Page 54 - 1963-02

PAG. S DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 2533

Cuvintarea tovarăşului

CHIVU STOICA In fiecare rt, la biblioteca
comunali din Toteşti vin nu­

comunistă a dat o înaltă aprecie­ trn Instaurarea regimului democrat- meroşi colectivişti, dornici să-şi
re luptelor muncitorimii ceferiste. popular şl construirea soelalismu-
'(Urmare Hin pag. 1-a) Tovarăşi, Organul de presă al Internaţiona­ lul. îmbogăţească cunoştinţele pro­
Luptele ceferiştilor şl petroliştilor lei Comuniste scria că luptele cefe­ fesionale şi de cultură generală.
bruarie, la refuzul hotărit al mun­ din 1933 au exercitat o înrîurire pro­ riştilor şi petroliştilor „vor Intra in S-a schimbat fundamental înfăţi­ De la începutul anului, pe fi­
citorilor de a părăsi atelierele, au­ fundă asupra întregii dezvoltări ul­ istoria mişcării muncitoreşti inter­ şarea patriei noastre, Romlnia a de­ şele bibliotecii şi-ati înscris nu­
torităţile ordonă deschiderea focu­ terioare a mişcării revoluţionare din naţionale ca una din paginile ei venit o tară înaintată, cu o indus­ mele peste ISO cititori, dintre
lui: zeci şi sute de muncitori cad ţara noastră, asupra istoriei patriei. minunate". trie şi o agricultură socialistă în care 86 colectiviste.
ucişi şi răniţi de gloanţe, peste Pentru clasa noastră muncitoare plină dezvoltare, cu o cultură în­
2.000 fiind arestaţi. luptele din februarie au însemnat o

Imediat, în întreaga ţară vestea mare şcoală de edusatie revoluţio­ Ca primă ridicare a proletariatului floritoare. In tara noastră, in «are IN FOTOGRAFIE: Biblio­

