Page 55 - 1963-02

m . 253S ORUMlíl SOCIALISMULUI PAG. 3
v

INFORM AŢII RE PA R TI» C A îl ! !D) Â\ T I IF. ©, á. -Aţv-Xi, s»

La discuţii, pe marginea Informă­ ganizaţla de bază s-a orientat ca y.T*—’ ' • x v .ţ ţ 'ky.-C; Medicul pedínI
rii, au luat parte tovarăşii Alexan­ in rindul candidaţilor şi membrilor
Adunarea generală a organizaţiei dru Szakacs, Francisc Boyte, Ale­ de partid să fie primiţi cel mai buni
5le bază P.M.R. de la cooperativa
meşteşugărească „Retezatul" din xandru Hirsch, Ion Radu, Simion muncitori şi cu un stagiu Mâi în­ ANDRONIC LtJNCAN, şei de LUCREŢIA PĂCURAR, preşedin­ T recuse dodr puţin de miezul lor. Că‘ lucrurile stau aşa, o dove­
Btrlea. Ei au scos în relief faptul că delungat lft producţie. Asiiel, îrt echipă tn brigada legumicolă a ta comitetului comunal al femeilor nopţii. După ce închise c.arteă deşte faptul că majoritatea copiilor
Haţeg a analizat recent felul cum audierea cursului şi mai ales studiul cursul lunii Ianuarie S-au discutat G.A.C. Lăpuşnic a fost propus pen­ din Stremţ a fost propusă pehiru din cadrul circumscripţiei a dona
se desfăşoară fnT'ăţămîntul de partid. individual le-a deschis orizontul, cererile de a fi primiţi in rindul tru a doua oară candidat at F.D.P. a doua oară candidată F.D.P, în pe care o citise, se pregăti de sanitare Sebeş unde lucrează, sî>U
le-a îmbogăţit bagajul de cunoştinţe candidaţilor ale mecanicului de lo­ în circumscripţia electorală nr. 7. circumscripţia electorală nr. 8. culcare. Dar înainte de a intra în sănătoşi Cazurile de îmbolnăviri
Cu acest prilej, biroul organiza­ şi l-a ajutat ca sa obţină Importante comotivă Redeş Mircea Şi lăcătuşu­ dormitor, auzi soneria de la in­ sînt tratate cu toată seriozitatea In
ţiei de bază a prezentat o Informare succese Ia locul de muncă. lui Cloanţa IOan. IU discuţiile pur­ trare. Luîndu-şi o haină pe umeri, această mun'că importantă de a
arStfnd că, spre deosebire de anii tate de membrii şi candidaţii de se duse să vadă cine-i. reda şi menţine sănătatea viito­
trecuţi, în acest ah de tnvăţâmînt Tov. Ladislau Contesl, secretar partid s-a arătat că aceşti doi rilor cetăţeni> medicul se bizuie nu
de partid cercul de studiere a Sta­ al Comitetului orăşenesc P.M.R. tovarăşi merită cinstea de a deveni Cu răsuflarea întretăiată din numai pe personalul sanitar al
tutului P.M.R. a desfăşurat o acti­ Haţeg, partidpînd la această adu­ candidaţi tocmai prin faptul că Se cauza ăgităţiei ji alergării Vidof circumscripţiei, dar şi pe aportul
vitate mai bună. Frecvenţa s-a îm­ nare a organizaţiei de bază, a dat achită Cu răspundere de sarcinile PopPscn, muncilor la fabrica „Sebe­ pe care îl aduc mamele. Tocmai
bunătăţit Iar propagandistul Cercu­ indicaţii cu privire la continua îm­ ce Ie au în producţie, obţintnd pentru acest motiv el se străduieşte {
lui (tov. Viorei Marca) sé prezintă bunătăţire a desfăşurării anului de succese importante tn întrecerea şul“ ii 'spuse > să asigure o bună desfăşurare a
bine pregătit, expunind lecţiile în- studiu In îrtVăţămîntul de partid. socialistă. S-a apreciat de asemenea — Tovarăşe doctor... veniţi în­ cursului „$coal<i ?>• ’et‘, la căre
tr-un mod plăcut, atrăgător. Infor­ că ei au o comportaré demnă tn participă cu rcgrtl. :e toate cele
marea a scos, de asemenea în evi­ NICU SBUCHEA familie şl în societate. Ei au fost dată... mi se prăpădeşte copilul... 3f) de mame înteţise.
denţă că o serié dé curian» Că corespondent primiţi In rindurile candidaţilor de are febră mare... Cuvintele îi
tovarăşii Alexandru Crainic, María partid. Tov. RedeŞ Mircea şl Clanţă ieş'eău cu multă greutate. Cu mina /Inăeplininnuău-şi fc:u pasiunnie; noubuiulau y
Stancu, Ion Radu, Aurel Seronl, Ooganizaţla de bază P.M.R. de la loan s-au angajat să depună şl pe ftrîngea cu putere braţul doctoru­ profesie de medic, comunistul 0
Alexandru Hirsch, Arcadle Rozen- depoul de locomotive C.F.R. din viitor întregul iOr efort pentru a lui. încercînd să-l tragă după el. Ghceorghe Chişu caută să ducă la f
feld, Teodor Raţă, au frecventat cu Slmerla acordă o mare atenţie în­ merita pe deplin încrederea ce li bhun sfiîrşit şi dsaur,c,.in»ilce c,ee-it r„eVvIi»n ?\
regularitate lecţiile şl s-au străduit tăririi ei prin primirea de noi s-a acordat. După cîteva întrebări adresate pe linie de partid, şi obştească. El
ca să-şi însuşească materialul pre­ membri şi candidaţi de partid. Or- Cu calm, medicul Gheorghe Chişu, este membru în Comitetul executiv
dat, fapt care s-a reflectat apoi la P. IORDACHE se îmbrăcă şi cu trusa pregătită, al Sfatului popular orăşenesc Sebeş
locul de muncă, aceştia înregistrînd se îndreptă grăbit alături de tatăl şi în consiliul de conducere al
corespondeht copilului spre locuinţa acestuia. băncii cooperative „Agricultorul“şi
frumoase succese.
In urma unei consultaţii minu­
ţioase, a stabilit diagnosticul:
convulsie. Administnndu-i medi­
camentele necesare, a rămas in

