Page 59 - 1963-02
P. 59
Nr. 2534 DRUMUL SOCIALISMULUI PA ® .»
Atenţie cuvenită
scrisorilor oamenilor muncii ! In mină nu intrase nicio schimbul lui Petre Constan tone cărbune. Depăşirea ma
dată. Nu-şi imagina nici mă tin numai lucruri bune se ro de plan pe ianuarie a a-
Pentru rezolvarea operativă a scri de aprovizionare şi altele. Astfel am car cum arată o galerie sau vorbeau. Zi de zi schimbul dus un cîştig pe post de mi
un abataj. Aceasta însă, îl lui dădea cărbune fără pia ner de 117,75 lei.
sorilor oamenilor muriCii, Comitetul reUŞit ca in anul 1962 să fie rezolva făcea mai hotărît şi (inea cu tră, iar planul de produc
orice preţ să se numere prin ţie era mereu depăşit. Pa la sfîrşitul anului 1962,
executiv al Sfatului popular al ora te toate cele 433 reclamaţii Şi sesi tre acei oameni care din tovarăşul Petre Constantin a
adincuri scot „la ziuă“ cărbu Ceva mai tîrziu, in faţa cerut să fie primit în rindu-
şului regional Petroşani a căutat să- zări primite la sfatul popular al ora nele negru. Se sfătui cu ai sectorului se punea problema rile candidaţilor de partid.
săi, îşi luă merinde pentru unor reorganizări de brigăzi. Pentru meritele sale, comu
şi organizeze cît mai bine munca în şului regional Cît şi la cele ale ora Petre Constantin fu întrebat: niştii l-au primit direct tn
drum şi o porni către Lu rîndurile membrilor de partid.
această problemă. Astfei, orice scri şelor raionale şi comunale. Merită să peni. Ajuns la mină, se şi — Ce părere ai, primeşti Încrederea acordată de comu
angaja. Astfel, printre miile conducerea brigăzii ? Sarcinile nişti este astăzi răsplătită prin
soare sau sesizare este văzută de pre fie subliniată aici activitatea desfă de nume de rîci. mai apăru de plan sînt mari, e o bri
unul .* Petre Constantin. gadă marc şi sectorul îşi pu clanul şi priceperea cu care
şedintele comitetului executiv, care şurată de unele sfaturi populare ca ne mari speranţe în voi... vrednicul miner conduce bri
— O să-ţi placă mina ? — gada.
pune o rezoluţie prin care indică acele din Uricani, Aninoasa şi Is- îl întreabă şeful exploatării. Petre Constantin le ştia pe
toate acestea. Aşa că nu-i fu Sectorul lll. unde munceşte
Organul sau secţiunea care urmează croni, care au studiat cu atenlie şi — Mina tiu ştiu dacă-mi greu să răspundă: şi Petre Constantin, a reuşit
ca in luna ianuarie a.c. să
să se ocupe de rezolvarea scrisorii. simt de răspundere fiecare scrisoa place, dar munca da. O să — Primesc! Şi-apoi lăsaţi
vă convingeţi — zise el pe pe mine ; ortacii mei sînt oa depăşească planul de produc
Apoi scrisoarea este înregistrată lă re în parte, rezoivîndu-le în termen meni de ispravă... ţie cu 5.534 tone. S-au evi
cît de simplu, pe alîl de con denţiat în mod deosebit oa
biroul de redâmatii şi repartizată şi în mod competent. La fel au pro- vingător. Şi aşa, la data de 1 no menii din brigada lui Petre
iembrie 1962 fn numit şef de
penlru cercetare pe teren. Pentru o cedat şi secţiunea de învăţămînt şi In subteran fu numit vago brigadă. Brigada numără a- Constantin... Iar din brigadă
netar... Aceasta s-a petrecut
rezolvate cît mai competentă a scri oficiul de prevederi sociale. Merită a
sorilor oamenilor muncii, la cerce fi subliniat modul în care s-a rezol
