Page 6 - 1963-02
P. 6

PAG. S                                                                                                                          BRiiMin w c i ifM tn                                                                                                                                                                                                                                                       Nr. 2521

b fH ^ n in in X agrozootehnic —                                                                                                                        a u t o c a m io n nou?                                                                                                                                                                                                                               Xa căminul
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            culturta din şi-
                                                                                                                                                        la G.A.C. Boss
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            bot, raionul O-
s 1» n iv e k l sarcinilor                                                                                  actuale                                       Se împlinesc abia doi ani de                                                                                                                                                                                                                      răştie, vin sea­
                                                                                                                                                        cînd în satul Boz. raionul llia s a
  Sub affffst' t-ttiu a fost publicat în   tovarăşi, indicaţi de Consiliul agri­                            intocmea planii ri-conspect şi că nu        constituit gospodăria colectivă.                                                                                                                                                                                                                    ră de seară nu­
ziarul nostru nr. 2.508 din 18 ianua­      col raional. Un astfel de caz s-a şi                             folosea în explicarea lecliilor mate­       Cu toate acestea, colectiviştii de
rie s.c., lin raid anchetă care analiza    petrecut la cercul agrozootehnic din                             rial Intuitiv. Acum, el manifestă mai       aici au făcut paşi mari pe linia                                                                                                                                                                                                                    meroşi tineri.
modul în care se desfăşoară învăţă-        G.A.C. Bacea. Lectorul fiind transfe­                            multă grijă faţă de calitatea hivătă-       dezvoltării gospodăriei lor. Fon­                                                                                                                                                                                                                   Aici, unde se
mintul agrozodjtîhnic de masă în u-        rat în altă localitate, pină la numirea                          mînlului. Aceasta se desprinde din          dul de bază de exemplu, a cres­                                                                                                                                                                                                                     găseşte şi punc­
nele gospodăriioagrieole colective din     înlociiilorulul, lecţiile (în număr de                           faptul că îsi conspectează lecţiile         cut în »vest timp la peste                                                                                                                                                                                                                          tul lié agitaţie,
                                           patru) au fost predate de tov. Albu                              înainte de predare, iar pentru a le         1.500.000 lei. Nu de mult. cn ghi­
raionul llia.                              Ion, vicepreşedinte al Consiliului a-                            face cit mai înţelese ele cursanţi, a       dul la uşurarea muncii în dome­                                                                                                                                                                                                                     ei găsesc răs­
  Pe lingă _evitSenţierea exemplelor       gricol raional.                                                  ridicat db la consiliu diafilme, planşe     niul transporturilor, colectiviştii                                                                                                                                                                                                                 puns la diférite
                                                                                                            şi aile matahale.                           au hotăî'ît să cumpere un auto­                                                                                                                                                                                                                     probleme legate
bune ¦constatat«, cu prilejul raidului       In articolele apărule a fost sesizat                                                                       camion pentru care au făcut co­
au fost criticate o seamă de neajun­       şi faptul că parte din neajunsuri au                               De asemenea, membrii Comitetului          menzile necesare. Zilele acestea,                                                                                                                                                                                                                   de alegerile de
suri legate de prelgătirea lectorilor, de  persistat şi datorită controlului su­                            executiv al Sfatului popular comunal        au şi primit autocamionul nou,
condiţiile în care se învaţă precum .şi    perficial efectuat tio către membrii                             din LSpuşnic eare nu au fost nicio­                                                                                                                                                                                                                                                             deputaţi în sfa­
de răspunderea cu care organele în         Comitetului executiv al sfatului popu­                           dată să ajute la bunul mers âl cercu­       care va mări şi mai mult avu­                                                                                                                                                                                                                       turile populare
drept se oeupăţde mobilizarea cursan­      lar raional şi ai Consiliului agricol                            lui din salul Brîznic, după sesizarea                                                                                                                                                                                                                                                           de la 3 martir
                                           raional. De aceea, s-a luat măsura ca                            făcută prin ziar s-au dus în acest sat      ţia obştească a colectivei din
ţilor. \                                   fiecare membru al comitetului execu-                             şi au ajutat la înlăturarea neajun­                                                                                                                                                                                                                                                               J.n fotografii
   Au trecut de atunci aproape două                                                                         surilor. Drept urmare, frecvenţa la         Boz.                                                                                                                                                                                                                                                Un grup de U ¦
                                                    P e u rm ei*                                            cercul din Brîznic s-a îmbunătăţit                                                                                                                                                                                                                                                              neri ascultînd o