continuare să vegheze la căpătâiul depune mult suflet în ducerea lă
micuţului, alături de cei doi pă­
Largi posibilităţi pentru hi sţuufiuul piedae.(iel rinţi. Cîteva zile la rind, pină s-a bun sfîrşit. a sarcinilor ce-i revin.
însănătoşit, medicul l-a vizitat pe
dezvoltarea legumiculturii La clubul muncitoresc din Petrila cadrul celor transmise în oraş. zează activitatea unui sector sau a micul Vicldraş. încă un prieten Tinind cont de activitatea mul­
se desfăşoară o bogată activitate Un important mijloc de stimulare dintre cei mici şi-a înscris numele tilaterală pe care comunistul
In cadrul şedinţei plenare a Con­ taţi în cultivarea legumelor, făcîfid cultural-educativă. Aceasta este în­ unei secţii. alături de cele mai vechi ca: Gheorghe Chişu o desfăşoară, ce­
siliului agricol raional Alba, care a totodată propuneri preţioase în vede­ dreptată în primul rind înspre spri­ â fruntaşilor îl constituie şi faptul La fiecare consfătuire de produc­ Ionut, Mihaiela, Dănuţ, Măriuca tăţenii din cadrul circumscripţiei
aVut loc zilele treCute, au fost dez­ rea producerii unor cantităţi cit mai jinirea muncitorilor pentru îndepli­ că la fiecare Consfătuire de produc­ fi alţii, electorale orăşeneşti nr. 4 i-au
bătute problemele privind realizarea mari de legume şi zarzavaturi. Astfel, nirea Şi depăşirea planului de pro­ ţie sînt oferite şefilor de brigadă ţie participă directorul şi biblioteca­ susţinut peniru a cinceei oară can­
ducţie, înspre ridicarea nivelului lor Care au depăşit planul de producţie, rul clubului pentru a lua cunoştinţă rp ală a două fetiţe, medicul didatura în alegerile de deputaţi
de către unităţile agricole din raion vorbind despre realizările pe cate de conştiinţă şi dezvoltarea atitu­ cărţi, tehnice şi de altă factură. de anumite cifre şi fapte pe cate * Chişu nu-şi precupeţeşte timpul in Sfatul popular al oraşului Sebeş.
a sarcinilor pe anul trecut şl măsu­ ie-âu obţinut colectiviştii din Teluş dinii socialiste fată de muncă. apoi le inserează în textele brigă­ peniru a veni în ajutorul micuţi-
M. RUGINESCU
zilor artistice de agtiaţie. Pentru a-i
Nici cei rămaşi în urmă ajuta pe aceştia să-şi înlăture lip­

