Page 6 - 1963-02
P. 6
PAG. S BRiiMin w c i ifM tn Nr. 2521
b fH ^ n in in X agrozootehnic — a u t o c a m io n nou? Xa căminul
culturta din şi-
la G.A.C. Boss
bot, raionul O-
s 1» n iv e k l sarcinilor actuale Se împlinesc abia doi ani de răştie, vin sea
cînd în satul Boz. raionul llia s a
Sub affffst' t-ttiu a fost publicat în tovarăşi, indicaţi de Consiliul agri intocmea planii ri-conspect şi că nu constituit gospodăria colectivă. ră de seară nu
ziarul nostru nr. 2.508 din 18 ianua col raional. Un astfel de caz s-a şi folosea în explicarea lecliilor mate Cu toate acestea, colectiviştii de
rie s.c., lin raid anchetă care analiza petrecut la cercul agrozootehnic din rial Intuitiv. Acum, el manifestă mai aici au făcut paşi mari pe linia meroşi tineri.
modul în care se desfăşoară învăţă- G.A.C. Bacea. Lectorul fiind transfe multă grijă faţă de calitatea hivătă- dezvoltării gospodăriei lor. Fon Aici, unde se
mintul agrozodjtîhnic de masă în u- rat în altă localitate, pină la numirea mînlului. Aceasta se desprinde din dul de bază de exemplu, a cres găseşte şi punc
nele gospodăriioagrieole colective din înlociiilorulul, lecţiile (în număr de faptul că îsi conspectează lecţiile cut în »vest timp la peste tul lié agitaţie,
patru) au fost predate de tov. Albu înainte de predare, iar pentru a le 1.500.000 lei. Nu de mult. cn ghi
raionul llia. Ion, vicepreşedinte al Consiliului a- face cit mai înţelese ele cursanţi, a dul la uşurarea muncii în dome ei găsesc răs
Pe lingă _evitSenţierea exemplelor gricol raional. ridicat db la consiliu diafilme, planşe niul transporturilor, colectiviştii puns la diférite
şi aile matahale. au hotăî'ît să cumpere un auto probleme legate
bune ¦constatat«, cu prilejul raidului In articolele apărule a fost sesizat camion pentru care au făcut co
au fost criticate o seamă de neajun şi faptul că parte din neajunsuri au De asemenea, membrii Comitetului menzile necesare. Zilele acestea, de alegerile de
suri legate de prelgătirea lectorilor, de persistat şi datorită controlului su executiv al Sfatului popular comunal au şi primit autocamionul nou,
condiţiile în care se învaţă precum .şi perficial efectuat tio către membrii din LSpuşnic eare nu au fost nicio deputaţi în sfa
de răspunderea cu care organele în Comitetului executiv al sfatului popu dată să ajute la bunul mers âl cercu care va mări şi mai mult avu turile populare
drept se oeupăţde mobilizarea cursan lar raional şi ai Consiliului agricol lui din salul Brîznic, după sesizarea de la 3 martir
raional. De aceea, s-a luat măsura ca făcută prin ziar s-au dus în acest sat ţia obştească a colectivei din
ţilor. \ fiecare membru al comitetului execu- şi au ajutat la înlăturarea neajun J.n fotografii
Au trecut de atunci aproape două surilor. Drept urmare, frecvenţa la Boz. Un grup de U ¦
P e u rm ei* cercul din Brîznic s-a îmbunătăţit neri ascultînd o
sriptămîni. In acţest timp, pentru re m aterialelor simţitor. TRAIAN ŞTEF
medierea neajunsurilor semnalate de corespondent emisiune la ra
ziar şi a altora despre care nu s-a p u b líc a le La fel, în prezent la cercul agro dio.