represiunii de la Griviţa a ridicat nară, au contribuit la ridicarea pu­ după instaurarea dictaturii hitlerls- a fost lichidată exploatarea omului tecara Maria Floroni comple­
un uriaş val de solidaritate, care ternică a conştiinţei sale de clasă ,- te în Germania, luptele din februa­ de către om, oamenii muncii trăiesa
s-a exprimat în greve, demonstraţii, île au arătat tn mod deosebit de preg­ rie au demonstrat că clasa munci­ o viaţă nouă, ca stăpîni ni proprii­ tează noi fişa de cititori.
manifestaţii de stradă în oraşe şi nant că forţa clasei muncitoare stă toare este principala forţă n luptei lor destine, bucurîndu-se de roade­ ssäems»
centre muncitoreşti, stringerea a în unitatea ei, că unitatea de acţiu­ antifasciste; numeroase partide co­ le muncii lor, de rezultatele dezvol-
zeci de mii de iscălituri de protest, muniste şi muncitoreşti, subliniind tăili continue a economiei natio­
publicarea de articole şi declaraţii ne este o condiţie esenţială pentru aportul pe care formele si metode­ nale. Realizan ale ceferiştilor
în presă în sprijinul muncitorimii asigurarea rolului ei conducător în le de organizare şi de luptă folo­
ceferiste, ajutorarea materială a lupta împotriva claselor exploata­ site de proletariatul romîn, l:au a- Cea mal măreaţă cucerire a po­ V .W .% % % V .% V W .V .W bV bV bV . V . V . V . W oV . W * W i.V,i.V « S V hV «W .V «V .V «*..V .
arestaţilor, cu participarea cercuri­ toare. dus la îmbogăţirea tezaurului co­ porului, care umple de mîtidrie ini­
lor largi ale opiniei publice. mun de experienţă revoluţionară ai mile oamenilor muncii, este victo­ 1n p renuri* cu suprat- onaj• Imobilizări reduse
Luptele din februarie au dat o lo­ clasei muncitoare, au arătat totodată ria deplină n socialismului. S-a în­ economii marî
Niciodată poporul muncitor nu vitură oportunismului şi reformismu­ că aceste lupte reprezintă un e- făptuit astfel Idealul pentru care au
va uita jertfa de luptă a muncito­ lui din mişcarea muncitoreaseă ,- xc-mpln însufleţitor şt un îndemn luptat cei mal buni fii al poporului <x>ooOOOOOOC oac-<&oooc<>o Mecanicii şi fochiştii de locomoti­
rimii ceferiste, al cărei sînge, ca pentru clasa muncitoare a devenit pentru proletariatul propriu. „In a- muncitor, pentru care au înfruntat ve Teiuş lntîmpină ziua ceferiştilor
şl al tuturor eroilor clasei munci­ mal clar că năzuinţele ei de elibe­ ceastă perioadă — arăta în Apelul teroarea sălbatică, prigoana ilega­ Pe liniile depoului din Petro­ gatul de mişcare. Gindiţi-vă insă ^ cu însemnate depăşiri de plan şi eco­
toare, cimentează temeliile edificiu­ rare din jugul exploatării şl asupri­ său Comitetul International al mun­ lităţii, temniţele şi lagărele, pentru şani, unele locomotive sosesc din că e frig, rampa pină la Bănită O nomii de combustibil convenţional. La
lui luminos al Romîniei socialiste rii îşi pot găsi realizarea numai sub citorilor feroviari — eroica luplă care multi dintre el şi-au jertfit cursă, altele pleacă. Pe lingă fie­ şi-apoi viteza redusă... Infrunlind O reparaţia locomotivelor cu ocazia sşA-
ide astăzi I conducerea partidului comunist, pe a muncitorilor feroviari romîni con­ viata — figuri luminoase de eroi, care din ele se munceşte de zor. insă toate aceste greutăţi, cei doi <$ lării, colectivul de aici a reuşit s.