sriptămîni. In acţest timp, pentru re­            m aterialelor                                             simţitor.                                                         TRAIAN ŞTEF
medierea neajunsurilor semnalate de                                                                                                                                                corespondent                                                                                                                                                                                                             emisiune la ra­
ziar şi a altora despre care nu s-a                  p u b líc a le                                           La fel, în prezent la cercul agro­                                                                                                                                                                                                                                                            dio.
scris, Comitetul executiv al sfatului                                                                       zootehnic din satul Tisa, lectorul Pe­
popular raional şi Consiliul agricol       liv şi ai consiliului agricol raional in                         tru Puia, foloseşte în explicarea lec­      Realizările c©op®raforil©r din Dobra                                                                                                                                                           \ G IE N m A\
raional, sub îndrumarea comitetului        deplasările pe teren să ajule la buna                            ţiilor predate diferite schema şi
raional de partid au luat măsuri care      desfăşurare a învălăminlului, să par­                            planşe, lucru pe care nu-1 făcea ina­         De curind, cooperatorii din                                                                              Bine aprovizionate, raioanele,                                                             (Radio-                      tenul vostru comun — ci­
au şi înc^jbnt să den re/ullnte. Ast­      ticipe la predări şi seminalii nu aşa                            bile.                                       comuna Dobra au ţinut aduna­                                                                               de confecţii, încălţăminte, libră­
fel, s-a organizat o şedinţă de anali­     cum procedau piuă acum că mergeau                                                                            rea de dare de seamă şi alege­                                                                             rie, metal o-chimică, pline etc.                                                             3 FEBRUARIE 1963           nematograful     Pintilie“ ;
                                           ziua, iar seara, tocmai cînd aveau loc                              Din cele relatate reiese că atunci       rea noului consiliu sătesc. Cu
ză pe raion la care au participai loji     lecţiile se întorceau acasă. Aşa, bu­                            tind există preocupare, cînd se mun­        acest prilej au fost scoase in                                                                             şi-au adus o contribuţie impor­                                                       PROGRAMUL I : 6,00 Înfrăţiţi      PETROŞANI: Chermesa —
 lectorii careurilor agrozootehnice şi      năoară, în ultimul timp tovarăşii L.i-                          ceşte cu răspundere şi lucrurile merg       evidenţă realizările obţinute în                                                                           tantă la realizarea succeselor                                                      in muncă, in cinlec şi joa —
 preşedinţii G.A.C. Cu acest prilej s-a    viii Moldovan, 11ie Slroie şi Ion \1-                            bine. Comitetul- executiv al sfatului       anul. 1962 pe linia îmbunătăţirii                                                                          amintite.                                                                           muzică populară rominească şi a     cinematograful „Al. Săhia" ;
 discutat despre lipsurile semnalate       l)u do la Consiliul agricol raional, au                          popular raional şi Consiliul agricol        aprovizionării populaţiei. Uni­                                                                                                                                                                minorităţilor naţionale; 6,30
 prin ziar şi despre alte deficiente       participat Ia predări şi seminalii în                            raional prin măsurile luate, nu con­        tăţile cooperaţiei de consum din                                                                              şt in prezent, unităţile coo­                                                    Dansuri orchestrale; 7,10 Con­      Contele de Monte Cristo —
 manifestate iu aciditatea cercurilor      diferite cercuri.                                                tribuit la ridicarea nivelului invălă-      comună au desfăcut consuma­                                                                                peratiste din Dobra sint bine                                                       cert dc dimineaţă 8,00 Sumarul
 intocmindu-se şi un plan Concret de                                                                        mintului agrozootehnic, la îmbunălă-        torilor. după cerinţe. diferite                                                                                                                                                                presei centrale; 8,10 Şcoala şi     seria Il-a — cinematograful
 măsuri, in plan se prevede ca săp-           Tot în urma raidului apărut, comi-                            lirea frecvenţei şi la crearea de con­      produse in valoare de 6.846.000                                                                            aprovizionate, reuşind să înde­                                                     viata; 8,30 Muzică uşoară inter­
 t.iminal consiliile de conducere alo       ielele executive ale sfaturilor popu­                           diţii corespunzătoare în inajorilataa       lei cu 530.000 lei mai mult de­                                                                            plinească zi de zi planul de                                                        pretată Ia acordeon; 9,30 Tea­      7 N o ie m b rie A L B A IULIA:
 G.A.C. să analizeze în şedinţe situa­     lare comunale au fost controlate şi                              cercurilor.                                 ci t în cursul anului precedent.                                                                           desfacere.                                                                          tru la microfon pentru eopii ;
 ţia învălăminlului. iar acolo unde        ¦îndrumate mai. bine pentru a aplica                                                                                                                                                                                                                                                                        „Fram, ursul polar"; 10,30 Piese    Flăcări şi flori — cinemato­
 cercurile sini rămase în urmă să se       în via Iu măsurile stabilite prin de-                               Cum însă mai există si în prezent                                                                                                                                            TUAIAN OLAIUJ                                              corale interpretate de ansam­
 predea in nmi muiile z.ile pe s-ăp-       i i/ij Comilelului execuliv al sfatului                          unele cercuri ca acele de la Bacea şi                                                                                                                                                 corespondent                                         blurile noastre; 11,00 Program      graful „Victoria“ ; Zece mii
 lămină sau să se oonceidre/e nd           popular raional privind asigurarea                               Pampotoc unde sălile sint neinrălzite                                                                                                                                                                                                      muzical pentru fruntaşii recolte­
 mult cile 2 lecjii cu conţinut asemă-     celor mai bune condiţii desfăşurării                             Liră scaune şi mese, sau care sini                                                                                                                                                                                                         lor bogate; 11,30 Vorbeşte Mos­     de scrisori — cinematogra­