scris, Comitetul executiv al sfatului zootehnic din satul Tisa, lectorul Pe
popular raional şi Consiliul agricol liv şi ai consiliului agricol raional in tru Puia, foloseşte în explicarea lec Realizările c©op®raforil©r din Dobra \ G IE N m A\
raional, sub îndrumarea comitetului deplasările pe teren să ajule la buna ţiilor predate diferite schema şi
raional de partid au luat măsuri care desfăşurare a învălăminlului, să par planşe, lucru pe care nu-1 făcea ina De curind, cooperatorii din Bine aprovizionate, raioanele, (Radio- tenul vostru comun — ci
au şi înc^jbnt să den re/ullnte. Ast ticipe la predări şi seminalii nu aşa bile. comuna Dobra au ţinut aduna de confecţii, încălţăminte, libră
fel, s-a organizat o şedinţă de anali cum procedau piuă acum că mergeau rea de dare de seamă şi alege rie, metal o-chimică, pline etc. 3 FEBRUARIE 1963 nematograful Pintilie“ ;
ziua, iar seara, tocmai cînd aveau loc Din cele relatate reiese că atunci rea noului consiliu sătesc. Cu
ză pe raion la care au participai loji lecţiile se întorceau acasă. Aşa, bu tind există preocupare, cînd se mun acest prilej au fost scoase in şi-au adus o contribuţie impor PROGRAMUL I : 6,00 Înfrăţiţi PETROŞANI: Chermesa —
lectorii careurilor agrozootehnice şi năoară, în ultimul timp tovarăşii L.i- ceşte cu răspundere şi lucrurile merg evidenţă realizările obţinute în tantă la realizarea succeselor in muncă, in cinlec şi joa —
preşedinţii G.A.C. Cu acest prilej s-a viii Moldovan, 11ie Slroie şi Ion \1- bine. Comitetul- executiv al sfatului anul. 1962 pe linia îmbunătăţirii amintite. muzică populară rominească şi a cinematograful „Al. Săhia" ;
discutat despre lipsurile semnalate l)u do la Consiliul agricol raional, au popular raional şi Consiliul agricol aprovizionării populaţiei. Uni minorităţilor naţionale; 6,30
prin ziar şi despre alte deficiente participat Ia predări şi seminalii în raional prin măsurile luate, nu con tăţile cooperaţiei de consum din şt in prezent, unităţile coo Dansuri orchestrale; 7,10 Con Contele de Monte Cristo —
manifestate iu aciditatea cercurilor diferite cercuri. tribuit la ridicarea nivelului invălă- comună au desfăcut consuma peratiste din Dobra sint bine cert dc dimineaţă 8,00 Sumarul
intocmindu-se şi un plan Concret de mintului agrozootehnic, la îmbunălă- torilor. după cerinţe. diferite presei centrale; 8,10 Şcoala şi seria Il-a — cinematograful
măsuri, in plan se prevede ca săp- Tot în urma raidului apărut, comi- lirea frecvenţei şi la crearea de con produse in valoare de 6.846.000 aprovizionate, reuşind să înde viata; 8,30 Muzică uşoară inter
t.iminal consiliile de conducere alo ielele executive ale sfaturilor popu diţii corespunzătoare în inajorilataa lei cu 530.000 lei mai mult de plinească zi de zi planul de pretată Ia acordeon; 9,30 Tea 7 N o ie m b rie A L B A IULIA:
G.A.C. să analizeze în şedinţe situa lare comunale au fost controlate şi cercurilor. ci t în cursul anului precedent. desfacere. tru la microfon pentru eopii ;
ţia învălăminlului. iar acolo unde ¦îndrumate mai. bine pentru a aplica „Fram, ursul polar"; 10,30 Piese Flăcări şi flori — cinemato
cercurile sini rămase în urmă să se în via Iu măsurile stabilite prin de- Cum însă mai există si în prezent TUAIAN OLAIUJ corale interpretate de ansam