calea luptei revoluţionare, calea stituie un semnal. Penlru muncitorii păstrate pe veci în inima clasei a Mecanicii, fochiştii sau lăcătuşii mecanici an asigurat sosirea tre­ reducă timpul dc imobilizare cu pes­
Propun, tovarăşi, ca în aminti­ marxlsm-lenlnismului. feroviari din toate ţările, ea eslc muncitoare, în filele Istoriei de L de reparaţii ştiu că patria are nului respectiv conform graficului te 8 la sută fată de anul trecut, cele
rea ceferiştilor, ca şl a tuturor ce­ dovada că forţa clasei muncitoare luptă a poporului romîn 1 ^ nevoie de tot mai mult cărbune. stabilit. mai bune rezultate fiind obţinute de
lor căzuţi în lupta pentru liber­ Clasa muncitoare s-a manifestat, pe este imensă şi de neînvins atunci ® Ei vor să fie la înălţimea reali­ echipele complexe conduse de Nico-
tatea şl fericirea poporului ro- arena vieţii politice, ca singura forţă cînd este unită, avind la bază fron­ Eroica noastră clasă muncitoare zărilor obţinute de mineri, să 'Asemenea lor mai sint Constan­ lne Ivan, Traian Suciu, Slmion Popa
mîn, să păstrăm un moment de socială capabilă să unească în jurul tul unic revoluţionar". continuind cu «inste, In noile con­ transporte cit mai multe mărfuri tin Micuţ, Petre Rusii, Gheorghe şi echipa de la R.R.D. condusă de
reculegere! (întreaga asistentă, în pi­ său pe toţi cel ce muncresc, să-şi asu­ diţii istorice, glorioasele ei tra­ cu aceleaşi mijloace de remorcare. Btişoi, Ion Pălroi, Ion Banii şi loan Morar.
cioare, păstrează un minut de recu­ me rolul de conduaător al poporu­ „Orice muncitor — scria orga­ diţii revoluţionare, îşi îndepli­ mulţi alţii. Ei sint stăpimţi de o con­
legere). lui muncitor tn lupta de eliberare. nul Partidului Comunist englez, zia­ neşte cu deplin succes misiunea de — Pe zi ce trece obţinem o ex­ ştiinţă nouă care, in orice moment Valoarea economiilor de combus­
In timp ce clasele exploatatoare şi rul „Daily Work'er“ din 18 februa­ forţă conducătoare « societăţii noi. perienţă tot mai bogată in remorcarca ii îndeamnă să săvîrşească noi fap- q tibil convenţional realizate lîi prima
Tovarăşi, partidele lor politise se afundau tot rie 19.33 — va vedea tn acest eroism Intr-o unitate de nezdruncinat, cla­ X trenurilor cu tonaj sporit, spunea te lăudabile. Numai cilcva cifre X lună a anului este de peste 55.000
mai adine In mlaştina trădării intere­ al muncitorilor romîni o reflectare sa muncitoare, ţărănimea, intelectua­ Y deunăzi comunistul 'Aurel Marcti. pot vorbi despre aceste fapte: in Y lei. In fruntea acestei actîurti s-au si­
Cu toată reprimarea sînqeroasă selor nationale şi aservirii ţării, cla­ a holăririi de a lupta, cu orice litatea muncesc ai însufleţire con- v Anul trecut eu am remorcat aproa- cursul lunii ianuarie, mecanicii din 0 tuat mecanicii Crigore Medrha, Flo­
şl teroarea dezlănţuită împotriva sa muncitoare, în frunte cu partidul risc, împotriva forţelor reacţiunii sentrîndu-şl ţoale forţele spre în­ ^ pe 100 de trenuri cit supratonaj. 'depoul C.F.R. Petroşani au re- $ ria Seuşan şl Silviu Slrbu împreună
mişcării muncitoreşti, eroicele lupte comunist, şt-a demonstrat patriotis­ capitaliste din toate ţările. Noi ri­ făptuirea măreţului program trasat O In acest an m-om angajat siI de- marcat 196 trenuri cu un supra- o c i fochiştii lor.
