitetului Central de acţiu­ muncitorimii ceferiste a avut un ecou şul Gheorghe , Gheorghiu-Dej, mem­
triaşi. rărea a numeroşi activişti în fata lului sindicatelor la acţiuni mărunte, ne. puternic şi în rindurile altor detaşa­ bri ai organelor locale ale Partidu­
Eroicele lupte ale ceferiştilor ?1 organelor represive ale statului mente ale clasei muncitoare, îndeo­ lui Comunist din Romînia şi Uniu­
petroliştilor au prilejuit totodată o In acelaşi timp, Romîniei, pion al burghezo-moşieresc, aceste lupte au lipsite de perspectivă revoluţionară. Este un merit al partidului nostru sebi ale petroliştilor din Valea Pra­ nii Tineretului Comunist, ai comi­
viguroasă ailrmare pe arena inter­ agravat pînă la extrem tendinţele că — în ciuda prigoanei şi ilegali­ hovei, de asemenea, greu loviţi de tetelor de acţiune, al comitetelor
naţională a proletariatului romln. In politicii marilor puteri imperialiste, sectariste, de izolare de mase, de O mare contribuţie la lupta împo­ tăţii, a politicii liderilor de dreapta criză şi de măsurile monopolurilor sindicale. Dar această nouă măsu­
condiţii cînd reactiunea internaţio­ clasa muncitoare, în primul rînd triva acestor tendinţe, cit şi Ia ela­ ai social-democratiei care se împotri­ străine. In cursul lunii Ianuarie au ră represivă nu numai că nu al
nală trecuse la ofensivă, cînd în îi erau Impuse sarcini militare gre­ de proletariatul din marea industrie. borarea şi aplicaría în practică a veau colaborării cu comuniştii şi cău­ avut loo puternice greve la „Orion“, putut să împiedice desfăşurarea ac­
Germania fusese instaurată dicta­ Abia după lichidarea luptelor frac- noilor forme şi metode ale activi­ tau să abată muncitorii pe calea tîr* „Astra Romînă“, „Unirea“, însoţite ţiunii hotărîte, cl a îndirjit şi maî
tura lui Hitler şi bezna fascismu­ le, în vederea pregătirii unei noi ţioniste şi refacerea unităţii rîadu- tăţii revoluţionare de masă a adus guielilor cu patronatul, în ciuda pie­ de manifestaţii pe străzile oraşului mult masele muncitorilor ceferişti,,
lui începea să se întindă deasupra riîor lui, partidul a putut trece la dicilor puse la tot pasul de copoii si­ Ploieşti. La 1 februarie au declarat sporindu-le hotărîrea de luptă.
Europei, luptele din februarie au agresiuni antisoviético. organizarea luptei pentru interesele tovarăşul Gheorghiu-Dej. guranţei şi de cozile de topor ale di­ grevă cu ocuparea întreprinderii
economice şi politice ale celor ce muncitorii de la „Romîno-Americană“, In dimineaţa zilei de 15 febrili-
constituit un mesaj înflăcărat adre­ Toate acestea ad intensificat pro­ muncesc, pentru apărarea libertăţi­ In anul 1931, tovarăşul Gheorghiu- recţiei, — a reuşit să realizeze poli­ în jurul rafinăriei aduntndu-se şi cei rie, muncitorii de la Griviţa, dind
lor democratice, împotriva fascis­ din alte întreprinderi petroliere. De un minunat exemplu de unitate
sat proletariatului de pretutindeni, cesul de pătrundere a capitalului Dej desfăşurase o vie activitate la tica frontului unio de jos în princi­ la ciocniri violente de stradă eu jan­ proletară, curaj şi eroism de masă,
mului şi pregătirilor de război. darmii şi poliţiştii, muncitorii petro­ declară grevă, ocupînd întreaga in­
eu demonstrat spiritul revoluţionar monopolist au dus Ia ştirbi­ Definind obiectivele şi stabilind Galati pentru realizarea unităţii de palele unităţi şi centre feroviare din lişti au ajuns la asaltarea localului cintă ă atelierelor şi cerînd res­
tară. politiei din Ploieşti, unde se găseau pectarea cuceririlor lor din 2 fe­
şi eroismul clasei muncitoare din rea suveranităţii şl la subju­ linia strategică şi tactică în vede­ acţiune a muncitorilor ceferişti şi în­ arestaţi delegaţii lor pe care l-au eli­ bruarie, imediata eliberare a con­
rea desăvîrşirii revoluţiei burghezo- Frontul unic de jos s-a dezvoltat berat prin forţă. ducătorilor lor arestat!, ridicarea
Romînia — detaşament de luptă garea şi mai accentuată a tării democratice şi trecerii la revoluţia chegarea frontului unic de jos. Por­
pe baza unei munci sistematice a Văzînd în amploarea şi orienta­ stării de asediu, existenta liberă a
al marii armate internaţionale a ce­ de către puterile imperialiste. nind de la ideea că principala con­ rea luptelor muncitoreşti o primej­
partidului pentru a se lega cit mai die pentru înseşi temeliile politice sindicatului şi comitetului de fa­
lor ce muncesc. Ofensiva economică a claselor diţie a reuşitei în lupta revendicativă ale regimului burghezo-moşieresc, brică.
strins de masele muncitorimii cefe­ clasele exploatatoare au recurs la
Luptele din februarie au avut loa dominante împotriva nivelului de este organizarea acţiunii pe întrea­ Deasupra Bucureştiului, care lua­
riste, pentru a atrage in luptă om cu
pe fondul crizei economice din trai al maselor se împletea, pe ga tară a muncitorilor ceferişti, »1 se aspectul unui oraş asediat, ră­
om, echipă cu echipă şi secţie cu
1929-1933 care a bintuit lumea ca­ plan politic, cu restringerea liber­ militase, încă din acel an, pentru suna fără întrerupere, vibrant, şuie­
secţie, pornind de la cerinţe concre­
pitalistă, a paralizat capacităţi de tăţilor şi drepturilor democratice. făurirea unui organ central de front
te, imediate, de Ia revendicările ce­
producţie considerabile şi ramuri Concomitent cu vc tarea legilor an- unio al muncitorilor ceferişti. Dar

