Page 57 - 1963-02

m Reg*'ona!ă PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, lÎNIŢI-VÂ! ¦ f f e ie u l leqam i

r f (T.«fiinri.T8'ţ-fUNeVa m ului t Oamenii. 'din mai multe sate cunosc grădina gos­ 120.000 lei '; peste. '17.000. lei rde pe. im 'singur, hectar.
podăriei colective din Dobra şi vorbesc despre hăr­ In acest an s-au sfătuit îndelung 'colectiviştii cum
lsnm nicia legumicultorilor. Aceasta pentru că din această
grădină colectiviştii au obţinut- producţii bogate, ve­ să facă cu grădina. Cele 2 hectare "de. anul trecut, li
nituri mari. Rezultatele s-au văzut med bine toamna.
De pe 7. hectare, gospodăria a realizat un venit de s-au părut mult sub posibilităţile, lor, Pînă la urmă s \

s-au hotărit să extindă suprafaţa la 29. de hectare.

Anul SV. Nr. 2534 Duminică 17 februarie 1863 4 pagini 20 bani

Solemnitatea depunerii de coroane
de flo ri la placa comemorativă
de la uzinele „Griviţa Roşie*

Cu prilejul celei de a 30-a ani- R.P. Romîne, Consiliului Central al

versări a eroicelor lupte din fe­ Sindicatelor, C.C. al U.T.M. şl Con­

bruarie 1933 ale muncitorilor cefe­ siliului U.A.S.R., Consiliului naţio­

rişti şi petrolişti, sîmbătă dimineaţa nal al femeilor, Comitetului orăşe­

a avut loc solemnitatea depunerii de nesc Bucureşti al P.M.R. şl Sfatului

coroane de flori la placa comemo­ popular al Capitalei, Ministerului

rativă de la uzinele „Grivita Roşie“ Transporturilor şt Telecomunicaţii­

In amintirea eroilor şl martirilor lor, C.C. al Uniunii sindicatelor din

care s-au jertfit luptlnd pentru pace, ¦ transporturi şl telecomunicaţii, Con­ Deocamdată însă, legumicultorii ascultă atenţi 'expunerea tovarăşei 'inginer Ar nişoara luga, care le vor­
beşte despre „Îngrijirea răsadurilor, producerea lor în ghivece şi straturi", In caiete se aştern desene sumare,
libertate şi bunăstarea poporului siliului local al sindicatelor din notiţe despre felul cum trebuie îngrijite răsadurile.

muncitor. Bucureşti, • colectivului uzinelor „Grl-

La solemnitate aU luat parte tova­ vita Roşie“ şl altor Întreprinderi şl

răşii Chivu Stoica, Alexandru Dră- instituţii bucureştene. Pionieri au

ghici, Ştefan Voitec, Gheorghe Stoi­ depus jerbe de flori.

Staţia C.F.R. Deva. Un grup de pionieri îi felicită pe ceieriştt cu ca, membri ai C.C. al P.M.R., ai Con­ Cei prezenţi au păstrat un moment Exemplificarea lecţiei nu se
prilejul celei de-a 30-a aniversări a eroicelor lupte din februarie 1933. siliului de Stat şt al guvernului, con­ de reculegere. rezumă numai la desenul de pe
ducători ab organizaţiilor de masă, tablă. In ajutorul cursanţilor <>
flutura cravate roşii reprezentanţi al organelor locale de ic vine diafilm ul. Peste ci teva d i- f
partid şi de stat, participant! ia In aceeaşi zi, la placa memorlală pe lumina se va stinge şi co- J
luptele din februarie 1933,' reprezen­ din fata Ministerului Transporturilor lectiviştii vor putea urmări *
tant! ai colectivului uzinelor ,,Gri- şi Telecomunicaţiilor au fost ¦depu­ imaginile proiectate pe ecran,
vita Roşie“, şi de delegaţii ale altor se coroane de flori din partea or­
întreprinderi bucurestene. ganelor de partid şi de stat ale Ca­

In sunetele imnului eroilor căzuţi pitalei, unor întreprinderi şi insll-
au fost depuse coroane de flori din
partea C.C. al P.M.R., Consiliului de tutii bucureştene, precum şl jerbe
Slat şl Consiliului de Miniştri al
de flori din partea pionierilor.