 nător Ia o simpli i predare.              învălăminlului agrozootehnic de ma­                               rămase în urmă cu lecţiile (Radu-                                                                                                                                                                                                         cova!; 12,22 Muzică iroară;
                                           să.                                                               lesli, Birsău) este necesar să se ur­                                                                                                                                                                                                     13,10 De ţoale pentru top; 14,00    ful. „23 August“ ; SEBEŞ :
   Pentru îmbunătăţirea metodelor de                                                                        mărească cu mai multă persevereniă                                                                                                                                                                                                         Muzică populară rominească ce­
 predare, lei lorii au tos! instruiţi ¦•ă     Ca urmare a măsurilor luate se poa­                           felul cum sini aplicate şi in aceste io-                                                                                                                                                                                                   rută de ascultători ; 14,40 Inter­  Oameni şi fiare — seria I-1I
 folosească materiale înbdlive cu sc hi­   le spune că în majoritatea cercurilor                             calilăli măsurile stabilite.                                                                                                                                                                                                              preţi de muzică uşoară; 15,50
 te şi demons!: :'ii pe l.ihlă, planşe,     criticate prin ziar, situaţia s-a îm­                                                                                                                                                                                                                                                                      Noi înregistrări de muzică popu­    — cinematograful. „Progre­
 diafilme, mostre de seminţe, ele.,         bunătăţit. 1>11nuoai.;. medicul veteri­                                                          R. BL'DIN                                                                                                                                                                                                 lară rominească; 16,15 Muzică
 trasîndu-li-se ca sarcină să loioseas-     nar Mai;iiu ST\ "uiiio cale conduce                                                                                                                                                                                                                                                                        uşoară de compozitori sovietici ;   sul“ ; Permisie pe ţărm —
 că ţoale aceste materiale la lecţiile      nn cerc de im ălamint ia Ohaba, a                                                                                                                                                                                                                                                                          16,40 Artişti amatori clin G.A.C.
 rosppcliv?. De asemenea, în scopul         iosl ci.lictil pentru faptul că mi-şi                                                                                                                                                                                                                                                                      la microfon; 17,00 Din viata sa­    cinematograful. ,.M. Sadovea-
 evitării răminerii în urmă a cercuri­                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 telor patriei; 18,00 Concert • de
 lor ţjrin plecarea unor ingineri în                                                                                                                               E lectricieni p e n tru s a te                                                                                                                                                      muzică uşoară ; 18,30 Muzică        nu“ ; ORĂŞTIF.: Şoferii ia­
 concediu sau în diferite misiuni, s-a                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 populară rominească; 19,00 Mu­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       zică din operete; 19.36 Melodii...  dului — cinematograful „V.
 hoiărlt ca la acestea să predea alţi                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  melodii • emisiune de i urzică
                                                                                                                                                          Pe lingă întreprinderea regio­                                                                           tua practică în producţie. Pină                                                     uşoară; 20,00 Teatru la mvero-      Roaită“ ; Sentinţa sc va da
                                                                                                                                                        nală de electricitate Hunedoara                                                                            in prezent aceste cursuri au fost                                                   fon, premiera .Surorile" 7? 75
                                                                                                                                                        au luat fiinţă cursuri de califica­                                                                        absolvite de 64 muncitori elec­                                                     Muzică de dans.                     joi — cinematograful „Flacă­
                                                                                                                                                        re, cu durata de un an, pentru                                                                             tricieni. La cursurile iniţiate in
                                                                                                                                                        electricieni care vor lucra la sa­                                                                                                                                                                                                 ra“ ; HAŢEG: Cazacii —
                                                                                                                                                        te. In această perioadă cursan­                                                                            ace t an s-au înscris 32 tineri ca­
                                                                                                                                                        ţii vor studia timp de 6 luni no­                                                                                                                                                                                                  cinematograful ..Popular'' ;
                                                                                                                                                        ţiuni de teoria electricităţii, iar                                                                        re işi vor însuşi această mesei ie.
                                                                                                                                                        in următoarele 6 luni vor efec­                                                                                                                                                                                                    BRAD : Revista de la miezul
                                                                                                                                                                                                                                                                                                 A. ALBESCU
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           nopţii — cinematograful
                                                                                                                                                                                                                                                                                                  corespondent
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           Steaua roşie“ ; LONEA : Pla­