rile ce trebuie luate în vederea în­ de la grădittâ de legume, tov. ing. Acţiuni culturale peniru nu sîrcf uifaţi surile, la club se organizează cicluri O RT
deplinirii prevederilor stabilite pen­ Victoria Hriişcă a subliniat faptul că de filme în care li se explică o

tru anul 1963. Cu acest prilej, mem­ datorită producerii unor răsaduri Vi­ fruntaşi Aceştia sînt critica» îndeosebi în serie de metode de lucru. In acest FAZA RAIONALA LA SAH Pe echipe concursul a fost cîştigat
brii consiliului agricol raional şi in­ guroase şi aplicării metodelor înain­ programele brigăzii artistice de agi­ sens in fiecare duminică dimienaţa,
ŞI TEN IS DE MASA
vitaţii la şedinţă au scos in evi­ tate, s-au produs peste 17.090 kg, ro­ Manifestările culturale organizate taţie. Ih acest sens se dau date, la orele 10, conducerea clubului, cu tot de echipa metalurgiştilor din Cu-

denţă experienţa pe care au dobîn- şii timpurii, aproape 12.000 kg. ar­ pentru fruntaşii în muncă ocupă Un exemple Concrete, Intr-unui din pro­ sprijinul serviciului acraj, ogani- Recent la Orăştie s-a desfăşurat gir secondată de echipa cooperatori­
dit-o unităţile agricole fruntaşe din dei şi mai mult de 25.000 kg. de loc important în activitatea clubu­ gramele brigăzii an fost date exem­ zează asemenea filme, fază raională a campionatului repu­ lor din Orăştie şi de echipa Otelul
raion în ceea ce priveşte sporirea varză de toamnă lâ hectar. De pe lui muncitoresc din Petrila, In cin­ ple de tovarăşi care lipsesc nemotivat Un rol important îl au şl recen­ blican de tenis de masă şi şah. La din Cugir.
GH. CACUCIU

continuă a producţiei agricole şl fiecare hectar pe care s-au prodlis stea lor se organizează programe de la lucru. Astfel, au fost criticaţi ziile rle cărţi tehnice. Din cărţile startul competiţiei s-au prezentat 24 corespondent
legate de specificul locului de mun­
animaliere, re­ culturi succesive, artistice, seri de odihnă, simpozioa­ Petre PirViilescu care a avut 11 că se scot cele mai semnificative echipe de şah şi 16 de tenis de CUPA „16 FEBRUARIE"
ne etc. absenţe nemOtiVâte, Eugen Feraru pasaje în care se arată ce trebuie masă. LA TEN IS DE MASĂ
zervele ce mai - ...... - ....^şgşgag iasniimTii'i" ¦ gospodăria a rea­ 10 absente nembtivate şi Radi» să cunoască un muncitor care de­
In luna ianuarie, de pildă, brigada Nicolae. serveşte maşina sau unealta res­ La şah, după întreceri pasionante, lo­ Duminică în sala festivă a I.C.S.
există în această lizat un venit de artistică de agitaţie a prezentat pro­ pectivă, cul I a fost Obţinut de echipa Meta­ Hunedoara — mecanic-şef — a avut
gramul „Gînduri pentru fruntaşi". La poarta minei s-a amenajat un lurgistul Gugir. P3 locurile următoare loc faza orăşenească a cupei ,»6
direcţie, preaum îflS C ttlllă r i p e TilOrgítíCCl peste 48.600 lei. Programul a transmis în chitea şi panou în care sînt trecu» toii ne- Popularizind fruntaşii şi metodele s-au clasat echipele „Mureşul“ din februarie“ la tenis de masă. La a-
poezie realizările frumoase obţinute metivatii, denumit „Pahoul nemoti- lor de mutică, eriticlfid pe cei ră­ Geoagiu şi Vidra din Orăştie. ceastă competiţie au participat echi­
şi căile pentru şedinţei plenare Alţi vorbitori au de către brigăzi şi echipe fruntaşe. vatilor". Fiecare nume este însoţit maşi în urmă, clubul îşi aduce o pele Constructorul, Siderurgistul,
împărtăşit din ex­ de o caricatură şi de un mic text, însemnată contribuţie lâ îndeplini­ Şi la tenis de masă întrecerile au I.C.M. Orăştie, I.G.O., Siderurgia, Vo­
o mai bună va­ perienţa acumula­ O parte însemnată din acest prO- în Cate se vorbeşte despre neajun­ rea planului de producţie, la ridi­ fost deosebit de disputate. Sportivii inţa şi Sănătatea. Trofeul pus în joc
lorificare a lor. a Consiliului agricol giâfn a fost închinată şefilor de carea nivelului de conştiinţă al participanţi au luptat cu dîrzenie de U.C.F.S. Hunedoara a fost cîşti­
brigadă Vasile Tăbăcaru şi Ion Fi- surile pe care le creează absentele muncitorilor. pentru fiecare punct. gat de echipa întreprinderii de gospo­
Un loc im­ raional Alba tă în folosirea în­ roiu care, în bina noiembrie 1&62, dărire orăşenească.
portant în dis­ grăşămintelor or- âu dat peste plan Însemnate canti­ nemotivate. Cei rămaşi în urmă sînf GH. JURCĂ La individual locul I a fost ocupai
tăţi de cărbune. de loan Crişan de la Metalurgistul.
cuţiile purtate în " " " " " ganicé şi chimice, criticaţi apoi atunci cînd se anali­

