Page 58 - 1963-02

PAG. i DMXOl S t t M i n 'Nr. 2534

Pi ÍSV23ÉSV23E5VZ3

Ú y/\r

i Pz. É

i VA //¦

Í 'm

I1

*% Tn graiul munca şi viaţa noua a nunei ilor »
CIFRELOR f
i In vechiul regim se dusese Vestea de odihnă In cele mai pitoreşti sta­ reu locuinţe noi şi confortabile în »¦
• Dlntr-o statistică a ănu- ^ despre sărăcia ce domnea în satele ţiuni bahieo-climaterice din ţară. oraşul Brad, la Valea Morii şi Va­
Ţinutul ?(!rundului, sau „Tara de piatra", tinde sub Şcolii medii ‘din Brad sint urmate de 245 muncitori lut Şcolar 1938-1939 rezultă că din Munţii Apuseni, despre condiţii­ Anul trecut la exploatarea noastră, lea Arsului, Lâ Gurăbarza s-au dat »
regimul burghezo-moşieresc totul era aspru, gal pitare şi peste 500 îşi completează studiile la invătămintul pe raza fostei plase Brad erau le neomenoase de muncă şi traiul au fost distribuite 301 bilete de o- in folosinţă nefamillşlilor 4 blocuri
a) slincile munţilor, unde sărăcia era htidă şi exploa­ fără frecvenfă. Majoritatea localurilor vechi de şcoală 9i963 analfabeţi. Astăzi, aceas­ amar al băieşilor din bazinul auri­ dih'nS. In momentul da fata minerul !>
tarea cruntă, este astăzi în plină dezvoltare, In cei au fost renovate şi dotate cu material didactic bogat. tă plagă â regimului bUrgUCzo- fer Bârza-Gufâbarza. Astăzi, aici, to­ Vasile Dobircău îşi reface sănăta­ noi cu peste 700 locuri.
18 ani ai regimului democrat-popular aici s-au petre­ La casa raională de cultură din Brad, in cele 74 că­ ) moşieresc a fost lichidată în \ tul este de nerecunbscut, In anii re­ tea lâ CălimănCşti, Ioân Botici Io I)
cut transformări profunde. Bunăstarea materială fi mine culturale, in bibliotecile săteşti şi orăşeneşti, oa­ gimului democrat-popular munca şi Slănic Moldova ş.a.in.d. ...Zilele trecute a avut loc confe­ !>
spirituală s-a statornicit in casele oamenilor. Condiţiile menii îşi ridică necontenit nivelul de cultură generală. rinţa sindicatului lucrătorilor de la »
E. M. Barza. Printre altele ea a dis­ I)