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           neta furtunilor — cinemato­

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           graful ..Minerul“ : HI A : La

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           30 de ani — cinematograful

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           Gh. D o j a Z L A T N A : Omul.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           amfibie — cinematograful.

                                                                                                            Harnicele crescătoare de păsar                                                                                                                                                                                                                                                 „Muncitorul.“ : TEIUŞ: Fe­

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           tele — cinematograful „V.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                           ¦*!&.T» T’fc                           'T»                                      Roaită“ : APOLDUL DE SUS:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           intre două iubiri — cinema­

                                                                                                            f Un frSţinr mrri mic nl Mtoiri i.'iid. toate de păsări, nu poate fi dicV îngrijitoarea fäcindu-ne semn să pri­                                                                                                                                                                tograful „23 August.''.

                                                                                                            n lovise pr. ..mn[(tla" p(:le iri pi­ atunci cind e pasiontdă. preocupată vim spre păsărde dolofană de prdducţie

                                                                                                            cior. Aşa-i ziceau cei din jamilif. şi indi ăgeşte păsările pe caic le. în­ care se , ospătau " cu furaje cblflb;-                                                                                                                                                             Buletin mefeerafepio

                                                                                                            gftinri ctue purta o creastă nune grijeşte.                                                                                                            nn'r. In hală. inhe sutele de pă­

                                                                                                            din puf de fenişoare deasupra ca­ ...Intr-una din dimineţile trecute săii. ne am convins că María Vlaó                                                                                                                                                                                 PENTRU 24 ORE
                                                                                                            pului, acopfi indn-i mliii şi urechile. uni intilnit-o pe Maria UIaci in bi- c o- nună crescătoare. Acum are
                                                                                                            Marin, fiind cr:t unii nune dintre roiil brigadierului zootehnic al ţos zeci dc .„înotate" pe rare le îngri­                                                                                                                                                                     Vreme nesinbilS cu cerul mai
                                                                                                            cei 9 fraţi, s-a rugul de muma n podăriei de stat din Mintia, unic a jeşte cu multă dragoste şi cu ade­                                                                                                                                             3 FEBRUARIE 1903           mult npros. Vor cădea ninsori
                                                                                                            să n-o laic pe „inaţaiu“. peniin ui Iosl repartizată să muncească după vărată pasiune.                                                                                                                                                                                         temporare. Temperatura variabilă,
                                                                                                            o va îngriji ea şi o vn \inc suiiu- absolvirea şcolii profesionale. Termi­ ...In drum. spre sediul G..4.S. l-mit                                                                                                                             DEVA : Permisie pe ţărm           ziua va fi cuprinsă între minus
                                                                                                            lo/tsă. Z.ile întregi. Marin, se ocupa nase cit picdoica celor nOO de ouă iiitilnh fie Emil Ornată, mediad ve­                                                                                                                             — cinematograful.. „Patria"         ?. şi minus 7 grade, iar noaptea
                                                                                                            de îngrijirea găiiifi, o bnndttjnsc In pe care le strinsesc din bala iu ziua terinar al gospodăriei. ,1 linul nf-                                                                                                                          HUNEDOARA : Prietenul nos­          înlre minus 11 şi minus 17 gra­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       tru comun — cinematograful          de. Vintul va suila potrivii din
                                                                                                            piciorul Invit aşa cum se priirpuse, respeclixui şi se pregătea sa dină apărat sa ne prezinte şi pe Viorica                                                                                                                                „Victoria." : SIMBRIA : Prie-       sud şi'sud-est.