tarea !or sînt atraşi pe lingă mem vat scrisoarea estătenilor din satele
brii cbmiletului executiv, secretarul Malea, Bbtoni şi Lunca-Jiu care au
comitetului, şeful ¦ ___ __________ ceiul extinderea
birbUltti reclamaţii Din activitatea reţelei electrice. In
iaf la oraşe şi şe sfaturilor populare urma studiului fă
fii secţiunilor de cut, reţeaua elec
resort. O măsură trică a fost extin-
importantă tuală în "1 să pe încă cîteva în primăvara lui '56. In. 1958, proape o .sută de oameni. şefii 'de schimb Pop Grigore,
cadrul sfatului popular a fost şl nu străzi. De asemenea la cererea cetă Membrii G.A.C. era deja miner. > Sarcinile de plan sînt şi ele Solomon Ion şi Chisfoludi
mirea în cadrul secţiunilor a umil sa ţenilor din satul Malea s-a introdus din Lăpuşnic au Petru, minerii Dănescu loan,
lariat care să se ocupe, pe lingă ce apa potabilă pe o distanţă de cîteva CARNET ELECTORAL tiotărît să cumpe Din ziua angajării, tînărul mari. Dar de atunci n-a fost Oprea Vasile, Pasat Ion, va
lelalte sarcini profesionale şi de ti zeci de metri. La realizarea acestor re anul acesta se prezenta regulat la şut ; gonetarii Ciobotaru Vasile,
nerea evidentei scrisorilor repartiza cerinţe cetăţenii şi-au adus aportul 1.800 pui de o ii, lună în care planul de cărbune Polgali Ion, Graure Alexan
te secţiunii respective. ACesta se în prin muncă patriotică. pentru dezvolta cînd intra in abataj, miinilc al brigăzii să nu fie depăşit. In dru, Iacob Petru şi alţii.
grijeşte de respectarea termenelor de rea fermei avi luna noiembrie cu 100 tone, Toţi oameni unu şi unu, de
rezolvare şi de expedierea răspunsu Totuşi în munca cu scrisorile in neri care vor vota la 3 martie pen cole. lui vinjoase făceau să curgă neîntrecut printre mineri.
lui. Pentru a întări răspunderea cu activitatea noastră au existat şi une tru prima dată. în decembrie cu 680 tone, iar
care se rezolvă scrisorile oamenilor le deficiente. Un număr de 74 scri In sprijinul formsfsSlor IN CLIŞEU : cărbunele ca nu pridideau cci în ianuarie cu 1.182 tone. GR. GOANŢĂ
muncii în cadrul Sfatului popular al sori nu au fost rezolvate in termenul A. OŢOIU îngrijitoarea Oli Astfel, în cele trei luni de corespondent
oraşului regional Petroşani s-a luat legal. La sfatul popular al oraşului arfssftce corespondent via Moise hrăneş de la transport să-l scoată la
măsura ca vicepreşedinţii comitetului Lupeni, de pildă, timp îndelungat nu te găitiile. ziuă. cînd conduce brigada, Petre
executiv să urmărească falul în care a fost controlată de comitetul execu Pentru a veni tn sprijinul forma La puneiul de agliafie Constantin şi ortacii săi au
s-n Cercetat pe teren tâclamaţia sau tiv munca cu scrisorile. Aceasta a ţiilor artistice în vederea desfăşu Intr-o zi, prin 1960, şeful obţinut o depăşire de 2.512
sesizarea, ce măsuri s-au luat şi da dus pe lingă depăşirea termenelor şi rării unei activităţi cît mai bogate O bogată activitate şe desfăşoară
că răspunsul a fost competent şi la la încălcări a modului de rezolvare. în campania electorală Casa regională în aceste zile şi la punctul de agita sectorului îl numi şef de
termen. Pentru impulsionarea muncii Aşa de exemplu sesizarea care arăta a creaţiei populare a distribuit că ţie din comuna Cristur (oraşul re schimb. De atunci, despre