ale seferiştilor şl petroliştilor au mul fierbinte, hotărirea de luptă pen­ dicăm făclia aprinsă, ţinulă de to­ de Congresul al III-lea al partidului O păşesc această cifră. tonaj de 25.980 tone iar cu can- <ş
constituit, atît prin rezultatele lor tru apărarea suveranităţii şi indepen­ varăşul nostru muncitor din Ronii- în vederea desăvirşirii conslructlel O ...Sfirşit de ianuarie. Termo­ tilaten de combustibil convenţia- L Fapie ale re vizorilor
imediate, cit şi prin influenta profundă denţei nationale. Aceasta a făcut să nia, şi o ducem înainte în lupta socialiste şl treeerii treptate la co­ metrul arăta minus 15 grade C. nai economisită se pot remorca a-
pe care au avut-o asupra desfăşurării crească puternic rolul clasei munci­ contra „propriei noastre“ clase do­ munism. Trenul 2605 cu 1516 tone, era proape. 86 trenuri de marfă pe de cale
ulterioare a evenimentelor, o mare toare ca forţa cea mat înaintată a so­ minante". gata de plecare. Trebuiau 5 loco­ distanţa Petroşani-Simeria şi re­
victorie politică a proletariatului. cietăţii şi prestigiul partidului co­ întregul popor urmează eu ne­ motive pină la Băniţa. Comuniştii tur. In zilele de iarnă, muncitorii dis­
munist in rîndurile celor ce muncesc. însufleţită "de Ideile internaţiona­ mărginită încredere şi dragoste 'Aurel Marcu şi Ion Sekereş s-au trictului L2 Teiuş sl-au sporit efor­
Sălbatica represiune de la Gri- lismului proletar, clasa muncitoare Partidul Muncitoresc Romtn, în care angajat să remorce ei trenul nu­ SIMION BASARAP turile pentru realizarea exemplară a
viţa nu a înfiint voinţa de luptă a Asasinatul in masă împotriva cefe­ de pretutindeni şi-n manifestat ac­ vede pe conducătorul său ferm şl mai eu două locomotive. sarcinilor ce le revin. Nu de mult,
clasei muncitoare. Dimpotrivă, anii riştilor, samavolniciile şl măsurile tiv solidaritatea eu mtinsitorimea încercat, călit în lupte. Sudat prin- Impiegat de mişcare, staţia revizorul de «ale Vestle Vanea îm­
care au urmat au cunoscut o con­ represive împotriva întregii muncito­ romînă. Cu o mare forţă s-a fămt tr-o coeziune interioară de nezdrun­ preună cu şeful de ecMpă Slmion
tinuă creştere a acţiunilor de luptă rimi şl a altor pături ale oamenilor auzit glasul frăţesc al poporului so­ cinat, legat indisolubil de masele Vlad su descoperit sub zăpadă o şi­
muncitoreşti. muncii, Încălcarea brutală a celor vietic, mit de mesaje de solidari­ muncitoare, partidul nostru este nă fisurată în linia cimenta. Ei au
mal elementare drepturi cetăţeneşti, tate au venit din Franţa, Cehoslo­ astăzi mai puternic ca orieînd.
Luptele purtate de clasa munci­ Ofensiva împotriva nivelului de trai vacia, Polonia, Bulgaria, Ungaria,
toare în februarie 1933 au dat o al celor ce muncesc — toate acestea Grecia, Anglia, Italia şi alte ţări Călăuzindu-se neabătut, ai fide­
grea lovitură regimului burghezo- au slăbit influenta în mase a parti­ ale Europei, ale Americii, Asiei, A- litate, după învăţătura lui Marx,
moşieresc, au adîncit procesul de delor burgheze îndeosebi a partidului frisii, din Australia. Cercuri largi Engels, Lenin, Partidul Muncitoresc
şubrezlre a acestuia. Urmarea ime­ national-ţărănisc. ale opiniei miblice democratice, re­ Romîn militează consecvent pentru
diată a fost demisia guvernului de întărirea unităţii de luptă a miş­
„mină forte“ al lui Vaida-Voevod, cării comuniste mondiale, pe baza
în care vlrfurile reactiunil din ţa­