                                                                                                            ii timse.se molul slujos şi-i pi egalisc apă caldă găinilor.                                                                                           Husarii/., dc asemenea o harnică şi

                                                                                                            Î tm cuibar in podul fitiăiiei unde — ii-n „boboc dc îngri.j.i.t.oare -¦ pricepută <rescăiloare dc ¦'păsăii
                                                                                                            nu-l ştia decil eu.                         ui¦i¦ndsiep, unn st•nah,lalnnruşltn.i  dşrf,i•ianl.ma¦gocosurpi-oc-.deoiă-criin.nieni¦_.p',.rcrein„-.--lt  A -avea dinii l i ani n o d a venit, să
                                                                                                                                                        jnrare cir ji.-'-pe
                                                                                                              ...7 oale cu mers uşa piuă intr-o                                                                                                                    se    aM.n.....g.inaşji-em•gz.ej  in    bgosp«¦o..d..ă.;r..i.a.....  de  stol       SPITALUL -NEUM-PSIHIATRIE M lM ,
                                                                                                            zi cîud Mm ia se liolăii să spună                                                                                                                      ciin                              , ,.
                                                                                                            părinţilor, că ei îi piu/ mult. pâ-,                                                                                                                                                                                                                          ra io n u l liia
                                                                                                            sările şi tirca să înveţe lucruri mai       buşiri, cu părul blond, o i’czi !nji.ru                                                                    — Cit. o vedeţi de mărunţică
                                                                                                            multe despre îngrijirea lor. In colea                                                                                                                                                                                                                    ANUNŢĂ VACAN T
                                                                                                            dorintei ei nu s-a iscat nici o pie­        zimbind. (.inel am intrat iu hcţ'v                                                                         coiiftniiă1¦inedicnt “veterinar —- e
                                                                                                            dică. Aşa cu după terminarea şcolii
                                                                                                            elementare din comuna natală, a             celor 900 dc păsări pe care Mana                                                                           laie destoinică şi plină dc iniţiativă,,
                                                                                                            dat examen de admitere ta şcoala
                                                                                                                                                        Uliul Ie îngrijeşte; chd-codfintul găi­                                                                    jTu ile mult a chemat la întrecere

                                                                                                                                                        nilor şi citltaCirl mrnşi'or nu nun                                                                        o alta secţie de păsări din gospor                                                                               u ! d e e o n ti& lh i

                                                                                                                                                        contenea. 7 oăte se strînscseră in                                                                         dâiia noastră, ţii întrecerea continuă.                                             | r e t r i b u i t c u u n s a l a r t a r i f a r d e Ies 1,225 \

                                                                                                                                                        jurul ei,                                                                                                  Cînd a fast ingrijilohre la pin a

                                                                                                            profesională de zootehnie din G(li­ — Anul arts!a mn în primire o                                                                                      observat că raţiile stabilite pentru                                                ! p lu s u n s p o r d e 7 5 lei.                                      *

                                                                                                            tiu, raionul Alba. Aici, ciad a Iosl nouă „promoţie'1 de păsări, lini sint                                                                             puii mici nu sint îndeajuns de bine

                                                                                                            întrebată in ce ramură i-ar plăcea tare dragi. Mal ales dimineaţa cînd                                                                                 alcătuite. Atunci, a propus ca ralia                                                \ Condiţiile de ocupare a acestui post sint:

                                                                                                                                         să se califice. iMntaruriaî,n ahvaelaă rsuăspluen-dan tainul L De                                                         de furaje combinate să fie redusa                                                   | ¦— candidatul să aibă şcoasa medie cu diplomă |
                                                                                                            sul pri gătit: vreau să devin crts- /„ j ianuarie şi pină in prezent, deşi
                                                                                                                                                                                                                                                                   la jumătate, iar restul, să se corn-,

                                                                                                            căinare de păsări.                          limpul e destul de geros, am reuşit                                                                        picteze cu făină de porumb cernu­                                                   i de maturitate şi stagiul ds 8 ani în funefii eeono= |

                                                                                                            ...O parte din practica şcolii pro­ să n-am nici o sacrificare şi nici o                                                                               tă fin. Metoda de furajare a puilor                                                 J mice, sau studii superioare economice.                               |

                                                                                                            fesionale de zootehnie a făcut-o in pierdere la păsări — a continuat                                                                                   aplicată pentru prima dată la pro­