eu scrisorile, sfatul popular al ora că la bufetul din colonia Braia se minelor culturale o duiegere de texte gional Deva) care funcţionează în ca
şului regional a organizat brigăzi de vînd produse cu suprapreţ a ajuns specifice. Culegerea cuprinde poezii, drul căminului eultural. Astfel, s-au Din activitatea comitetelor
control. De asemenea membrii comi să fie „verificată" de însuşi gestio monoloage şi texte de brigadă artis luat măsuri ca zilnic între orele 18
tetului executiv au participat lâ şe narul bufetului. tică de agitaţie, scrise de loan Pre 20 aici să aibă loc manifestări cul şi comisiilor de femei
dinţele sfaturilor populare în Subor da, Traian Filimon, Corueliu Buda şi turale. Ou citeva zile în urmă o par
dine, unde s-a analizat munca cu scri Nu cu destulă grijă s-âu ocupat alţii, închinate alegerilor de deputaţi te din soliştii căminului cultural si Petroşani Femeile din gospodăria noastră au
sorile şi au dat indicaţii preţioase. de rezolvarea scrisorilor oamenilor tn sfaturile populare Comunale şi ale formaţia de dansuri au prezentat un participat in mod activ la toate mun
muncii şi secţiunile de gospodărie oraşelor raionale. scurt program. . Comitetul orăşenesc al femeilor din cile şi au executat lucrări de bună ca
Periodic, în şedinţe de comitet exe comunală şi S.A.S. Deficiente în a- Petroşani a organizat o serie de ac litate. Cu prilejul analizei muncii lor,
cutiv, a fost analizată munca cu scri ceastă problemă a avut şi sfatul fnfîS rcsre cu ţinerii In planul de activitate sint prevă ţiuni cullural-eăucalive de masă cu fe femeile din gospodăria noastră s-au
sorile oamenilor muncii. Aşa de pildă, popular din Cimpul iui Neag. zute şi acţiuni, cu cartea. Se vor or meile. Printre acestea se numără cele angajat să lucreze numai ele cele
în Ziua de 10 octombrie 1962 comi I.a. clubul muncitoresG C.F.R. din ganiza recenzii, simpozioane despre 22 lectorate de cultură generală la cinci hectare ce se vor cultiva cu le
tetul executiv a analizat In cadrul Fată de ateste deficiente Comite Teiuş se organizează o serie de ma alegeri şi despre realizările regimu care sînt înscrise 1.800 de femei. Iii
unei şedinţe lărgite situaţia rezolvă tul executiv al Sfatului popular oră- nifestări închinate alegerilor de de lui nostru la care îşi vor da concursul cadrul acestor lectorate se predau trei gume, să mobilizeze toate femeile la
rii scrisorilor şi a organizării şi ti ŞehăSc regional Petroşani a luat mă putaţi de la 3 maftie. De curînd pen cadrele didactice din comună. cicluri de. lecţii pe teme de geogra lucru pentru ca fiecare să facă cel
nerii audientelor Ia toate sfaturile suri corespunzătoare. Mai ales după sionam! Alexandru Mareş a vorbit fie economică, pedagogie, ştiinţele na puţin 80 zile-muncă, să pună 10 cleşti
populare din raza oraşului regional, şedinţa lărgită dih luna octombrie, ca In fata tinerilor din localitate despre P. JţJRCONT turii, educaţie patriotică, literatură şi pentru gospodărie şi să facă 15 abo
becizia adoptată a contribuit la îm Urmare â deciziei adoptate, munca alegerile din trecut şi de astăzi. Tot corespondent artă şi educaţie sanitară. namente la revista „Săteanca“ şi 15
bunătăţirea muncii sfaturilor popu de rezolvate â redafnaţUior şi sesi odată el a vorbit şi despre realiză la revista „Femeia“.