cádrül şedinţei plenare şl a şe­ In iárOvizaréa seminţelor, irigat» şi in

dinţei de lucru a secţiei hortiviticole mecanizarea unor lucrări, agricole la

l-au ocupat problemele privind dez­ grădina de legume.

voltarea legumiculturii. ZINA VESESCU
corespondentă
S-a arătat, astfel, că în aiîul tre­ Ce arafă experienfa La club au loc şi seri de odihnă
cut în unităţile agricole din raionul VOLEI
Alba suprafaţă cultivată cu legume a peniru fruntaşi. Se obişnuieşte să mf%mm Sala de sport a şcolii med» mixte
crescut cu 250 ha. faţă de anul 1961. din Simerla a găzduit zilele trecute
In acest an se prevede ea suprafaţa Prin folosirea ghivecelor nutritive se organizeze asemenea seri pentru vr i-u..:- faza orăşenească a campionatului re­
ocupată cu legume să fie extinsă publican de volei rezervat şcolilor
simţitor. la legumele timpurii s-au obţinut spo­ fiecare sector fruntaş in parte. La medii.
La fete titlul de campioană a fost
Peníru produejíí sporife ruri ce depăşesc producţia realizată aceste seri sînt invitate să participe

in mod obişnuit cu peste 20 la sută. şl familiile lor. Seara este deschisă

De aceea, Colectiviştii din Miceşti vor cu o mică expunere, unde se amin­

confecţiona pesie 250.000 ghivece nu­ tesc realizările obţinute de către

tritive. De asemenea, la confecţiona- 1 sectorul respectiv. după Care ur­
rea paturilor calde ei foloseso tóate mează un program artistic.
da legume In cadrul expunerilor ce se orga­ cîştigată de echipa Şcolii pedagogice
resursele de îngrăşăminte naturale nizează la club, se scot în evidentă din Deva iar la băieţi au învins vo­
wf iiţşHtrTîî?’" existente în gospodărie. cifre şi fapte concludente din hiuhca leibaliştii simerienl.
celor mai buni mineri, populârizin-
Alături de alte unităţi din raionul Experienţa unităţilor fruntaşe a du-se metodele folosite de el In D. PUICAN
Alba, gospodăria colectivă din satul dovedit că o mare influentă asupra abataje. D. C1SMAŞU
Miceşli áre o bună tradiţie şi a a- sporirii producţiei o are producerea
cumulât o experienţă bogată in eul- unor răsaduri riguroase. Péntru â- A intrat în practica clubului de corespondente
tivarea legumelor. De aceea, în anul ceastâ trebuie ta fiecare unitate Să mai bine de un an, ca înaintea intrării
trecut colectiviştii au destinat pentru asigure suprafeţe cit mai mari de minerilor în şut, in sala de pontaj, RETEZATUL HATEG-MINERUL
grădina de legume 12 la sută din su­ răsadniţe, Să folosească pe scară cît să fie prezentat uh scurt program LUPElMî 0—1 (0—0)
prafaţă arabilă pe care o deţin, ob- mai largă răsadniţele din beton şi artistic. Cu acest prilej sînt amintiţi
tinînd prin valorificarea producţiei prefabricate, din nou fruntaşii in producţie şi Meciul de fotbal dintre cele două