»
)>

de muncă pentru mineri au devenit de la Un an la In anii regimului democrat-popular s-au construit că­ / întregime. < viaţa minerilbr devin de la lin an Astăzi minerilor li s-au creat toa­ cutat şi aprobat contractul colectiv
altul tot mai uşoare. Mecanizarea lucrărilor a condus mine culturale la Zdrapti, Crişcior, Rovine şi în alte la altul tot mai plăcute. In subteran te condiţiile pentru a-şi ridică ni­ pe 1963. In el se prevăd măsuri
la creşterea continuă a productivităţii muncii şi im­ comune în care se desfăşoară o bogată activitate cul- ( * In sălile cinematografe- ( se introduc în fiecare an noi ma­ velul cultural. La gurile de mină pentru îmbunătăţirea in continuare
plicit la sporirea veniturilor muncitorilor. Ţăranii tural-artislică. şini $i utilaje, din cele mâi moder­ funcţionează săli de cultură, dotate a condiţiilor de muncă şi viaţă ale
trăiesc acum in condiţii noi, 4.583 familii s-au unit în S Ibr existente In anul 1938 au ) ne, care reduc efortul fizic al omu­ cu biblioteci volante, radiouri, şa- minerilor noştri. Este o dovadă grăi­
13 gospodării colective, pentru a munci mai spornic lui, şi fac ca productivitatea muncii buri şi alte jocuri distractive. Aici toare a transformărilor ce au loc în
pământul. Ei au dezvoltat sectorul zootehnic, care le fost prezentate 700 de filme să Crească. Bunăoâră, la Barză, s-au se ţin conferinţe pe diverse teme. fiecare an pe drumul construirii noii
aduce venituri mari. Şeptelut a crescut la 2.258 bovine, introdus in subteran din ianuarie 1962 Anul trecut, bunăoară, s-au ţinut vieţi înfloritoare.
3.430 ovine, 1.367 păsări, 145 porcine. O grijă deosebită se acordă şi deservirii in bune / la care au participat 78.927 ( pînă în prezânt, 33 maşini pneuma­ peste 80 conferinţe politice, ştiin­
condiţiuni a populaţiei. In acest scop in raionul Brad tice de încărcat, 658 vagonete, 13 ţifice şi tehnice, 76 recenzii etc. DORIN BULIGA
Oamenii muncii din raionul Brad trăiesc astăzi o s-a' dezvoltat o reţea comercială formală din 190 uni­ K cetăţeni. In anul trecut au \ locomotive electrice, 780 perforatoa­ preşedintele comitetului sindica­
viată demnă. In ultimii trei ani au fost construite 1.073 tăţi, dotate ca mobilier modern şi aprovizionate cu Pentru mineri se construiesc me­
locuinţe proprii, iar în casele oamenilor se găsesc acum sortimente bogate de mărfuri. Valoarea mărfurilor des­ ) fost prezentate 5.588 de filme re, numeroase coloârie telescopice lului de la E. M. Barz3
4.700 aparate de radio şi 3.278 difuzoare. In oraşul făcute către populaţie in anul 1962 s-a ridicat ia con­ care au fost Vizionate de V. de susţinere, trolii pneumatice pen­
Brad s-a construit un cartier nou, miner, în care se siderabila sumă de 168.000.000 lei. tru transportul materialelor pe ver­ mmmm
va construi o şcoală medie, ca 16 săli de clasă, iar 468.000 cetăţeni. ^ ticală, s-a montat o nouă maşină de
anal acesta, va fi dat în folosinţă palatul poştelor. extracţie la puţul auxiliar nr. 3 de )>
® In domeniul construcţii- ( la orizontul minus 150 Musarlu, iar
Oamenii aa cunoscut din plin bucuriile viefii noi în prezent sînt in curs de montare »
şi binefacerile culturii. Analfabetismul a fost lichidat lor de locuinţe pentru dez- \ alte două.
complet încă cu ciţiva ani în urmă. Beleaua de şcoli »
de pe raza raionului s-a mărit simţitor. In satele altă­ Exemplele pe care le-am dat sint insă patine. Aoul } vollarea întreprinderilor in- / Pentru îmbunătăţirea protecţiei »
dată „uitate“ ca; Ribifa. Rişciiliţa, Rişca, Plai, s-au te întimpină la tot pasul, în conştiinţa oamenilor, in muncii la mina noastră s-au chSiluit )>
construit şcoli elementare de S ani şi de patru ani. felul lor de,a.trăi. îmbunătăţirea asistentei sanitare in dustriale, a transporturilor, te- v, In 1962 14.432.000 lei, aproape dublu »
Numai în anul 1062 au fost construite 8 şcoli elemen­ mediul urban şi rural, noile obiective industriale, ca­ fată de 196!. Din aceste fonduri s-a »
tare de opt ani şi 4 şcoli de patru ani. In în­ nalizarea şi tcrmoficarea oraşului Brad, înfrumuseţarea ( lecomunicaţlilor şi silviculturii, ( extins perforajul umed, s-au săpat
văţământul de cultură generală sini cuprinşi continuă a raionului, toate sint realizări ale regimu­ noi galerii, suitori şi puţuri de ae- li
6.012 copii ai oamenilor muncii. Cursurile serale ale C volumul investiţiilor a eres- ' raj, au fost confecţionate noi gră­
y
\ cut In anul 1962 de peste , tare pentru protejarea gurilor de
rostogol, s-au distribuit minerilor
f două ori faţă de anul 1959. ) 3.700 salopete, 4.083 perechi de bo­
canci, 1,280 veste Vătuite, 3.50O
lui nostru democrat-popular. ) • Lumina electrică pălrun- - căşti de. protecţie si alte materiale
Tulnicul şi fluierul moţului nit mai exprimă du­ de protecţie.
de In tot nrai multe case ale
rere, tristeţe. Buciumul vesteşte astăzi că pe Valea Paralel cu îmbunătăţirea condiţii­
Criţiilui Alb se trăieşte o viaţă înfloritoare, prosperă, v oamenilor. Pînă In prezent, lor de mutică în subteran au cres­
cu oameni noi care muncesc pentru a-şi făuri un viitor cut producţia şi productivitatea mun­
( pe raza raionului Brad, au cii, salariul mediu al lucrătoriior. in
1961 salariul mediu al muncitorilor
( fost electrificate 44 de sale, a crescut cu 16 lâ Sută fată de 1960.