ră şl de peste hotare îşi puseseră O covirşitoare însemnătate au avut prezentanţi marcanţi ai culturii principiilor marxism - leninismului, — Bine, le-a spus atunci impie- C.F.R. Petroşani luat măsuri pentru remedierea defec­
mari speranţe, frînarea ofensivei luptele din februarie în viaţa parti­ mondiale şl-au exprimat simpatia pentru continua întărire a prieteniei ţiunii. La fel a procedat şi Traian
capitaliste Împotriva nivelului de dului. faţă de eroicii muncitori de la Gri­ frSteşii şi n unităţii popoarelor ma­ O cgO O O O O O O O O O O O O O O b bO O „vO O O O tX X X X zO O O - ./'OOC'OOOOOOO ó Gobllş atunci eînd a descoperit o de­

trai al celor ce muncesc şi satis­ In cursul şi In urma luptelor din viţa, au protestat împotriva asasi­ rii comunităţi a ţărilor socialiste, Succesele unui colectiv entuziast fecţiune asemănătoare. Faptele lor
facerea unor revendicări ale aces­ februarie, partidul s-a legat strins de natului în masă, împotriva politicii pentru triumful principiilor coexis­ stnt obişnuite dar pline de impor­

tora, renunţarea la aplicarea „pla­ detaşamentele de bază ale clasei teroriste a guvernelor burqhezo-mo- tentei paşnice, pentru victoria cau­ Colectivul de muncă tă iar timpul de imo- Godefttiu, partida ele tanţă pentru asigurarea circulaţiei în
nului de la Geneva“, retragerea muncitoare. El s-a întărit prin Intra­ şiereştt. zei socialismului şi păcii. cele mal bune eondilll.
controlorilor străini. rea în rîndurile sale a celor mai com­ de la atelierul de zo- billzare al vagoanelor tîmplari condusă rle
bative şt mai revoluţionare elemente Tovarăşi, Oamenii muncii din tara noaslră, Grupaj realizat de fov. VASlLE
Luptele din februarie au însufleţit proletare, lucru de o deosebită impor­ care şi-au .cucerit libertatea ' cu pre­ nă C.F.R. Petroşani \ atje a foSt re. Serghei Votca, tîmpla- STREMŢAN, tehnician la de­
forţele democratice antifasciste, au tanţă dată fiind situaţia nesatisfăcă­ Privite în perspectiva Istorică, ţul aHtnr jertfe de singe, sînt pă­
înlîrziat cu un şir ds ani fascizarea luptele din februarie 193.3 sint pre­ trunşi de sentimentele solidarităţii mtimpma aniversarea , „ ful m aşinist loan Ben- poul C.F.R. Teluî-
mergătoare marilor bătălii revolu­
eroicelor lupte ale ce- c'us cb C) sutîu chea, partida de fic-