(Agerpres)

înaintea proiecţiei însă, cîteva

r c o o c a 00 o o o o o o o o ocoooooo ooooooco explicaţii sînt absolut necesare.
.. g
S 16 februarie 1963, ora S şi 20 de minute. Pe 'peronul gării C.F.R. 'din ă
Adunâri festive consacrate aniversarii
S Deva animaţie neobişnuită. JVu sînt numai călători cei ce aşteaptă trenul §

accelerat nr. 21. Aliniaţi dc-a lungul peronului, pionierii detaşamentului 8 eroicelor lupte ale ceferiştilor şi petroliştilor
S nr. 9 aşteaptă şi ei cu nerăbdare sosirea trenului. §

v Ora S şi 22 de minute. Din depărtare răsună un şuierat 'de locomotivă. | din februarie 1933
| Inimile tresaltă. Fetele se aprind. Ochii caută ivirea locomotivei. Zeci dc 8

| cravata roşii flutură in vînt. Locomotiva opreşte în dreptul pionierilor cla- § S im eria formaţiile clubului sindicatelor
§ sei a 111-a E de la Şcoala „Dr. Petru Groxa“. Mecanicul şi fochistul sînt 8 din localitate. Programul a cu­

p întimpinaţi cu salut pionieresc. Elevul Ovidiu Ţînţărecnu le adresează cu-§ In sala frumos pavoazată a prins cîntece patriotice, recitări,
clubului sindicatelor din Sime­ dansuri, m elodii populare romî-
p vinte pornite din inima pionierilor şi şcolarilor noştri. De ziua ceferiştilor | ria s-a sărbătorit ieri aniversa­ neşti. Artiştii amatori au fost
n ci mulţumesc din inimă partidului pentru viata fericită ce o trăiesc astăzi, § rea eroicelor lupte ale ceferişti­ răsplătiţi cu aplauze furtunoase,
g mulţumesc muncitorilor ceferişti şi petrolişti care ' la chemarea partidului, § lor şi petroliştilor din februarie deseori la scenă deschisă.
§ au înscris pagini de glorie în istoria mişcării muncitoreşti din patria b

g noastră. § 1933. La acest im portant eveni­ T e iu ş
m ent au luat parte peste 500 de
,, De sub chipiu, ochii celor doi ceferişti rid în lacrimi. Lacrimile emoţiei 8 ceferişti din oraş. Adunarea festivă a ceferiştilor din
8 au prins să licărească şi în ochii călătorilor ce urmăreau festivitatea. Pio- g Teiuş a avut loc în sala clubului
Despre însemnătatea luptelor muncitoresc. Despre însemnătatea is­
§ merii Rodica Manta şi Sorin Borza leagă mecanicului şi fochistului în fu- 8 din februarie 1933 a vorbit tova­ torică a grevelor din februarie 1933 „Şl lecţia de azi a fost plină de învăţăminte“,
par a spune feţele vesele ale cursanţilor. Cum
§ rul gîtului cravate roşii de pionier şi le laminează flori. Flori ale rccu- § răşul Gheorghe Vuşdea, secretar

rioştinţei. g

s Trenul porneşte. Salut voios 'de pionieri Ceferiştii duc cu ei spre inima o al Comitetului regional de partid. a vorbit tovarăşul Aur Nistor,. secre­ să nu fie cînd lecţiile recapitulative sînt exem­
tar al Comitetului regional de partid.
5 ţării salutul pionierilor deveni. 8 In continuare a urmat un Cei' aproape 500 de ceferişti prezenţi plificate cu fapte luate din experienţa lor pro­
frumos spectacol prezentat de la adunare au urmărit şi un program
6 OOOOOOOO DO O OCO OOO OO OO OCO O OCCOOCO OOOO OCCOOOO COOO OCO OOOCOOODOOCOOOcocoocoo o o o o o o c o o o o o o o o o o o o o o c o o 8 artistic realizat cu concursul forma­ prie. Acum, după 27 de lecţii, plus 5 lecţii re­
ţiilor artistice ale clubului. Elevii de
la şcoala medie din localitate, fii ai capitulative, colectiviştii sim t că au învăţat