                                                                                                            cadrul gospodăriei de stat din Min­ Maria Vlacl.                                                                                                       punerea Vioricăi Husarul a dai re­                                                  \ Doritorii se vor prezenta la spitalul Zam \

                                                                                                            tia. Atunci a cunoscut ca multe TînSra crescătoare cunoaşte bine                                                                                       zultate hune şi a fost exliivă la în­
                                                                                                            crescătoare de găini, harnice şi şi planul de producţie. De Ia ea
                                                                                       S.?&mjŞSSsmSftjwS..  pricepute. De dimineaţa şi piuă seara am aflat că producţia planificată                                                                                treaga fermă de piti mici a gos­                                                    j cu cerere şi actele necesare, arătate mai sus, şi j

     Analizele chimice efectuate de laboranta Aurelia Hebedeanu                                                                                                                                                                                                    podăriei.                                                                           \ pentru orice alte informaţii.                                        5
sint din cele mai bune. Pentru aceasta, ea este stimată şi apre­
ciată de întregul colectiv al laboratorului chimic de la U.R.U.M.                                                                                                                                                                                                  ...Maria şi Victoria. Două crescă­
Petroşani.                                                                                                  stătea lingă ele. Vroia să cunoască pe cap de găină furajată a fost toare, două vieţi asemănătoare. Am­
                                                                                                            parcă totul dinii-odată. Auzise ele unul trecut dc 110 bucali ouă dai bele au luat holărîrea ca in acest
     !N FOTO(ii? ALTE : Laboranta Aurelia Hebedeanu executind o                                             la oameni cu experienţă că fiecare că s-au realizat Ml bucăţi.                                                                                                                                                                              OOOOOOOC-OOOOTOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOiX;'^ >
analiză pentru determinarea sulfului din oţel.                                                                                                                                                                                                                     an să crească mai multe păsări, şi,
                                                                                                            meserie are secretele ei. Iar meseria In ceea ce priveşte producţia dt printr-o hună îngrijire şi furajare,                                                                                                                                :COMBINATUL CHIMIC s
                              ¦st’: , Foto : V. ONOIU                                                       pentru care se pregătea nu era chiar carne stăm şi mai bine. Am avut să obţină o producţie cit mai mare
                                                                                                            \ alît de simplă pe cit se părea. In planificat S7 tone carne de pasăre de carne şi de ouă.
                                                                                                            şcoală invălase că o hună crescă- şi am realizat 61 de tone — spuse                                                                                                                            I. ZOROCLIU

                                                                                                                                                                                                                                                                                                           ... -a. “vw—-                               I CRÂIOVA                                                              I