tării. A fost amlnată aplicarea planu­ toare a compoziţiei sociale a partidu­ ţionare care au dus clasa muncitoa­ cu clasa muncitoare internaţională, feriştilor şi petrolişti- asemenea a fost ie- condusă de A-

rilor de creare a unei „noi aşezări lui lăsată moştenire de luptele frac- re din ţara noastră, în fruntea ma­ cu frafii lor de clasă din ţările ca­ lor cu im portante rea- dus preţul de cost CU vram BazojjQca şţ tovară- trainica viitoarei
constituţionale“, elaborate la începu­ tioniste. selor oamenilor muncii, la victoria pitaliste. cu popoarele care luplă
tul anului 1933, care trebuia să în­ asupra claselor exploatatoare. pentru sfărîmarea jugului colonial, Uzări. 2 la sută realizîndu-se Constantin Lăcă- recoit®
lăture regimul partidelor politice şi In luptele din februarie şi în cele cu toii cei care în lumea întreagă
să consfinţească instaurarea dictatu­ desfăşurate în anii ce au urmat, din In anii întunecaţi ai dictaturii fas­ Astfel, mărind pro- cconom ii 5n valoare tuşu, Gheorghe Cari- Cîştlgurlle frumoase care le-au rea­
rii regale. rîndurile clasei muncitoare s-au ri­ ciste, cind Romînin a fost lîrîtă în luptă pentru libertate şi progres lizat anul trecut prin valorificarea
dicat numeroase cadre de conducători prăpastia războiului criminal antiso- snrial, pentru pace. ductivitatea muncii cu ^QO lei. tescu, Victor Gheţu, legumelor, au îndemnat pe colectiviş­
In februarie 1933 existau condiţii revoluţionari căliţi, legaţi inseparabil vietic, clasa muncitoare în frunte tii din Teiuş *ă mărească în acest an
ca, alături de ceferiştii din ateliere, de masele muncitoreşti şi cu o boga­ cu Partidul Comunist, ţinSnd sus Tovarăşi, ~r- •• 7 procente, colectivul în obţinerea acestor Aurei Munteanu şi al-
să fie atraşi în luptă şi muncitorii tă experienţă a activităţii nemijlocite steagul apărării intereselor naţiona­
din celelalte sectoare de activitate în rîndurile acestora. Cadrele ridica­ le, a desfăşurat o neobosită activi­ Tradiţii'? revoluţionare ale popo­ atelierului a reuşit să- rezultate s-au eviden- ţii.
ale C.F.R. ,• era de asemenea posibil te în această perioadă au avut un rol tate nentru unirea şt mobilizarea rului romîn, amintirea eroicelor lupte
ca luptele ceferiştilor şi petrolişti­ de bază în întărirea partidului, în fă­ tnluror forţelor patriotice în lupta ale ceferiştilor şi petroliştilor însu­ şi depăşească planul ţiat partidele dc lăcă- i l ie ARDELEANU suprafaţa de grădină de la 15 la 35
lor să se transforme înlr-o grevă ge­ lirea lui politico-ideologică, în suda­ împotriva dictaturii antonosciene şi fleţesc pe oamenii muncii din tara hectare. In aceste zile, brigada legu­
nerală, cu solidarizarea în jurul lor rea unităţii de nezdruncinat a rindu» a ocupanţilor hitlcrlşti. noastră în munca lor plină de elan, de producţie pină in tuşi conduse de î>u- şeful atelierului de zonă micolă condusă de Oprită Teodor, lu­
a celor mai largi pături ale populaţiei, rilor lui, ceea ce a dat partidului po­ sub steagul partidului, penlru dez­ crează cu spor la transportul guno­
a acţiunilor de luptă ale ţărănimii. sibilitatea de a conduce cu succes Uriaşul polenţial revoluţionar al voltarea marilor Cuceriri revoluţio­ prezent cu 4,81 ia su- mttrU Gălăţean, loan Petroşani iului şl la amenajarea răsadniţelor.
Dacă aceasta nu s-a realizat, dară lupta pentru răsturnarea dictaturii fas­ clasei noastre muncitoare şi mase­ nare, pentru înflorirea Republicii Pînă acum avt fost asigurate tocuri
şi în perioada consecutivă luptelor ciste, pentru desfăşurarea revoluţiei lor largi ale oamenilor muncii, oaie Populare Romîne, penlru obţinerea Lăcătuşii de revizie
din februarie rezultatei’ dobîndite pe populare şi construirea „socialismului. Şi-a găsit expresia în luptele din unor noi şi noi victorii, cit mai
linia întăririi legăturilor partidului Capacitatea de organizare a maselor februarie 193.3, s-a manifestat din strălucite, pe drumul desăvirşirii Colectivul reviziei de vagoane din aprinse. Vagoanele respective au şl rame pentru o suprafaţă de aproa­
cu masele n-au fost pe deplin fruc­ muncitoare, clarviziunea politică, înal­ plin. în desfăşurarea insurecţiei ar­ construcţiei socialiste in scumpa Teiuş obţine z! de zi succese impor­ fost scoase din garnitură şi reparate pe 500 m.p. răsadniţe. Totodată s-au
tificate, «miza rezidă în puternicele ta principialitate şl dirzenia neîndu­ mate de la 2.3 August şi a revolu­ noastră patrie 1 tante în muncă prin asigurarea circu­ Intr-un timp scurt evitîndu-Se astfel procurat şi seminţele necesare produ­
rămăşiţe ale oportunismului, sectaris­ plecată în faţa duşmanului, fidelitatea ţiei populare care i-a urmat, în laţiei trenurilor în cele mai bune cerii răsadurilor şi s-au luat măsuri
lupta dusă de poporul romin pen- (Cuvinfarea a fost subliniată în conditiuni. Zilele trecute, lăcătuşii de deraierea lor pe parcurs. Cuvinte de pentru irigarea unei mari suprafeţe.
revizie din tura comunistului Gheor-
repetate rinduri cu aplauze puter­ gbe Stoica, cu ocazia controlului fă­ lăudă merită şi lăcătuşii loan Comşa, Toate acestea, vor permite colec­
nice). cut, au descoperit două fusuri de ost! tiviştilor să obţină recolte bogate de
Emil Ianoş, loan Avram, Septimiu
Bucur şi alţii. legume care să le «sigure realizarea