luminos. 5 iar în cursul anului 1963 vor

VIOREL LUPU ) mal fl ' electrificate incă 6
preşedintele Comitetului executiv
al Sfatului popular raional Brad / sate.

$ • In urmă cu doi »nl a

fost terminată noua construc­

ţie a fabricii de ptlne din

Brad. Fiind dotată cu utilaje

moderne fabrica produce In 24

de ore o cantitate de 24 tone ,

r produse de panificaţie. '

• In anul 1938 pe tetito- )

' riul raionului Brad erau doar ,

patru medici. Astăzi, prin gri-

. ]a partidului şl guvernului, in i,

< raionul Brad sihl 73 medici, ‘

( 14 felceri. 83 surori, 23 ofi- (

< clantl sanitari si alte cadre /

/ cu calificare medie sanitară. (

* Pentru întărirea ecofiomi- In 1962. e! a ajuns lâ 1.123 lei pe ?
co-orcranizatorică a unităţilor i om şi lună. Majoritatea minerilor
socialiste din agricultură sta- ); insă realizează un cîştig lu'nâr in­

ful a acordat Împrumuturi pe t tre 2.000 — 3.000 lei. Lucrul cu maşină de încărcat la brigada condusă de minerul Nico- >
termen lung. Din creditele a- <
oordale, In valoare de 4.534.119 ' Miner;! îşi petrec, astăzi concediul lae Lupaş de Ia mina Musariu E, M. Barza, )>
lei, Unităţile socialiste din a-
gricullura ralotiutui Brad înfăptuiri cu care ne >>
sl-nu mărit considerabil sCp-
telul. De asemenea au fost \>
consfruile 44 saivane, 26
In oraşul Brad au fost date în folosinţa minerilor peste 600 Condiţii grajduri. Dacă intri în sâctia stiungăîîe â de calitate a eelor mai dificile ope­ vitate ,le-a fost construită o clădi­
apartamente cu doua şi trei camere. Atelierelor centrale Crişcior te în» raţiuni. Au ctescut în aceşti âni Şi re nouă, cu etaj. Sectorul electric
PAVEL COJOCARII > timpină un zumzet caracteristic mo­ oameni care dovedesc dragoste şi dispune de o construcţie in care or­
IN FOTOGRAFIE : Aspect din oraşul nou — Brad. statisticien ( toarelor unor maşini unelte moder­ pasiune fată de muncă, de meserie. ganizarea fluxului tehnologic de un
ne, de mare productivitate. Numai însuşihdU-şi metode iioi, perfecţio­ înalt nivel, permite executarea dife­
minunate pentru studiu in ultimii Ani secţia strungărie a nate de lucru, comuniştii Dionisie ritelor lucrări de bobinaj, forţă şi
[ost înzestrată cu 9 strunguri ce â- Pop, îoachim Faur, Niţă Vidiu, iluminat despre care nu se putea
ting pînă -la 1.200 ture pe minut, 3 Gheorghe lga, Nicolae Furdui şi vorbi in trecut. In acest sector au
maşini de frezat, maşini de sabo­ mulţi alţii, şi-au adus un aport pre­ [ost montate şi 2 macarale, un apa­