de legume peste 62 la sută din Io- realizările lor. echipe, deşt s-a desfăşurat pe un te­
talul veniturilor băneşti realizate de in scopul obţinerii unor product» ren greu, a plăcut totuşi, spectatori­
lor prezenţi în tribuna stadionului

către gospodărie. sporite de legume, în uneie unităţi De âsettteUea, clubul a organizat din Haţeg.

O mare parte dift venituri s-au s-a prevăzut a se iriga suprafeţe în­ pentru fruntaş» în producţie excursii An de an, gospodăria colectivă din satul Lăpuşnic, raionul llia şi-a dezvoltat considerabil ferma de ovine. In prima repriză hategan» eu o
realizat de la culturile timpurii, care semnate de grădină, précuín şi uti­ în diferite ieealltă» din ţară. Numai Acum, colectiviştii de aici deţin ca proprietate obştească peste 700 de oi. formaţie întinerită au pus stăpînire
au ocupat mai mult de 21 la sută lizarea foliilor de polietilenă pentru anul trecut au fost organizate, de pe joft, creîhd numeroase faze spec­
din suprafaţa cultivată cu legume — protejarea legumelor scoase mai de­ exemplu, 12 asemenea excursii. In fotografie: Turma de oi a G.A.C. Lăpuşnic. taculoase.
a arătat tov. Nădejdi Hăbăşestu, in­ vreme in cimp. Tinind seama de
ginera agrohomă a gospodăriei. Va­ faptul Că in această direcţie unită­ Numele fruntaşilor pot fi întîlnite La reluare, miner» au forţat jocul
loarea producţiei Obţinută de pe fie­ ţile agricole nu au acumulat suficientă apoi în „aleea fruntaşilor", pe pa­ şi au reuşit prin Ion C. Ion să mar­
care ha. cultivat cu legume timpurii experienţă, s-a făcut propunerea ca nourile de onoare, se pot auzi şi cheze, în min. 54, golul victoriei.
* fost eu 16.000 iei mai mare declt să se organizeze cu legumicultorii în emisiunile loca’e, atît in cadrul
media veniturilor realizate de gos­ instructaje şi vizite la unităţile frun­ celor transmise la mină cît şl în N. SBUCHEA
podărie p« hectarul de légúme. Prac­ taşe în cultivarea legumelor. corespondent
tica ne-a dovedit că obţinerea unor C U M IN S T R U IM $1 E D U C A M T IN E R E T U L Ş C O L A R absolvenţi al clasei de preparare din
Numeroşi vorbitori printre care tov. suficient felul în care se desfăşoar

«unces* tot mai de seamă in legu- Mihai Dobîrtă, Matei Virg», Dumi­ anul 1962, din 22 de candidaţi la exa­ practica în producţie. Pentru remr

mlcultură depinde, intre altele, de tru Iepure şi alt» au Insistat mai Producţiei - menul de absolvire, 13 âu luat nota dlerea acestei situaţii am cerut i
buna folosire a răsadniţelor şi a te­ mult asupra atenţiei ce trebuie să 10 iar restul âu promoVat numai cu jUtbrul Comitetului de partid de 1

renului «e se cultivă cu legume, în­ se acorde organizării munţii pe echi­ med» generale de 8 şi 9, dovedind E. M. Zlatna. In urma Unei anâliz