  Discuţiile purtate pină în pre­          CUM INSTRUIM Şl ED UCAM TIN ERETU L ŞC O LA R                                                                                                                                                                           pus privind îndrumarea lecturii                                                     ;'                                                                     S
zent in ziar pe marginea în­                                                                                                                                                                                                                                       elevilor, nu e suficient să ne o-                                                         c a le a L enin nr. 120, te le fo n 4 3 8 0                      Ş
drumării lecturii elevilor au                                                                                                                                                                                                                                      prim la simpla îndrumare şi sti­
evidenţiat o serie de metode şi            PROCEDEU IN ÎNDRUMAREA                                                                                                                                                                                                  mulare a interesului pentru ci­                                                     i ANGAJEAZĂ;                                                           I
procedee bune folosite de ca­                                                                                                                                                                                                                                      tit ci, în acelaşi timp, să supra­
drele didactice in scopul a-               LECTURII E L E V IL O R                                                                                                                                                                                                 veghem şi să controlăm efectul                                                      >%
mintit, au dezvăluit aspecte                                                                                                                                                                                                                                       instructiv şi educativ produs de
semnificative din munca depu­              să necesitatea unei lecturi bo­ te de vedere ca urmare a lec­                                                ce-?i arată roadele mai devre­                                                                             lectură asupra elevilor, să vedem                                                   > m ingineri şi tehnicieni i-c o n stru c to ri ţ
să pe acest târîm de cei ce in­            gate ce contribuie Ia formarea turii pe care el o eonsTtera                                                  me ori mai ttrziu, în funcţie
struiesc şi educă elevii. De               unei culturi generale, la îm­ „distracţie literară“. Am avut                                                 de persistenţa factorului sti­                                                                             cu ce au rămas în urma lecturii                                                     >%
aceea intenţionez ca prin arti­            bogăţirea lexicului, a imagina­ satisfacţia să văd evoluţia sa                                               mulator. Evidenţiind însemnă­                                                                              operei, în ce măsură aceasta i-a
colul de faţă să iau parte şi eu           ţiei, a gindirii, la. educaţia ce­ la disciplină şi Învăţătură in                                            rile atente, judicioase ale ele­                                                                                                                                                               > H ingineri şi tehnicieni I - in stalato ri L
la aceste discuţii, tratind citeva         tăţenească, politică, patriotică clasa X l-a şi interesul pe care                                            vilor Rodie» Asirian, Maria Ha-                                                                            ajutat să se cunoască pe ei în­
probleme ale orientării şi în­             şi estetică. De asemenea, in o- a început să-l manifeste pen­                                                ţegan, Vasile Ianou, Cornelia                                                                              şişi, care este mesajul pe care                                                                                                                                        b.*>
drumării lecturii în clasele la            rele de dirigenţie, în pauză, în tru literatura clasică şi mai                                               Vintilă, Constantin Boia, sau                                                                              autorul operei îl transmite prin
care predau.                               timpul liber şi de cîte ori se ales contemporană.                                                            bogata bibliotecă personală a                                                                              caractere şi întimplări etc.                                                        Solicitanţii se vor prezenta personal <
                                           iveşte ocazia trebuie combătu­ Asocierea, in cadrul oreior de                                                elevei Viorica Muntean din cla­
   Consider că în predarea lite­           te lecturile cu caracter deca­ literatură, a operelor sau per­                                               sa a IX-a A, am constatat in­                                                                                Pentru ca elevul să nu citească                                                   ia sediul combinatului — serviciul pers©« jj
raturii nu se poate atinge scopul          dent, senzaţional (pe care unii sonajelor din literatura uni/er-                                             teresul cu care şi alţi elevi au                                                                           doar de dragul de a citi, mai a                                                     v                                                                      b
                                           elevi din fericire foarte puţini                                                                             început să-şi facă însemnări în                                                                            Ies la clasele mari, şi pentru a-
fixat fără lecturarea de către             la număr, încă le mai agrează)                                                                               caiete speciale asupra cărţilor                                                                            p.une în situaţia de a reflecta a                                                   \ nai — mvâţâmînt,                                                     g
elevi a operei care se analizea­           evidenţiind totodată influenţa                                                                               citite, sau să-şi formeze biblio­                                                                          supra operei, sint indicate refe
ză la clasă. A analiza o operă                                                                                                                          teci personale, imbogăţindu-le                                                                             ratele orale, recenziile, împărtă                                                   b                                                                      <x
literară fără ca ea să fie citită          nefastă, dăunătoare ce o pot                                                                                 permanent cu cărţi noi.                                                                                    şirea impresiilor, discuţiile intre                                                 5 0 0 0 0 0 0 0 0 ooo&i)o-ooooo
în prealabil de elevi, mi se pa­           avea acestea mai ales asupra
                                           unor elevi care nu au încă su­                                                                                 Indicarea lecturii înaintea va­                                                                          elevi pe marginea unor opere ci                                                     B uteliile cil                                      lichefiate
te la fel de nepotrivit ca a                                                                                                                            canţelor ii pune, de asemenea,                                                                             tite, Însemnarea judicioasă în                                                      Rrancnuaura»»*».**««Kursant      B8B«aswtáBwtáÉBta