1rs staţiunea Vaţa de Jos In acest an de invăţămînt peste O mare atenţie se acordă da către tat, mortezât şi frezat. Mînuite de ţios la reducerea timpului de exe­ rat pentru măsurarea rigidităţii ule­
300 de elevi se pregătesc la şcoa­ conducerea şcolii aplicaţiilor prac­ mîini harnica, pricepute, aceste ma­ cuţie a pieselor 'şi utilajelor. La iului de transportoare, 2 cuptoare
Acum vreo 50-60 de ani, la 18 dublat, iar calitatea ei a crescut sim­ la profesională de ucenici din Gu- tice, care se efectuează in atelierul şini prelucrează piese la un înalt axele cu canie, robinet» pentru aer pentru uscarea motoarelor electrice
km. de Brad, pe Valea Crişului Alb, ţitor. In acest an vor fi date in fo­ râbarzâ pentru a deveni electrici­ şcolii. Acesta a fost înzestrat cu grad de precizie. comprimat, coliviile simple şi du­ umezite, sau care sint rebobinate, o
au ieşit la iveală primele izvoare losinţa încă două izvoare noi, eni, lăcătuşi mecanici de mină, mi­ ble, prin efortul şi priceperea lor, pompă pentru regenerarea uleiului
cu ape termale cu acţiune curabilă neri. In anii democratici populare maşini unelte noi, scule şi planşa, Dar nu numai secţia strungărie de transformatoare etc. Totodată, în
pantru bolile reumatice, cronice, pa­ în staţiune ,a fost amenajat şi un şcoala a fost înzestrată cu o biblio­ care asigură aprofundarea cunoştin a cunoscut această dezvoltare in prin folosirea noilor utilaje, durata sectorul nostru s-a organizat un flux
ralizia şi neuroastenie. Ciţiva îm­ cabinet medical, dotat cu aparat tecă in care se găsesc peste 5.600 telor practice a elevilor. Sub în anii de democraţie populară. In sco­ de execuţie s-a redus la jumătate. tehnologie care a permis însuşirea
buibaţi, văzlnd In ele surse de ve­ Roentgen, aparate de raze ultravio­ cărţi tehnice şi politice, 0.000 ma­ drumarea a 3 maiştri instructori, e pul reducerii efortului fizic al lă­ Dacă la confecţionarea coliviilor se unui produs nou : cutiile de semna­
nituri, au construit aici nişte vile lete, şi ultrascurte, un laborator un­ nuale şcolare, broşuri etc. Pentru cătuşilor şi forjorilor, în scopul foloseau in trecut 3.600 de ore, a- lizare, care Înainte se importau.
tn care, cei cărora le dădea mina, lovii anului I fac cunoştinţă âic creşterii productivităţii muncii curr. se execută în numai 1.800 ore.
veneau să se trateze. Cit despre de se fac analize microscopice, tru­ a-şi însuşi cit mai temeinic lecţii­ pentru prima dată cu strungurile lor, au fost montate 5 maşini \rle Aceasta ca urmare a faptului că in In cele de mai sus am prezen­
băieşi, care scormoneau măruntaie­ să oftalmologică şi alté aparate ne­ maşinile de găurit şi alle maşini u găurit la diferite dimensiuni, prese prezent marea majoritate a pieselor tat, pe scurt, doar citeva din în­
le pămîntului, măcinaţi de reuma­ cesare desfăşurării unei activităţi le teoretice şi practice, elevilor li nelte. hidraulice, fierăstraie rectilinii, cio­ sint slrunjite, sau ştantate, iar mon­ făptuirile cu care noi ne mîndrim.
tisme şi alte boit, nici nu .putea ti medicale corespunzătoare, s-an creat condiţii minunate de ca­ cane pneumatice ele. tajul se face prin nituire cu cioca­ Aceste realizări sînt un Imbold în