deosebi a celui amenajat pentru iri­ pe şi brigăzi permanente şi ridică­ m uncitori cu o înaltă calificare! o temeinică pregătire profesională. temeinice, împreună cu conducere
gat». rii nivelului de cunoştinţe al colec­ La aceasta o contribuţie de seamă a exploatării, la îndemnul comitetuli
tiviştilor care lucrează în legumicul­ Am urmărit Cu Viu interes discu­ buni mecanici de mină, preparatori. în producţie. In acest sefis, în şcoala avut şl practica în producţie. de partid, am hotărît crearea fror
Pentru a produce legume timpurii, tura. Pentru aceasta este necesar Ca ţiile Ce se poartă iii paginile ziaru­ Răbdarea Şi priceperea cu care sînt noastră, tovarăşa inginer Maria Ghi- ttllui de lUcru-şcoalâ. Aici, sub Ii
colectiviştii au repicat în ghivece nu­ in cadrul cercurilor de învătămînt a- lui pe tema instruirii şi educării ti­ îndrumaţi elevii în orele de atelier, tă, ce predă tehnologia preparării In cadrul orelor de practică elevii
tritive mai mult de jumătats din ră­ grozootehnic să se pună un accent neretului şcolari Din materialele pu­ imbihate cU scurte relatări ale con- minereurilor, a încercat o experienţă au fost încadraţi în fechipe de mun­ drumarea minerilor calificaţi, cu
saduri. In felul acesta s-au livrat mai mare pe însuşirea de către co­ blicate pină în prezent ne-am însuşit diţUÎor ih care cu ani în urmă „în­ interesantă Care a dat roade. Pe lin­ citori unde au avut sarcini precise, bogată experienţă, elevii au făcut ci
Castraveţi pentru consum eu 2 săptă- lectivişti a metodelor agrotehnice îna­ învăţăminte preţioase, care ne sînt văţau“ ucenicii meserie, comparate gă lecţiile teoretice »hütë în şcoală, au fost îndrumaţi şl controlat! atît noştintă, în mod metodic, cu toât
tnînl mal devreme. De asemenea, au intate, organizîndu-se totodată vizite de un real folos, cli condiţiile în care trâieSo şi învaţă ea a predat numeroase lecţii în uzină, de către maiştri ca Aurel Zurman, fazele procesului de producţie.
fost repícate în ghivece nutritive pe­ ei astăzi, trezesc în sufletul elevului la locul de muncă, în faţa Utilajului. EârâSchiva Urdeâ şi alt» cît şi de
ste 90.000 fire de răsad de roşii, la unităţile fruntaşe şi schimburi de Prin articolul de fată aş vrea să respect si stimă pentru meseria ce Şi aici, ca şi în clasă, dînsa respectă şeful de echipă. Nu poate fi trecută cu vederea :
ceea Ce a permis Colectiviştilor să experienţă cu caracter legumicol. împărtăşesc cîteva aspecte âle mun­ şi-a ales-o. verigile principale ale lec»»t>r dar, o altă lipsă care s-a manifestat î
obţină product» timpurii sporite şi cii noastre de instruire şi educare materialul didactic nu mai este ma­ In şcoala noastră îmbinarea armo­ munca de educare a elevilor afla
venituri însemnate de pa O supra­ Au fost bine venite şi propunerile a elevilor din Şcoala profesională — După ce au făcut citnoştihtă în a- cheta sau desenul ci agregatul în nioasă a educaţiei prin muncă, cu la practică în secţiile miniere. Fiin
faţă de 5 ha. ce s-au făcut cu privire la speciali­ 2latna. nul I în atelierele şcolii, cu pila, po­ funcţiune. Verificarea cunoştinţelor instruirea teoretică şi cu formele în afara şcolii pentru o p«
zarea unităţilor în producerea cultu­ lizorul, freza, raboteza sau strungul, se face astfel atît pe baza descrie­ multiple de educare cetăţenească, a rioadă de o săptătftînă, ei î<
O atenţie deosebită s-a acordat cul­ rilor de legume pentru caré au cele Şcoala noastră, profilată pentru in anul al II-lea elevii iau contact rii făcute în clasă şi însuşită de e- dus la formarea de oameni cu o petreceau tot timpul sus, în sec»