predea in nmi muiile z.ile pe s-ăp- i i/ij Comilelului execuliv al sfatului unele cercuri ca acele de la Bacea şi corespondent blurile noastre; 11,00 Program graful „Victoria“ ; Zece mii
lămină sau să se oonceidre/e nd popular raional privind asigurarea Pampotoc unde sălile sint neinrălzite muzical pentru fruntaşii recolte
mult cile 2 lecjii cu conţinut asemă- celor mai bune condiţii desfăşurării Liră scaune şi mese, sau care sini lor bogate; 11,30 Vorbeşte Mos de scrisori — cinematogra
nător Ia o simpli i predare. învălăminlului agrozootehnic de ma rămase în urmă cu lecţiile (Radu- cova!; 12,22 Muzică iroară;
să. lesli, Birsău) este necesar să se ur 13,10 De ţoale pentru top; 14,00 ful. „23 August“ ; SEBEŞ :
Pentru îmbunătăţirea metodelor de mărească cu mai multă persevereniă Muzică populară rominească ce
predare, lei lorii au tos! instruiţi ¦•ă Ca urmare a măsurilor luate se poa felul cum sini aplicate şi in aceste io- rută de ascultători ; 14,40 Inter Oameni şi fiare — seria I-1I
folosească materiale înbdlive cu sc hi le spune că în majoritatea cercurilor calilăli măsurile stabilite. preţi de muzică uşoară; 15,50
te şi demons!: :'ii pe l.ihlă, planşe, criticate prin ziar, situaţia s-a îm Noi înregistrări de muzică popu — cinematograful. „Progre
diafilme, mostre de seminţe, ele., bunătăţit. 1>11nuoai.;. medicul veteri R. BL'DIN lară rominească; 16,15 Muzică
trasîndu-li-se ca sarcină să loioseas- nar Mai;iiu ST\ "uiiio cale conduce uşoară de compozitori sovietici ; sul“ ; Permisie pe ţărm —
că ţoale aceste materiale la lecţiile nn cerc de im ălamint ia Ohaba, a 16,40 Artişti amatori clin G.A.C.
rosppcliv?. De asemenea, în scopul iosl ci.lictil pentru faptul că mi-şi la microfon; 17,00 Din viata sa cinematograful. ,.M. Sadovea-
evitării răminerii în urmă a cercuri telor patriei; 18,00 Concert • de
lor ţjrin plecarea unor ingineri în E lectricieni p e n tru s a te muzică uşoară ; 18,30 Muzică nu“ ; ORĂŞTIF.: Şoferii ia
concediu sau în diferite misiuni, s-a populară rominească; 19,00 Mu
zică din operete; 19.36 Melodii... dului — cinematograful „V.
hoiărlt ca la acestea să predea alţi melodii • emisiune de i urzică
Pe lingă întreprinderea regio tua practică în producţie. Pină uşoară; 20,00 Teatru la mvero- Roaită“ ; Sentinţa sc va da
nală de electricitate Hunedoara in prezent aceste cursuri au fost fon, premiera .Surorile" 7? 75
au luat fiinţă cursuri de califica absolvite de 64 muncitori elec Muzică de dans. joi — cinematograful „Flacă
re, cu durata de un an, pentru tricieni. La cursurile iniţiate in
electricieni care vor lucra la sa ra“ ; HAŢEG: Cazacii —
te. In această perioadă cursan ace t an s-au înscris 32 tineri ca
ţii vor studia timp de 6 luni no cinematograful ..Popular'' ;
ţiuni de teoria electricităţii, iar re işi vor însuşi această mesei ie.
in următoarele 6 luni vor efec BRAD : Revista de la miezul
A. ALBESCU
nopţii — cinematograful
corespondent
Steaua roşie“ ; LONEA : Pla
neta furtunilor — cinemato
graful ..Minerul“ : HI A : La
30 de ani — cinematograful
Gh. D o j a Z L A T N A : Omul.
amfibie — cinematograful.
Harnicele crescătoare de păsar „Muncitorul.“ : TEIUŞ: Fe
tele — cinematograful „V.