face geografie fără hartă sau              ficient simţ de discernămînt.                                                                                pe elevi in situaţia de a face                                                                             caiete speciale a problemelor
matematică fără tablă.                       Discuţia etică trebuie purta­                                                                              o lectură organizată, însemnări                                                                            pe care le-a ridicat opera, a ex                                                                                 Se o osesc
                                                                                                                                                        din operele citite, evitindu-sein                                                                          presiilor alese in care se con
   înainte însă de a trece la în­          tă cu multă atenţie, cu mult sală cu opere şi personaje din                                                  acest fel lectura la întâmplare.                                                                           centrează o experienţă de viaţă,                                                    NCMAI m P O Z IŢ IE VERTICALA
drumarea lecturii elevilor, tre­           tact pedagogic, astfel Incit în literatura romină („Demonul'- —                                                                                                                                                         a trăsăturilor caracteristice ale
buie să fim preocupaţi de sti­             sufletul elevilor să se nască nu „Luceafărul“, Vitoria Lipan —                                                 întâlnirile organizate de cer­                                                                           unui personaj îndrăgit, a con                                                       cm. r e g u la to r u l m o r a la t orIsE o n ta l
mularea dragostei pentru lec­              curiozitate ci un sentiment de Anligona, Hagi Tudose — Ava­                                                  cul literar din şcoală cu diferiţi                                                                         cluziilor la care au ajuns in ur
 tură în general, nu numai pen­            repulsie şi un sentiment de rul etc.) stfrneşte interesul e-                                                 scriitori stîrnesc interesul pen­                                                                          ma lecturării operei, Intreprln                                                                   şă cap acu l Surasus.
 tru cea prevăzută in programa             dispreţ faţă de asemenea lec­ levilor pentru tezaurul litera­                                                tru citirea operei acestora. Aşa                                                                           zind această muncă, elevii ajung
analitică. Apoi, pe măsură ce              turi, să ia atitudine combativă turii.                                                                       s-a Intîmplat, de exemplu, în                                                                              Ia concluzia că o operă literară                                                    Buteliile îngheţate
 am reuşit să tre'zim la elevi             împotriva lor. Nu o dată am a- Obişnuiesc în acelaşi scop să                                                 urma explicaţiilor date de pro­                                                                            trebuie studiată în momentul
 gustul pentru citit, trebuie să           vut ocazia să constat că proce­ povestesc elevilor, cînd se iveşte                                           zatorul Dumitru Mircea, referi­                                                                            cind fac lectura ei.                                                                            N U ®SS P U N m A P Â C A L D A , h A
 îndrumăm elevii spre o lectu­             deul despre care vorbesc şi pe ocazia, un pasaj dintr-o operă                                                toare la geneza romanului său                                                                                                                                                                              F I,A C AMA , &1NGĂ S O T E S A U
 ră potrivită particularităţilor lor       care l-am folosit şi-a dovedit literară, de regula deznodâmin­                                               „Pîine albă“ sau de poetul Şte­                                                                               Maxim Gorki spunea i „Cartea                                                                 c a l o r if e r e .
 de virstă. In atingerea acestui                                                                                                                        fan Iureş, despre geneza unor                                                                              este cea mai însemnată şi cea
 scop trebuie antrenaţi o serie            eficacitatea. Iată un exemplu. tui, provocind curiozitatea faţă                                              poezii, printre care „Doi poeţi“.                                                                          mai puternică armă a culturii so­                                                   PERICOL DE EXPLOZIE!
 de factori: cadrele didactice ce                                                                                                                                                                                                                                  cialiste". Iată de ce noi, cadre­
 predau limba romină, diriginţii,          Un elev care işi pierduse vre­ de intîmplările anterioare, cu­                                                 îndrumarea profesorului tre­                                                                                                                                                                 Buteliile îngheţate
 organizaţiile U.T.M. şi de pio­                                                                                                                        buie să se îndrepte şi asupra                                                                              le didactice, indiferent de mate­
 nieri, comitetele de părinţi pe           mea vreo doi ani, în clasele a riozitate pentru evoluţia carac­                                              creaţiilor originale ale elevilor,                                                                         ria pe care o predăm, trebuie să                                                                                 SE VOU l i E IN eUMERE INGAUiTE.
 clase şi pe şcoală, biblioteca­           IX- a şi a X-a, cu o lectură ntuerelor surprinse in conflict,                                                unele create sub puternica in­                                                                             obişnuim elevii să îndrăgească şi
 rul şcolii şl mal ales comisiile          prea indicată, în detrimentul fapt ce-i determină pe elevi                                                   fluenţă a lecturării operelor u-                                                                           să citească cu atenţie cărţile, să
 metodice din şcoală.                      iecturii recomandate şi niai a- să-şi satisfacă curiozitate» ci­                                             nor scriitori preferaţi.
                                           ies In detrimentul pregătirii tind opera.                                                                                                                                                                               reflecteze asupra conţinutului lor
    In îndrumarea lecturii elevi­          lecţiilor, a ajuns să-mi mărtu­ Stimularea lecturii elevilor                                                    !Pentru a t in g e ^ scopului pro­                                                                      şi să pună In practică ceea ce
                                           risească la sflrşitul clasei a are o mare influenţă nu nu­                                                                                                                                                              este frumos şl 'demn în acestea.
 lor un rpl Importam 11 are                X- a că se simte inferior cole­ mai asupra elevilor in cauză, ei
 cK'souţia etică -(îih oare să re’.a-                                                                                                                                                                                                                                             Prof. VALER GROS
                                           gilor săi din foarte multe punc­ asupra întregii olaşe,                                                                                                                                                                   ; ¦ Şcoala medie Sebeş
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11