lare. Demn de subliniat este faptul că zărilor s-a tmbufiălătit miiit. $i în rile înfăptuite in anii regimului de Filme ştiinţifice O activitate bogată desfăşoară şi
în rezolvarea Unor sesizări de inte democraţie populară din comuna Te la sate cele 477 de cercuri de citit în care se JICA CEUŢA
res obştesc sfaturile populare au a- viitor noi vom căuta să le acordăm iuş. fac o dală pe lună informări politice, corespondentă
tras deputaţii, comitetele da cetă atenţia cuvenită. Cu cîtva timp în urmă în Să recenzii, prezentări de cărţi şi confe
ţeni. Cu sprijinul lor au fost lichi La întîlnire au participat mulţi ti laşul Superior şi satele aparţină rinţe. De pildă, la conferinţa „Rolul Cugir
date lipsuti în domeniul gospodăresc, VASII.E BARDOCZ gospodinelor în apărarea Ovulului ob
secretar al Comitetului executiv ştesc şi a avutului propriu împotriva La lectoratul organizat de comitetul
al Sfatului popular al oraşului incendiilor“, au participat peste 1.500 orăşenesc al femeilor în colaborare cu
femei. De un frumos succes s-a bucu conducerea clubului, participă de fie
regional Petroşani rat şi simpozionul pe tema : „Rolul care dată 60-70 de femei. In cadrul
femeii în societatea contemporanăor lectoratului se expune un ciclu de lec
Ve s e r i« a c tiv iş tii c u ita r a a © toare — a fost prezentat un ciclu ganizat de comitelui de femei şi con In numele păcii
de filme ştiinţifice, Filmele au ducerea clubului din oraşul Vulcan. ţii pe diferite teme politice, economice
si social-cidturale. Pînă acunt s-au ex şi prieteniei
fost însoţite de expuneri intere R. BĂLSAN pus lecţii ca r „Victoria socialismului
corespondent în Republica Populară Romînă“, „Sis Lucrarea cuprinde documen
Rodnig măiestrie „Căluşul" şi o „Suită de gramul a fost susţinut de artişti ama sante despre „Originea şi evolu temul mondial socialist”, „Patriotismul tele oficiale precum şi reportaje
schimb de. experienţă dahsuri diri Munţii Apuseni". ţia omului pe pamînt". . ..... .... Haţeg socialist“, „Secretul trăiniciei familiei“, cu privire la vizita tovarăşilor
tori de la I.F. Sebeş. „Educarea copiilor .în spiritul cinstei Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion
Da curînd, la Pianul de Sus şi Pia NICOLAE CAZAN In- satele Gîrbova şi Reciu peste Cu acest prilej peste 5.00 de La gospodăria agricolă colectivă din şi adevărului“, „îlolul femeii în ocro Gheorghe-Maurer în Indonezia,
nul de Jos â avut loc Un interesant directorul Căminului cultural din colectivişti din Sălaşul Superior, Bărăşli, raionul Haţeg, s-a analizat tirea sănătăţii familiei". India, Binnania care a avut Ioc
schimb de experienţă intre cele dbuă 450 de colectivişti s-au întilnit eu Ohaba de sub Piatră, Sălaşul In de curînd munca comisiei de femei. între 1-24 octom brie 1962. Car
cămine culturale. Pentru început, ar Pianul de Sus cele două brigăzi ştiinţifica ale ca ferior şi Paroş au vizionat cu Din analiza făcută a reieşit că femei De asemenea, periodic se organi
sei raionale de cultură care âu dat zează si diferite conferinţe şi simpo
In zilele de sărbătoare tea scoate în evidenţă marea con
răspunsuri la numeroase întrebări. tribuţie ce a adus-o această vi
zită la promovarea principiului
tiştii amatori din Pianul de Sus ab Satele raionului Sebeş cunosc în La acţiunile culturale care au avut mult interes film ele „Era le colectiviste şi-au adus o contribu zioane pe teme ca: „Viitorul aparţine coexistenţei paşnice, la consoli
prezentat la săminul cultural din sa zilele de sărbătoare o animaţie deo loc la cele 47 de cămine din raionul ţie de scamă lâ întărirea economico- păcii şi comunismului“, „Autoritatea
tul vecin un frumos program format sebită. Ţăranii colectivişti îşi petrec Sebeş au luat parte într-o Singură Zi cosm ică a început", „30 de orgunizalorică a gospodăriei. Au fost părinţilor“, „Cum să ne educăm copiii darea relaţiilor de prietenie din
din cîntece $1 jocuri precum şi piesă în aceste zile timpul lor liber la peste 6.000 de cetăţeni. evidenţiate colectivistele Eva Dragon, in spiritul moralei comuniste“ ele. In
de teatru „Ultima rădăcină". Cei pes căminele culturale. Astfel, de curînd operatori pîndesc eclipsa“ şi Maria Turca, Leonora Udilă, Ana organizarea acestor activităţi o con tre poporul nostru şi popoarele
te 200 de spectatori au aplaudat În în satele raionului au fost prezentate NICOLAE BĂCILĂ Drăgan şi altele, care lucrează în sec tribuţie de seamă şi-au adus-') tova ţărilor respective, la întărirea
delung pe Ana Jurj, Nicolae Mircea, conferinţele „Trăim în era cosmică", Instructor metodist al Casei raio „Adevărul despre Adarn“, film e torul zootehnic, si care, printr-o în răşele Rozalia Suluţiu, Maria Mai an cauzei păcii în lume.