¦*!&.T» T’fc 'T» Roaită“ : APOLDUL DE SUS:
intre două iubiri — cinema
f Un frSţinr mrri mic nl Mtoiri i.'iid. toate de păsări, nu poate fi dicV îngrijitoarea fäcindu-ne semn să pri tograful „23 August.''.
n lovise pr. ..mn[(tla" p(:le iri pi atunci cind e pasiontdă. preocupată vim spre păsărde dolofană de prdducţie
cior. Aşa-i ziceau cei din jamilif. şi indi ăgeşte păsările pe caic le. în care se , ospătau " cu furaje cblflb;- Buletin mefeerafepio
gftinri ctue purta o creastă nune grijeşte. nn'r. In hală. inhe sutele de pă
din puf de fenişoare deasupra ca ...Intr-una din dimineţile trecute săii. ne am convins că María Vlaó PENTRU 24 ORE
pului, acopfi indn-i mliii şi urechile. uni intilnit-o pe Maria UIaci in bi- c o- nună crescătoare. Acum are
Marin, fiind cr:t unii nune dintre roiil brigadierului zootehnic al ţos zeci dc .„înotate" pe rare le îngri Vreme nesinbilS cu cerul mai
cei 9 fraţi, s-a rugul de muma n podăriei de stat din Mintia, unic a jeşte cu multă dragoste şi cu ade 3 FEBRUARIE 1903 mult npros. Vor cădea ninsori
să n-o laic pe „inaţaiu“. peniin ui Iosl repartizată să muncească după vărată pasiune. temporare. Temperatura variabilă,
o va îngriji ea şi o vn \inc suiiu- absolvirea şcolii profesionale. Termi ...In drum. spre sediul G..4.S. l-mit DEVA : Permisie pe ţărm ziua va fi cuprinsă între minus
lo/tsă. Z.ile întregi. Marin, se ocupa nase cit picdoica celor nOO de ouă iiitilnh fie Emil Ornată, mediad ve — cinematograful.. „Patria" ?. şi minus 7 grade, iar noaptea
de îngrijirea găiiifi, o bnndttjnsc In pe care le strinsesc din bala iu ziua terinar al gospodăriei. ,1 linul nf- HUNEDOARA : Prietenul nos înlre minus 11 şi minus 17 gra
tru comun — cinematograful de. Vintul va suila potrivii din
piciorul Invit aşa cum se priirpuse, respeclixui şi se pregătea sa dină apărat sa ne prezinte şi pe Viorica „Victoria." : SIMBRIA : Prie- sud şi'sud-est.
ii timse.se molul slujos şi-i pi egalisc apă caldă găinilor. Husarii/., dc asemenea o harnică şi
Î tm cuibar in podul fitiăiiei unde — ii-n „boboc dc îngri.j.i.t.oare -¦ pricepută <rescăiloare dc ¦'păsăii
nu-l ştia decil eu. ui¦i¦ndsiep, unn st•nah,lalnnruşltn.i dşrf,i•ianl.ma¦gocosurpi-oc-.deoiă-criin.nieni¦_.p',.rcrein„-.--lt A -avea dinii l i ani n o d a venit, să
jnrare cir ji.-'-pe
...7 oale cu mers uşa piuă intr-o se aM.n.....g.inaşji-em•gz.ej in bgosp«¦o..d..ă.;r..i.a..... de stol SPITALUL -NEUM-PSIHIATRIE M lM ,
zi cîud Mm ia se liolăii să spună ciin , ,.