organizare a întrecerii socialiste — rpulţe lucruri noi şi abia aşteaptă să ,le pună

i^ p r a c tic ă . l 'ţ

drum sigur pentru îndeplinirea angajam entele ceffcriştiţi>r,' au prezentat" montajul
intitulat ,,16 Februarie“.
ADRIAN OŢOIU

Colectivul preparatiei Petrila a în­ axate pe realizarea şl depăşirea pla­ măsuri rG refolosire a unor piese corespondent

gheţat -bilanţul anului 1962 cu o sea­ nului de producţie, Îmbunătăţirea ca­ vechi şl scurtarea intervalelor re­ P e tro şa n i
mă de succese valoroase. Planul a- lităţii produselor şi reducerea preţu­ viziei periodice. Strangularea în

nunl de producţie la brichete a fost lui de cost. producţie a fost astfel evitată, In cursul zilei de ieri, în sala Tea­ Dar legumicultura nu se învaţă
depăşit eu 7 la sută, Iar la cărbuni S-a trecut de asemenea la urmă­ O atenţie deosebită s-a acordat şi trului de stat din Petroşani a avut în casă, ci afară, în grădină. Acolo,
preparaţi eu 3,2 la sută. Conţinutul loc o adunare festivă consacrată ce­
de cenuşă In cărbunii preparaţi a fost rirea mai sistematică a realizărilor. popularizării fruntaşilor In producţie lei de-a 30 aniversări a eroicelor in faţa paturilor calde. Lecţia prac­
redus cu 0,7 puncte faţă de normă, De unde mai înainte acest lucru se şl a metodelor lor de muncă. Pe lin­ luple ale ceferiştilor şi petroliştilor tică de azi tocmai la asta se referă,
iar indicele de recuperare a fost de­ făcea numai la sfîrşit de lună şi de gă evidenţierea în consfătuirile de d'n februarie 1933. Despre importan­ la „Amenajarea paturilor calde şi
păşit cu 0,7 puncte fată de angaja­ trimestru de acum rezultatele schim­ producţie, fruntaşii în întrecerea so­ ţa acestui eveniment, care a înscris pregătirea răsadniţelor pentru seină- v
ment. Economia înregistrată la pre­ burilor şi secţiilor se urmăreau zil­ cialistă au început a fi popularizaţi o pagină glorioasă în istoria lupte­ nat“. Cum se face acest lucru au V;
ţul de cost so ridică la 2.039.000 lei. nic şi se treceau pe grafice afişate cu regularitate la panoul de onoare lor mişcării muncitoreşti din ţara învăţat teoretic şi Maria Popa şi Eli- v
la loc vizibil. Deci, s-a creat fie- şi la gazeta de perete. noastră, sub conducerea Partidului sabeta Coşovean şi Iulica Pclraş, la
tn anii precedenţi, şi chiar la în­ Comunist din Romînia, a vorbit to­ un loc cu ceilalţi cursanţi. Demon­
ceputul anului trecut, obiectivele ce Din experienţa colectivului Schimbul care a obţinut de cele mal varăşul Ioan Carpineţ, secretar al Co­ straţia practică „fixează“ şi mai bine
se stabileau in întrecere constau doţir multe ori titlul de fruntaş în 9 luni mitetului orăşenesc de partid al ora­ cunoştinţele teoretice.
in realizarea planului de producţia, preparaţi®! Pefrsîa este cel condus de maistrul Ioan Flo- şului regional Petroşani.
înlăturarea absentelor nemotivate şi rescu de la sectorul preparare. Comi­
în îndeplinirea altor cîtorva obliga­ cărui om posibilitatea să cunoască în tetul sindicatului a organizat spre Expunerea a fost ascultată cu viu
ţii de serviciu. Dar această situa­ orice moment care este situaţia rea­ sfirşttul anului cu el un schimb de interes de către numeroşii partici­
ţie nu putea dăinui. In urma unui lizării planului şi a angajamentelor. experienţă în care a împărtăşit şi ce­ panţi la adunare.
studiu amănunţit al tuturor factori­ lorlalte schimburi metodele de mun­
lor care concură la realizarea şi de­ Rezultatele întrecerii puteau fi gă­ că pe care le aplică. ¦jir
păşirea planului de stat la toti indi­ site attt la comitetul sindical de sec­