vorba. Ciştigul lor mizer nu le per­ zare, de studiu şi pentru aplicaţii Condiţiile bune de studiu ce le-au nul pneumatic. munca noastră de zi cu zi, ne în­
mitea aşa ceva. Oamenilor muncii veniţi în staţiu­ practice. Lecţiile teoretice sînt pre­ fost create, permit- elevilor să se Piesele c-e se confecţionează in a- deamnă să ne sporim eforturile pen­
ne li se oferă clipe de adevărată date de 11 profesori, ingineri, mai­ leiiferul nostru, reparaţiile efe se e- Paralel cu înzestrarea tehnică au tru a obţine succese tot mai de
In anii de democraţie populară destindere. In anii regimului de de­ ştri cu o îndelungată experienţă. Pe pregătească temeinic pentru ziuă xecută aici la cele mâi complicate fost construite secţii şi sectoare noi. seamă in producţie.
viaţa băieşilor ca- şi a celorlalţi oa­ mocraţie populară a fost amenajată tot timpul şcolarizării elevii pri­ d.nd vor intra în cimpoi muncii. utilaje miniere, sint rezultatul per­
meni ai muncii s-a schimbat. Acum o sală dc spectacole încăpătoare. mesc grâtuil manuale, rechizite şco­ fecţionării continue a procesului teh­ Dacă acum 18 ani nu se putea vorbi lOSIF GAL
el clştigă bine, li s-an creat con­ Amatorii de sport găsesc aici o po- lare, echipament complet. IOAN ANCA nologic, a înzestrării cu maşini noi, electrician la Alelierelc centrale
diţii optime de tratament şi odihnă maistru instructor la Şcoala câre asigură o execuţie rapidă si de un sector electric şi de tîfnplă-
la cele mai bune staţiuni din ţară picărie bine amenajată. Cei veniţi Crişcior
printre care şi la staţiunea Vata dc la tratament îşi pot petrece timpul profesională din Gurabârze rie, âcutii acestor sectoare de acti­
liber în mod instructiv. Biblioteca
Jos. Aici sînt trataţi anual 5,400 oa­ existentă cuprinde un număr Însem­ Pentru deservirea tn bune A z u în satulnostru
meni ai muncii. Pentru ei au fost e- nat de volume de literatură politică condiţiuni a oamenilor muncii,
fectuate In ultimii, ani,, lucrări im­ şi beletristică. in Gurabarzâ a iost construit In sătul nostru. Zdrapţi. in a- un sat. nou. să trăim civilizat. Noi asigura un trai lot mai îmbel­ Iui cultural să fie întotdeauna pli­
portante de amenajare..' Bunăoară, un complex de deservire fara celor două biserici şi două am contribuit cu zeci. de mii de şugat. nă. Sub 300 de spectatori nu gă­
au fost renovate şi reamenajate toa­ Prin grija stalului staţiunea va de­ ai cooperativei meşteşugăreşti arciumi, alte clădiri mai arătoa­ ore de muncă patriotică la ridi­ seşti la prezentarea unui film.
te vilele, creindu-se astfel un Sta­ veni tot mai frumoasă. De la an „Moţul", cu mai multe secţii. se nu găseai în armă cu IS ani. carea utilii cămin culturuL la e- Dragostea pentru muncă, setea
ţionar cu 200 paturi. Prin grija sta­ la an se.vor efectua noi lucrări de In localul care st numea şcoală feditarea lucrărilor de electrifica­ de cultură au pus stăpmire pe „Allfi-i viaţa, altu-i traiul“ —¦
tului s-a investit suma de 200.000 amenajare, iar oamenii muncii vor IN FOTOGRAFIE : Aspect ex­ încăpeau doar o mină de copii. re a salului şi ridicarea construc­ fiecare locuitor al salului. In sat aşa zic locuitorii noştri. Acest a-