unui venit de peste 500.000 lei.

mului, tendinţelor de izolare de ma­ faţă de interesele clasei muncitoare, „30 de ani de la eroicele lupte A. OŢOIU
se care mai existau în activitatea ale poporului, sînt trăsături caracte­ corespondent
partidului şi a conducerii sale din a- ristice ale acestor cadre, avînd in

cea vreme. [iunie pe tovarăşul Gheorghe Gheor- ale muncitorilor ceferişti şi petrolişti“

Procesul înscenat conducătorilor ghiu-Dej'. Şezători literare

muncitorimii ceferiste şi petroliste Luptele ceferiştilor şi petroliştilor Deschiderea unei expoziţii în Capitală Locuitorii comunei Blăjeni, raio­
s-a transformat într-o tribună de de­ au constituit un izvor bogat do în­
nul Brad, s-au obişnuit ca în aceste
mascare a regimului burghezo-moşin- văţăminte pentru toate sectoarele de In sala Dalles din Capitală s-a vremii, fotografii, articole de presă, zile de iarnă să se întilnească seara
resc, de propagare a politicii partidu­ activitate alo partidului, l-au îmbo­ deschis vineri ţa amiază expoziţia alte materiale originale, precum şi în cadrul şezătorilor literare. Aici ei
lui comunist, ca apărător curajos şi găţit cu experienţa deosebit de pre­ „30 de ani de Ia eroicele lupte ale grafice care înfăţişează lupta eroică ascultă expuneri interesante din
ferm al intereselor celor ce muncesc. ţioasă a organizării unor acţiuni re­ muncitorilor ceferişti şi petrolişti“. a inunc!lorilor ceferişti, petrolişti şi viat» si opera scriitorilor şi poeţi­
Deşi în lanţuri, acuzaţii — prin cu- voluţionare de mare amploare. Apli- a altor detaşamente ale clasei mun­ lor noştri, precum şi creaţii popu­
vîntul lor care dezvăluia adevărul cind in viată aceste învăţăminte, La inaugurarea expoziţiei au luai citoare, lupta maselor populare, con­ lare ale locuitorilor din sat.
despre viaţa de mizerie, suferinţe şi partidul a organizat şi condus în anii parte tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- duse de partidul comunist împotriva
robie a oamenilor muncii, arăta telu­ care au urmat numeroase acţiuni de Dej, Gheorghe Apostol, Emil Bodnă- exploatării şi asupririi burqbezo-mo- O asemenea şezătoare literară a
rile de luptă ale partidului — nu de­ masă — greve, manifestaţii şi demon­ raş, Pelre Borilă, Nicolae Ccauşeseu, şlereşti, penlru o viată mai bună, avut loc de curînd în satul Sălătruc.
venit ei Înşişi acuzatori. Cinci, la li­ straţii ale proletariatului, mişcări ţă­ Chivu Stoica, Alexandru Drăghin, penlru libertate, democraţie şi inde­ Despre „Viata si opera lui Mihail
nul din interogatorii, comisarul re­ răneşti, ale păturilor mijlocii orăşe­ Ion Gheorghe Maurcr, Alexandru pendenţă naţională. Eminescu", participanţii 1« şezătoare
gal t-a cerut „să răspundă la între­ neşti. Moghioroş, Dumitru Colin, l.conte au discutat îndelung. Apoi ei au
bări, nu să acuza“, tovarăşul C.heor- Răiitu, Ştefan Voitee, membri ai C'.C. în încheierea vizionării expoziţie),
ghe Gheorghiu-Dej., a răspuns: Luptele din februarie au contribuit al P.M.R., ai Consiliului de Stal şi ai tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej ascultat versuri din creaţia marelui
„...nu eu acuz! Poporul muncitor acu­ la dezvoltarea legăturilor partidului guvernului, conducători ai organiza­ si ceilalţi conducători de partid şi
ză 1 Şi el trebuie să afle — mai ales in nodurile diferitelor pături sociale. ţiilor obşteşti şi instituţiilor centrale, de slat s-au întreţinui cn participan­ nostru poet.
din această sală — că, cm ori cite îm­ Aceasta s-a vădit in anii 1934-1937 participant! din întreaga ţară Ia ţii la luptele din februarie 19.33, s au
potriviri, va veni vremea răspunde­ prin crearea unui .şir de organizaţii loplele din februarie 1933, aciivişli SI In satul Plai, şezătorii? literare
legale, cu caracter democratic progre­ de partid şi de stat. fotografiat in mijlocul lor.
sînt mult îndrăgite. Locuitorii secu­

lui au ascultat, în serile trecute,

rilor pentru acel care l-au hărăzit o sist, antifascist, cu participarea unui Expoziţia prezintă documente ale (Agerpres) e.u deosebit interes expunerea tova­
soartă de robi". Iar ameninţarea pre­ mare număr de intelectuali, scriitori, răşei Luda Oprişa care a vorbit

şedintelui că va suspenda dezbaterile oameni de ştiinţă şi cultură, în re­ despre „Viata şl opera lui George
îşi atrage răspunsul: „Acesta este zultatele obţinute de partid pe calea
un proces istoric care nu poate îi făuririi in această perioadă a unui D in v ia ta şi m u n c a p etro liştilo r Coşbuc", exemplificată cu versuri Y
suspendat. El va înceta, pur şt sim­ larg front popular antifascist. din creaţia poetului.