cii, comitetul sindicatului, în cola­ ţie, cit şl la comitetul sindicatului. Schimbul de experienţă s-a dove­ Asemenea adunări au avut loc in
borare cu conducerea întreprinderii, dit a fi cit se poate de rodnic. In cursul zilei de .ieri la Institutul de
sub îndrumarea comitetului de partid Faptul că s-a trecut la o urmărire cursul lunii ianuarie 1963, aplicînd mine din Petroşani şi la Petrila, un­
au trecut la reorganizarea întrecerii operativă a realizărilor şi la tinerea metodele de muncă împărtăşite de de au luat cuvântul tov. Victor
socialiste. Mai înlîi au fost reorga­ unei evidenţe stricte a făcut ca ori maistrul Ioan Florescu, schimbul con­ Ghioancă şi Cornel Negruţ, secretari
nizate grupele sindicale, constituin- de cîte ori se iveau greutăţi într-un dus de Iosif Filimon I a reuşit să se al Comitetului orăşenesc de partid
du-se grupe pc schimburi. Apoi, în sector sau altul să se poată lua mă­ situeze în fruntea întrecerii socia­ Petroşani.
întrecere s-au stabilit obiective con­ suri de înlăturare a lor în timp util. liste. Tot ca urmare a aplicării me­
crete şi mobilizatoare, legate de Spre exemplu, Intr-un timp, echipe­ todelor înaintate de muncă, precum V în z a r e â î-n r a te a u n o r o b ie c te Consfătuirea
munca fiecărei secţii şi a fiecărui le de întreţinere sufereau din lipsa şi a bunei organizări a întrecerii so­ pentru coieciivişiâ legumicultorilor din regiune
schimb. Bunăoară, la secţia spălăto­ de piese de schimb. Din această cau­ cialiste pe baza experienţei dobân­
rie, au fost incluse printre obiectivele ză n-au putut fi efectuate o serie de dite, anul trecut, au înregistrat re­ In conformitate cu o hotărire a gospodăriilor agricole colective, a Sîm bătă, 16 februarie, a avut Cu prilejul consfătuirii tov.
întrecerii socialiste creşterea debitu­ lucrări de întreţinere şi debitul spă­ zultate frumoase şi celelalte schim­ Consiliului de Miniştri al R.P. Romî- motoretelor şi bicicletelor „Carpaţi“ loc în sala festivă a Sfatului ing. Nicolae Cîndea, şeful s e c -.
lui de spălare, reducerea consumului lătoriei a Început să scadă. Pentru buri. Organizînd tot mai bine Între­ te, Ministerul Comerţului Interior a şi a aparatelor de fotografiat „Ori­ popular regional consfătuirea le­ ţiei horticole din cadrul Consi­
de energie electrică, depăşirea pla­ remedierea situaţiei, comitetul sindi­ cerea, făcînd-o tot mai mobilizatoa­ luat măsuri pentru punerea în vîn- zont". gumicultorilor din regiunea Hu­ liului agricol regional a prezen­
nului ia cărbune special spălat, re­ cal de secţie, In colaborare cu con­ re, colectivul noslru de muncă Îşi va zare, cu plata în rate, membrilor nedoara, organizată de Consiliul tat un referat privind rezultate­
ducerea cenuşei din cărbunele spă­ ducerea sectorului, au luat Imediat realiza şi depăşi cu siguranţă anga­ Aceste produse se vînd, prin uni­ agricol regional. le obţinute de către unităţile a-
lat ş.a.m.d. In general, obiectivele erau jamentele anuale pe 1963. tăţile comerţului de stat . şi ale coo­ gricole în cultura legumelor, tov.
peraţiei de consum, tn următoarele La consfătuire au participat Grigore Poplăcniel, cercetător
GIF. ECOBESCU condiţii: un acont minim de 40 la tovarăşii Dumitru Dejeu, preşe­ principal la Staţiunea experi­
tehnician Ia preparaţia Petrila sulă şl restul sumei in cel mult 12 dintele Comitetului executiv al mentală horticolă din Geoagiu,
rate lunare pentru motoreta „Car- Sfatului popular regional, Aur un referat privind metodele fo­
pali". 30 la sută din preţul bicicle­ Nistor, secretar al Comitetului
tei „Carpaţi“, iar diferenţa în ma­