turilor Succesive $1 intercalate, care mai bune condiţii şi la introducerea in a pregăti muncitori calificaţi în me­ cu un mediu nou : uzina de prepa­ levi, cît şi pe baza cunoştinţelor din !naltă conduită morală, muncitori Dor educatorii care trebuiau să 1
au adus la héOtâr venituri cii peSte cultură a căpşunilor şi a noi soiuri de seriile de preparatori de minereuri şi rare, sau atelierul mecaniâ. Utilajele cadrul practicii în producţie. La â- pricepuţi, fruntaşi 'în muncă. Exemple coordoneze întreaga activitate, a
âl.ooo lei mal mari decit media rea­ legume, care asigură product» ridi­ mecanici de mină, dispune de toate ceasta verigă a lecţiei participă lin ca cele ale ieştilor noştri elevi Ma­ permis ca după-amiezile elevii să fac
lizată pe hectarul de grădină. Pe baza cate şi slnt mult solicitate pentru condiţiile pentru ca procesul de in­ complexe, unele de dimensiuni mari, număr cit mai mare de elevi care rin Talău, Ioan Zurman, Iuliu Popa ce vor. In loc să se organizeze ai
experienţei dobindite in această di­ consum. struire şi educare să se desfăşoare în procesele tehnologice complicate care completează răspunsul celui exami­ Nicolae Căpleiu şi mul» alţii, azi »uni educative, in loc ca elevii s
recţie, colectiviştii au cultivat tn cele mai bune COndit». încă de cum âu lOc in Uzina de preparare creează nat, lucrători în Uzina de preparare, sini ia parte la activităţi obşteşti şi cu
; \ ; toamna anului trecut suprafeţe în­ Unii vorbitori au insistat asupra ihtfă iii şcoală, proaspătul elev ia asupra elevului o puternică impresie edificatoare, Ei stăpîiiesc temeinice turale organizate în secţie, ei piei
semnate cu spanac, Salată şi ceapă necesităţii îmbunătăţirii condiţiilor de contact cu un mediu nod, în care Câre, dacă nil este bine canalizată, Momentul principal al lecţiei, prm cunoştinţe teoretice şi practice pe dea» pur şi simplu timpul, nepi
slufat, după recoltarea cărora tere­ aprovizionare şi comercializara â le­ munca intelectuală Se împleteşte poate duce la complexe de inferiori­ darea noilor cunoştinţe, se face tot cârd, la rindul lor, le împărtăşesc tind fi controlaţi. Din această cauz
nul va fi tnsămîntat cu alte legume gumelor. S-a arătat, astfel, necesita­ strînS cu cea practică. Orele de prac­ tate ce sO şterg greu. Dar educatorii la locul de muncă, în fa|â agregatu­ cit dragoste elevilor în practică. în­ ain avut abateri de la disciplină, i<
obţlhUte în ghivece nutritive. Toto­ tea repartizării mai judicioase a mij­ tică, pe care eleV» le efectuează in noştri şi maiştrii din uzină au cîş- lui, pe baza demonstraţiilor practice. suşi faptiil că aproape 80 la sulă din printte elevi şi-a făcut loc superi
dată, după cartof» timpurii iarovi- loacelor de transport, a livrării le­ anul întîi în atelierele şcolii, sub în­ tigat deja o bogaţii experienţă în Aici tovarăşa inginer Ghită foloseşte lucrătorii U2inei silit absolvenţi al cialitaiea, iar la absolvire unii n-a
zati, care se vor planta pe 20 ha„ gumelor pe bază de grafic şi a în­ drumarea competentă a maiştrilor-in- ceea ce priveşte educarea elevilor. Ei clin plin cunoştinţele teoretice şi ptâc* şcolii profesionale confirmă experi­ putut sa promoveze examenul d
fiinţării unor puncte dé preluare a structori, dan elevilor primele noţi­ ştiu ca încă de la prima „vizită“ in tice acumulate mâi înainte de elevi, enţa noastră de pină acum. practică. Pentru a putea îndruma ¦
terenul va ii cultivat Cu varză de produselor în unităţile care au su­ uni de lăcătuşerie generală. Rezul­ uzina să sădească in elevi încrede­ şi. pe cale intuitivă, aplicind demon­ urmări îndeaproape întreaga activitat