industriale întregi, o dat cu mulţi timuncitoreştl care interziceau drep­ această formă de acţiune n-a putut

tul la grevă, cu dizolvarea sindica­ fi pusă în practică datorită tendin­

telor unitare, excluderea din parla­

ment a deputaţilor aleşi de mase-

O OOOOOOOOOOOOOO* * •k ? OOOC<X5OOOOOOO-ö $ ţelor oportuniste, sectariste, care se le mai apropiate ale muncitorilor şi măsuri teroriste — decretarea stării ratul sirenei de Ia Griviţa, pătrun-
resimteau puternic în partid. mobilizîndu-i la acţiuni unita pentru de asediu, interzicerea Comitetului zîr.d in inimile oamenilor muncii
Vineri după-amiaza, in sala Palatului R.P. Rominc Ion Stănescu, participanţi la luptele din fe­ satisfacerea lor. Tocmai în acest fel Central de acţiune al muncitorilor şi răscolind toată populaţia munci­
a avut loc adunarea solemnă, organizată de Comitetul bruarie 1953 ale muncitorilor ceferişti şi petrolişti, Ion La sfîrşitul aceluiaşi an, mutat dis­ partidul a reuşit să mobilizeze ma­ ceferişti, a comitetului de fabrică torească. Valuri, valuri, mii de
Central al Partidului Muncitoresc Romin, cu prilejul Derji, muncitor fruntaş la Atelierele centrale I.T.B., ciplinar de la Galati la Dej, el duce se tot mai largi, să ridice lupta lor şi a eomitetulul de grevă de la muncitori se revărsau spre atelie­
aniversării a 30 de ani de la eroicele lupte din febiud- Ion Drăgan. muncitor fruntaş la Uzinele „Vulcan“, o muncă intensă de organizare a pe trepte tot mai înalte şi să-l im­ re, incit pînă departe, străzile din
rie 1933 ale muncitorilor ceferişti şi petrolişti. Ştefania lordache, muncitoare fruntaşă la Industria muncitorilor ceferişti din acest oraş? prime un caracter politic din ce în Griviţa, a comitetelor de acţiune ale jur deveniseră o mare de oameni.
bumbacului, şi Nicolae Tăbăcuţ, muncitor fruntaş la ca rezultat, membrii sindicatului ce mai pronunţat, — pe baza fap­ şomerilor, a comitetului antirăzboi­ Manifestîndu-şi solidaritatea, munci­
In sală se aflau membri ai C.C. al P.M.R., ai Con­ Uzinele „Timpuri Noi". C.F.R, din Dej aleg o nouă condu­ tului obiectiv că satisfacerea reven­ torii din diferite întreprinderi ale
siliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai orga­ cere, pe bază de front unic de jos dicărilor economice arzătoare se îm­ nic, a sindicatelor şi tuturor celor­ Capitalei au organizat întreruperi ale
nizaţiilor de masă şi instituţiilor centrale, vechi mili­ Adunarea solemna a fost deschisă de tovarăşul Flo­ cuprinzind muncitorii comunişti, so- pletea în mod inevitabil cu lupta îm­ lalte organizaţii muncitoreşti neafi­ lucrului şi greve de scurtă dura­
tanţi ai mişcării muncitoreşti, participanţi din întreaga rian Dănălache, membru al C.C. al P.M.R., prim-se- cial-democratl şi fără de partid; se potriva întregii politici reacţionare liate la Confederaţia sindicală re­ tă, trimiterea de delegaţii şi de
fără la luptele muncitorilor ceferişti şi petrolişti din cretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R. elaborează un program de revendi­ a guvernului burghezo-moşieresc. formistă, suspendarea ziarelor mun­ mesaje greviştilor, stringerea de
februarie 1953, academicieni şi alfi oameni de ştiinţă cări, pe care, într-o adunare extra­ citoreşti. Deşi partidul comunist era alimente şi ajuloare. Muncitorilor
şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, reprezentanţi ai Primit cu aplauze puternice, a luat cuvîntul tovară­ ordinară îl adoptă toţi muncitorii a- Folosind experienţa acumulată în ilegalizat din 1924, de aproape 10 li s-au alăturat pături largi ale
oamenilor muncii din întreprinderile bucureştene. şul Chivu Stoica, membru al Biroului Politic, secretar telierelor GF.R. din Dej. organizarea mişcării ceferiştilor, parti­ ani, în februarie 1933 a fost decre­ populaţiei Capitalei — intelectuali,
al C.C. al P.M.R., care a vorbit despre cea dc-a SO-a dul şi-a intensificat totodată activi­ tată o nouă „desfiinţare“ a lui — studenţi, meseriaşi, mici comer­
Lrau de fată şefii unor misiuni diplomatice acredi­ La începutul anului 1932, delegat ca şi cum aceasta sau „desfiinţă­
aniversare a eroicelor lupte din februarie 1933 ale mun­
citorilor ceferişti şi petrolişti. rile“ care au urmat, puteau supri­
ma legile evoluţiei istorice, dezvol­
Cuvîntarea a fost subliniată in repetate rînduri de tarea clasei muncitoare şi a parti­
dului ei comunist 1