Nicolae Voisan şi Nicolae Pienar. ,„Ziun muncă şi rolul ei în întărirea grijire şi furajare raţională, au obţi drei, Măria Vasilican şi altele.
G.A.C.", „Sectorul zootehnic aducă nale de cultură Sebeş care au prilejuit discuţii vii, in nut rezultate frumoase în creşterea Cartea este bogat ilustrată.
După numai cîteva zile artiştii a- tor de mări venituri", „De ce doar animalelor. CORNELIA BUCURESTEAN
matori din Pianul de Jos le-au întors me omul şi visează" şi altele. Con teresante. i corespondentă
vecinilor vizita. Ei au prezentat în
M. VASILE
corespondent
fata a peste 500 de ţărani colecti ferinţele au fost urmate de programe
vişti un bogat program de cîntece Şt artistice, prezentate de formaţii ala
jocuri populare. Astfel, corul a inter căminelor culturale precum şi de
pretat eîntecele „In gospodărie“, „Mu- artişti amatori din întreprinderile
reşana" „De-aş avea un milion de raionului. La Miercurea s-au deplasat
inimi“ şi altele. Mult aplaudaţi au formaţiile artistice ale fabricii „Si-
fost şi dansatorii. Bl au executat cu mion Bărautiu”, lâr la Lancrăm pro
Spartachiada de iarnă
a tineretului
întrecerile tfiartachiddei de iar care va reprezenta asociaţia la e-
nă a tineretului sînt fn plină des tapa superioară a competiţiei.
făşurare. Tinerii participanţi se Executând cu graţie şi cu ţinută
întrec cu însufleţire la şah, trîn- corectă exerciţiile impuse, elevele
tă, cros, tenis de masă, gimnasti anului V au obţinut nota 9. Şi o
că, orientare turistică şi alte pro dată Cu ea titlul de campioane
be. Participarea numeroasă — nu pe asociaţie (foto nr. 2).
mai pe raza oraşului regional De
va 11.000 tineri din care 3.500 fete întrecerile la tenis de masă au
— a dat amploare concursurilor fost foarte disputate. S-a luptat
pentru fiecare minge, pentru fie
desfăşurate. Fiecare întrecere a care punct. Drumul pînă in faza
'fort deosebii de disputată, fieca finală a competiţiei a fost greu.
re participant dorind să aibă o Partida decisivă dintre Florin
comportare cîi mai btmă, să ocupe Păunescu anul IV A şi Romeo
Indrei din anul V a dat cîştig de
tm loc fruntaş. cauză primului care a învins cu
SîmbStă şi duminică, in sala scorul de S-0. Mai atent, inspirat
!sportivă a şcolii medii „]. A. Ko- in atacuri ea şi în apărare. Flo
tnensky“ din Deva s-au intîlnit rin Păunescu l-a solicitat la ma
cei mai buni sportivi ai asocia
ţiei Flacăra (Şcoala medie „J. A. ximum pe Romeo Indrei (foto
Komenshy“) din Deva. Obiectivul nr. 3).
aparatului de fotografiat a înre
gistrat citeva aspecte de la aceste Se întrec cei măi puternici din
întreceri. .'(oală. Forţa şi mai ales tehnica
îşi spun cuvîntul. Un reuşit pro
Participantele la proba ’de 600 m. cedeu tehnic şi peste cîteva secun
aşteaptă cu nerăbdare startul (foto
de Nicolae Capătă îşi va pune
nr. 1). adversarul în tuş (foto nr. 4).
SîmbStă 'după amiază cele 10
In sala în care se desfăşoară
echipe feminine de gimnastică a- partidele de şah e o tăcere adîn-
parţinînd asociaţiei sportive „Fla că. Pe feţele concurenţilor se
căra“ s-an întrecut pentru titlul
de campioană pe asociaţie. Numă citeşte încordare şi mai cu sea
rul mare de echipe, precum şi bu
na comportare a gimnastelor a dat mă dorinţa de a cîştiga, In prim
multă „bătaie de cap“ juriului in plan (foto nr. 5) îşi dispută întîie-
desemnarea echipei campioane,
tatea elevii Oliviu Sebeşan şi Ion
Beşchiu.
Text: A. OARGA
Poto i V. ONOIU