plu, o dată cu înlăturarea exploatării". Ecoul pe care l-au avut aceste lupte o Anul trecut in industria de gul mediu al muncitorilor petro­ CORNELIU MARIAN
Si Intr-adevăr tovarăşi, marele pro­ in rîndurile ţărănimii şi-a găsit ex­ extracţie şi prelucrare, a ţiţeiului lişti a crescut de 1,4 ori. Instructor metodist al Casei
ces istoric al luptei poporului pen­ presie în înfiinţarea, în 1933, a Fron­ au îost aplicate un număr de
tru libertate nu s-a sfirşlt atunci — el tului Plugarilor, organizaţie democra­ 1.570 de inovaţii care au adus în­ « In primii trei ani ai planu­ raionale de cultură Brad
a continuat şt a dus la condamnarea tică a ţărănimii muncitoare, care încă treprinderilor economii post- lui şesenai s-„u cheltuit pentru
pe vecii vecilor a regimului de ex­ in 1934 a încheiat un front comun calculate in valoare de 30 milioa­ protecţia muncii petroliştilor pes­ P e s s ir s i V/ ©©
ploatare şi asuprire în ţara noastră 1 da luptă cu partidul comunist, in in­ ne lei. Numărul inovatorilor . se te 66 milioane lei. O bună parte © f e l ?15 3" Sä
tensificarea acţiunilor ţărăneşti de ridică la aproape 2.800. din aceste ionduri au îost chel­
Prin larga acţiune de solidaritate tuite pentru echipament de pro­ Comunista Leontina Popa, munci tocire la secţia de blănărie a coope­ Cu loate Că iarna a fost geroasă,
a maselor muncitoreşti, prin cuvin- luptă. o Din anul 1950 şi pină acum tecţie şl de lucru şi alimentaţie acţiunea penlru colectarea fierului
tul sulelor de martori care, infrun- Desfăşurîndu-se In plină perioadă au losl pregătiţi, in diverse şcoli, specială. vechi s-a deslăşuiat (ără întrerupere
tind ameninlările şi persecuţiile, ve­ aproape 13.000 de muncitori pe- la preparaţi« Petrila. Echipa condu­
neau la proces clin toate colturile tă­ a crizei economice mondiale şi trolişti, i:ii mare număr de petro­ o In ultimii ani pe harfa ţării să de tov. Drâgan loan. intr-o singu­
rii pentru a-i apăra pe conducătorii nilul îndreptate nu numai împotriva lişti s-au specializai in diverse au răsărit adevărate oraşe ale ri zi, a colectat 13.500 kg. fier vechi
ceferiştilor şi petroliştilor şi a-şi ex­ capitalului autohton, ci şi a poziţii­ meserii sau şi-au ridicat califica­ petroliştilor : Oneşti, Lucăceşti,
prima adeziunea la lupta lor, prin lor deţinute in tara noastră de mo­ rea. In aceeaşi perioadă au fost Valea Caselor, TiclCni. Aproape şi .3.7.30 kg. fontă veche.
nenumăratele mesaje, moţiuni, scri­ nopolurile şi băncile străine, împo­ 7.000 do familii de petrolişti s-au
sori provenind din rîndurile a dife­ triva pregătirii războiului anliso- pregătiţi peste 3.500 de maiştri şl mulat în case noi construite din Cu mult elan au participat la a-
rite categorii sociale şl cara cereau vietic, luptele din februarie au a- fonduri de slat, pentru nefami- caastă acţiune tovarăşii Marcu Albu,
vut o mare Importanţă Internaţio­ tehnicieni şi s-au primit in in­ lişti au fost ridicate cămine cu
Gros Iosîf, Gorid loan. Jura Panle-

eliberarea arestaţilor, procesul a con­ nală, au lovit în politica şi în in- dustria petrolieră mal mult de aproape 32.000 de locuri. Mii de rativei „Viaţa nouă" din Orăştie este fruntaşă în producţie. F.a (şi depă­ lla, Borcod Ioslf şi alţii.
stituit o continuare, cm alte mijloa­ terasele Imperialismului. A crescut şeşte noima in fiecare lună cu 15 la tută. C. BADUŢA
ce, a eroicelor, lupte din februarie prestigiul Internaţional al clasei 2.050 de Ingineri. familii de petrolişti şi-au con­

0 Intre aull 1950—1962 cîşti- struit locuinţe proprii. IN FOTOGRAFIE: Tov, Leontina Poba in timpul lucrului. corespondent

muncitoare din Romtnla, mişcarea .1 fi a e 3 o a