lei pentru efectuarea lucrărilor de găsi aici condiţii tot mai bune da terior al noului complex de de­ Cei mai midii ajungeau slugi, ţiilor pentru G.A.C. nii mai avem nici un neştiutor de devăr este confirmat şi, dc cifrele
sondaje în vederea captării de noi odihnă şi tratament. servite. rămâneau analfabeţi. Marca majo- carte Aproape 109 de copii în­ următoare: valoarea mărfurilor
izvoare. In urina lucrărilor ce s-au tilale a locuitorilor satului aveau Căminul cultural, cu o sală dc vaţă ]n şcoala din localitate. Gri cumpărata dc colectivişti in anul
executat, debitul de apă termală s-a PETRU MOGOŞAN ca adăpost case dărăpănate, co­ aproape 400 locuri: şcoala, con­ trecut dc la magcnmd universal
şeful secţiei sănătate şi prevederi cioabe. Intr-o cocioabă din mij­ strucţiile gospodăriei, colective iii rare termină clasa a W-a merg din sat atinge aproape 2 milioa­
sociale a Sfatului popular raional locul salului locuia şi Chiva Al- atrag fără să vrei privirea. Să­ mai departe. Ia. ciclul II. Slovele ne lei. Printre acestea se număro.
măşan. n femeie văduvă, cu 4 răcia. mizeria aspră cC stSpincau cărţilor, ziarelor şi. revistelor nil 30 garnituri de mobilă, 21 apa­
Brad copii, care niciodată n-ăvia c* în trecut stilul nostru tiu dispă­ mai ascund secrete pentru ci. A- rate de radio. 5 bieicieie. citeva
împărţi Ia masă. rut pentru totdeauna. motorete şi motociclete etc.
vtm 256 abonaţi la diferite publi­
Această imagini trista a satu­ ,4ci tot sa.tul. sintCm co 6 fu- cata. Anul trecut s-im înregistrat RUDA GHb'ORGHE LVI IO AN
lui, copiii noştri n-o tfltii Cunosc. milie. Fiecare colettivi st depune 450 de Cititori la bibhoecă. Spec­ colectivist
In anii puterii populare satul interes pentru ca gospodării/. Mos- tacolele date de echipa <7* teatru.
Zdrapti. aidoma celorlalte din ta­ tră să divină tot mai putem,ifă. COtul. jocurile, brigada artistică
ră, s-a schimbat mult. Pînă acum. Fiindcă finalele din furai satu­ de agitaţie fac ca soli ximinu-
au fost ridicate peste 100 de ca­ lui favorizează creşterea tinimah-
se noi din cărămidă, hi locul co­ Idr. noi ne-a.m hOtărît să dezvol­
cioabei. colectivista Chiva AlmM tăm . această ramură de producţie.
S<m, şi-a construit o casă nhiiă In prezent sectorul zootehnic nu­
cu două camere mari. bucătărie, mără 120 de bovine si ţbb de oi
baie şi căinară. Cei patru copii ai fin Ftpti cind am înfiinţat CA C
ei sint acum mineri, fruntaşi. Ea. aveam, doar 2 coi şi de oi.
deşi are aproape 60 de ani. mun­ Pentru acest an nC-am. promis să
ceşte cu hărnicie in gospodăria ajungem lo peste Nm bovine si
colectivă. ¦
400 oi. fl mare atentie acordăm
Dar. şi ceilalţi colectivişti şi-an ridicării de nOi construcţii. Anul
trecut am construit, un grajd pen­

ridicat case noi. Avram Bogar, tru 100 ctibetf. un pătvt. un si­

loan Ahnăşan. I.eaba Avram sini loz de 40 de tone. iar in . arest

ciţiva dintre ci. iin vom ridica !)/<-« un grajd dc

întregul sat. la fel ca şi cele­ 100 capete. 5 silozuri, o magazie
lalte din raion, a primit n nonă şi un saivan. Locuitorii din
înfăţişare. Statul nostru democrat- Zdrapti muncesc m tot sufletul
popular nc-a ajutat să ne clădim pentru întărirea G A C., fiind con­

vinşi cu in felul acesta îşi vor

Noul cămin cultural din Zdrapţi.

V V W V V W V ' w W-