prafeţe întinse cultivate cu legume. tatele pozitive obţinute atît în anii rea că şi ei vot putea stăpini maşi­ straţia, predă noile cunoştinţe. Fixa­ Dacă în ceea ce priveşte pregătirea
toamnă sau fasole. Pentru aprovizionarea ritmică a piet» precedenţi cît şi în acest an şco­ nile complicate câre i-aii făcut să le rea noilor cunoştinţe se face tot iii elevilor preparatori am obţinut suc­ ifistfuetiv-edneâtivă, conducerea şcc
cu legume proaspete şi de bună ca­ lar, sînt rodi» muncii perseverente privească la începi» cu oarecare ne­ faţa agregatului cu ajutorul mai nitll- cese, nu se poale spune acelaşi lu- Iii a hotărît ca elevii ce far pra<
Pregătirea condiţiilor necesare ob- litate va trebui ca unităţile agricole depuse de maiştri Petru Ni'Culă şi încredere. lor elevi cărora li se Cerc să descrie lucru despre felul în care s-a desfă­ libă in sediile miniere Almaş şi Elf
piesa, agregatul, sau procesul tehno­ şurat practica in secţiile miniere, neş să se itioarcâ în fiecare zi I
tinerii unor product» sporite de le­ să producă cit mai Multe legume Alexandru Bîrzân. Ei au ştiut să In acest proces complicat de for­ logie despre care s-a vorbit in timpul Aici conducerile administrative, mai Zlalttă, in şcoală.
timpurii şl forţată, organizînd pro­ mare a viitorului muncitor calificat, lecţiei. Notiţele luate la aceste lecţii* ales cea a secţiei Maiieş, au privit
gume in anul 1963 se desfăşoară din ducerea legumelor eşalonat. inspiré elevilor dragoste pehtfii me­ un loc important ocupă şi instruirea să le zicem, practice, deşi par Su­ superficial practica elevilor. N-a fosl Printr-o muncă ihslriicliv-educaliv
mare, sint complete, ële asociihdn-se respectată programa de practică şi susţinută, prin respectarea întocmi
plin la această gospodărie. Astfel, înfăptuirea măsurilor stabdite în seria aleasâ, să trezească în sufletul cu imaginea agregatului ce răfntne elevii âu fost trimişi la echipe fără a programelor, căutînd mereu noi :
mereu vie în mintea elevii»». noi metode de educare a lineretuli
plnă acum s-au procurat în mare planul secţiei hortiviticole pe acest lôr încraderea şi derintâ de a fi Să şUe ce au de făcut. Chiar şi şcolar, cadrele didactice din şcoal
ân constituie Obiectivul Spre reali­ Experienţa îmbinării lecţiilor teo­ noastră se vor strădui ca şi in vi:
parte seminţele si materialul nece­ zarea căruia q necesar ca membrii buni meseriaşi, prin prezentarea la­ retice cu cele practice la locui de faptul că Uu li s-a pretins să pre­ tor sa dea producţiei numai munc:
Consiliului agricol raional şi conduce­ muncă a fost deja verifieât'ă în re­ tori cu o înaltă calificare profesie
sar pentru confecţionarea a 4.000 rile unităţilor agricole dîn raionul Alba turilor Ceiof mai interesante ale zinte ce! pnlin o dală pe sâptămîiiă nală, stăpini pe realizările tehnic,
să muncească cu toată răspunderea, celei mai înaintate
m.p. de răsadniţe. De asemeneâ, co­ lăcăluşefiei. Pila Şi bufa lâ de oţel caietele de practică, demonstrează su­
contribuind astfel la o măi bună apro­ Prol ÎOSIF SJRBU
lectiviştii pregătesc condiţiile pentru vizionare a populaţiei cü légümé de prinsă în menghină, reprezintă pentru perficialitate. Aici avem şi noi partea direrlonil Şcolii prolesionale
bună calitate, în Cantităţi sporite şi
producerea răsadurilor de legume din sortimente Variate. elevi încercarea peste care trebuie noastră de vină. N-am fost destul de

timpurii.

In Crtvînlul lor, şl al» participau»

la şedinţă au arătat experienţa pe

oare au acumulat-o numeroase uni- N. ÎIRCOB să treacă cu succes pentru a deveni teoretică, îmbinarea ei ou practica petate rînduri. Numai în promoţia de exigenţi cu elevii şi n-am controlat de ucenici-Zlatnn