taţi în R.P. Romînă. aplauze prelungite. de ceferiştii din Dej, tovarăşul Gheor- tatea în rînduriîe altor categorii de Exprimind panica si deruta cla­ cianţi, funcţionari, ţărani din sate­
Primiţi cu puternice aplauze şi tirale, la masa pre­ Cei prezenţi au ovaţionat îndelung pentru conducă­ ghiu pleacă la Bucureşti pentru a lua muncitori, precum şl în rîndurîle şo­ selor exploatatoare, umil din auto­ le apropiate.
legătura cu muncitorii ceferişti de merilor şi ale paturilor mijlocit. A rii legii stării de asediu, Armând
zidiului au luat loc tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, torul încercat al poporului nostru — Partidul Muncito­ la Atelierele Griviţa. Stabilind con­ doua jumătate a anului 1932 a cu- Căiineseu, spunea: „Mişcarea comu­ Amploarea şi combativitalea fără
Ghcorglie Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, N!co­ resc Romin, pentru Comitetul său Central în frunte cu tactul «u Secretariatul Comitetului nosaut o creştere, în forme variate, nistă este o mişcare de mase şl precedent a luptelor de la Grivi-
lac Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Ion tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Central al Partidului .Comunist din a mişcărilor populare de protest îm­ urmăreşte răsturnarea Însăşi a so­ ta, perspectiva extinderu lor in
Gheorghe Maurer. Alexandru Moghioroş, Dumitru Rominia, el propune crearea organu­ potriva politicii guvernului naţional- cietăţi! actuale. Noi am venit cu întreaga ţară au alarmat cercurile
Coliu, Leontin Sălăjan, Lsonte Răutu, Ştefan Voitec, După adunarea solemnă, tovarăşul Gheorghe Gheor­ lui central de acţiune a) ceferiştilor ţărănist — noul atac întreprins de starea de asediu, pentru a preîn- guvernante; au avut loc intermi­
Mihai. Burcă, Florian Dănălache, hac Martin, 'Alexan­ ghiu-Dej şi ceilalţi conducători ai partidului şi stalului care şă fie ales de o conferinţă pe acesta la începutul anului 1933 Îm­ iîmpina o insurecţie comunistă, care nabile consfătuiri ministeriale, în
dru Sencoviei, Dumitru Simulescu, Gheorghe Stoica, s-au întreţinut prieteneşte cu participanţi la luptele ce­ se pregătea“. După cum se vede, jurul atelierelor a fost adusă ar­
feriştilor fi petroliştilor din februarie 1955.

Virgil Trofin precum şi Dumitru Anlonescu, Gheor­ A fost prezentat apoi un program artistic susţinut de ţară a muncitorilor de la căile ferate potriva nivelului de trai al maselor, nici prigoana şi persecuţiile nntico- mata, care a îndepărtat mulţimea

ghe Belu, Ion Cioran, Ifrim Coslache, Alexandru Geor- ansambluri de cîntece şi dansuri, solişti vocali şi ba- — propunere ce a fost accepidtâ. prin aplndiea celei .le a t i e i a „ m i b e nmm»le, uuji ciuiiciuiuo' h-ira nr o«i,i nin .• -•
gescti, Nicolae lancu, Ion Ifrim, Nicolae lonescu, Petre, hrinii Conferinţa pe ţară a ceferiştilor de sacrificiu“ sporind şi mat mult In*
Niculaeş, Ion Niculi, Gheorghe Popescu, Ion Gr. Ştancu, digaSFIT" g! ravolt« muncitorimii; cratic®, reacţionare, înrădăcinate do tre populaţie şi trupe au avui loc
JAjerprej)' care a avut Ico în marile 1932 a Ciocniri. In zorii zilei de 16 fe-
mult In viata politică a tării, nici

ates Comitetul Cení;5] de acţiune, ^ Acţiunile _ preqUU.'Wi înt.reprîţiejp lipsa dieptuyilor şi iesţrlngsje.« li- ... ~ ?Omiimis ia em