ximum şase rate lunare, acelaşi regional al P.M.R. Llunedoara, losite pentru obţinerea de legu­

acont si cinci rate lunare pentru preşedinte al Consiliului agricol me timpurii, iar tov. Nicolae Be-
aparatul fotografic „Orizont". La su­ regional, secretarii com itetelor la, vicepreşedinte al Consiliului a-
mele stabilite drept rate lunare, se de partid raionale şi orăşeneşti, gricol regional, planul de măsuri
va percepe o dobindă de 3 la sută care răspund de problem ele a- al consiliului privind extinderea
pe an. Plata ratelor va fi garantată griculturii, Maria Creţu, secreta­ legumiculturii şi creşterii pro­
de 2-3 persoane care locuiesc în ră a Comitetului regional al fe­ ducţiei de legum e Ia hectar.
aceeaşi comună cu cumpărătorul. meilor, preşedinţii -consiliilor a-
gricole raionale şi orăşeneşti, Pe marginea materialelor pre­
înapoierea din R .P . Polonă membrii secţiilor horticole din zentate, participanţii la consfă­
a delegaţiei cadrul consiliilor agricole raio­ tuire au purtat discuţii fructuoa­
nale şi orăşeneşti; preşedinţi şi se. In acelaşi timp, pe baza ex­
guvernamentale romîne ingineri ai gospodăriilor colecti­ perienţei dobîndite, ei au venit
ve, brigadieri legum icoli din uni­ cu numeroase propuneri preţioa­
Sîm bătă după-amiază s-a îna­ tăţile agricole şi un mare număr se ceea ce a făcut ca această
poiat în Capitală venind dc la consfătuire să constituie un mi­
Varşovia, tov. Gheorghe Gaston

Marin, vicepreşedinte al Consi­ de legum icultori şi legum icultoa­ nunat prilej de generalizare a

liului de Miniştri, preşedintele re fruntaşe. experienţei şi a m etodelor îna­

Comitetului ele Stat al Planifi­ Consfătuirea a avut drept scop intate de cultivare a legumelor^

cării, care a condus delegaţia dezbaterea problemelor privind Participanţii la consfătuire1

Colectivul de muncă al fabricii „Sebeşul“ 'din Sebeş este fruntaş în lupta pentru economii. Aici au fost întreprinse valoroase acţiuni pentru guvernamentală romînă în R.P. dezvoltarea legumiculturii în uni­ şi-au exprimat hotărîrea de a
economisirea acelor, a materiei prime şi materialelor. tăţile agricole din regiune şi mă­
Polonă pentru continuarea dis­ aplica cele mai valoroase m eto­
In fotografia de faţă vă prezentăm un grup 'de muncitoare 'din secţia Încheiat, fruntaşe in lupta pentru economii; Sora Micti, Sora Ro­ surile ce vor trebui luate în ve­
man, Paraschiva Vasile, ’Ana Guţea, Elena Lazăr şi Floarea Sţrlccfţu. cuţiilor începute la Bucureşti, derea sporirii producţiei de Ie- de de cultură a legumelor pen­

m r^a sşss-m ss privind problemele colaborării gym? şi zarzavaturi. tru continua sporire a produc- .

m m ak9* ce]e două ţări. Jigj la hectar. ;