părinţilor, că ei îi piu/ mult. pâ-, ra io n u l liia
sările şi tirca să înveţe lucruri mai buşiri, cu părul blond, o i’czi !nji.ru — Cit. o vedeţi de mărunţică
multe despre îngrijirea lor. In colea ANUNŢĂ VACAN T
dorintei ei nu s-a iscat nici o pie zimbind. (.inel am intrat iu hcţ'v coiiftniiă1¦inedicnt “veterinar —- e
dică. Aşa cu după terminarea şcolii
elementare din comuna natală, a celor 900 dc păsări pe care Mana laie destoinică şi plină dc iniţiativă,,
dat examen de admitere ta şcoala
Uliul Ie îngrijeşte; chd-codfintul găi jTu ile mult a chemat la întrecere
nilor şi citltaCirl mrnşi'or nu nun o alta secţie de păsări din gospor u ! d e e o n ti& lh i
contenea. 7 oăte se strînscseră in dâiia noastră, ţii întrecerea continuă. | r e t r i b u i t c u u n s a l a r t a r i f a r d e Ies 1,225 \
jurul ei, Cînd a fast ingrijilohre la pin a
profesională de zootehnie din G(li — Anul arts!a mn în primire o observat că raţiile stabilite pentru ! p lu s u n s p o r d e 7 5 lei. *
tiu, raionul Alba. Aici, ciad a Iosl nouă „promoţie'1 de păsări, lini sint puii mici nu sint îndeajuns de bine
întrebată in ce ramură i-ar plăcea tare dragi. Mal ales dimineaţa cînd alcătuite. Atunci, a propus ca ralia \ Condiţiile de ocupare a acestui post sint:
să se califice. iMntaruriaî,n ahvaelaă rsuăspluen-dan tainul L De de furaje combinate să fie redusa | ¦— candidatul să aibă şcoasa medie cu diplomă |
sul pri gătit: vreau să devin crts- /„ j ianuarie şi pină in prezent, deşi
la jumătate, iar restul, să se corn-,
căinare de păsări. limpul e destul de geros, am reuşit picteze cu făină de porumb cernu i de maturitate şi stagiul ds 8 ani în funefii eeono= |
...O parte din practica şcolii pro să n-am nici o sacrificare şi nici o tă fin. Metoda de furajare a puilor J mice, sau studii superioare economice. |
fesionale de zootehnie a făcut-o in pierdere la păsări — a continuat aplicată pentru prima dată la pro
cadrul gospodăriei de stat din Min Maria Vlacl. punerea Vioricăi Husarul a dai re \ Doritorii se vor prezenta la spitalul Zam \
tia. Atunci a cunoscut ca multe TînSra crescătoare cunoaşte bine zultate hune şi a fost exliivă la în
crescătoare de găini, harnice şi şi planul de producţie. De Ia ea
S.?&mjŞSSsmSftjwS.. pricepute. De dimineaţa şi piuă seara am aflat că producţia planificată treaga fermă de piti mici a gos j cu cerere şi actele necesare, arătate mai sus, şi j
Analizele chimice efectuate de laboranta Aurelia Hebedeanu podăriei. \ pentru orice alte informaţii. 5
sint din cele mai bune. Pentru aceasta, ea este stimată şi apre
ciată de întregul colectiv al laboratorului chimic de la U.R.U.M. ...Maria şi Victoria. Două crescă
Petroşani. stătea lingă ele. Vroia să cunoască pe cap de găină furajată a fost toare, două vieţi asemănătoare. Am
parcă totul dinii-odată. Auzise ele unul trecut dc 110 bucali ouă dai bele au luat holărîrea ca in acest
!N FOTO(ii? ALTE : Laboranta Aurelia Hebedeanu executind o la oameni cu experienţă că fiecare că s-au realizat Ml bucăţi. OOOOOOOC-OOOOTOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOiX;'^ >
analiză pentru determinarea sulfului din oţel. an să crească mai multe păsări, şi,
meserie are secretele ei. Iar meseria In ceea ce priveşte producţia dt printr-o hună îngrijire şi furajare, :COMBINATUL CHIMIC s
¦st’: , Foto : V. ONOIU pentru care se pregătea nu era chiar carne stăm şi mai bine. Am avut să obţină o producţie cit mai mare
\ alît de simplă pe cit se părea. In planificat S7 tone carne de pasăre de carne şi de ouă.
şcoală invălase că o hună crescă- şi am realizat 61 de tone — spuse I. ZOROCLIU
... -a. “vw—- I CRÂIOVA I
Discuţiile purtate pină în pre CUM INSTRUIM Şl ED UCAM TIN ERETU L ŞC O LA R pus privind îndrumarea lecturii ;' S
zent in ziar pe marginea în elevilor, nu e suficient să ne o- c a le a L enin nr. 120, te le fo n 4 3 8 0 Ş
drumării lecturii elevilor au prim la simpla îndrumare şi sti
evidenţiat o serie de metode şi PROCEDEU IN ÎNDRUMAREA mulare a interesului pentru ci i ANGAJEAZĂ; I
procedee bune folosite de ca tit ci, în acelaşi timp, să supra
drele didactice in scopul a- LECTURII E L E V IL O R veghem şi să controlăm efectul >%
mintit, au dezvăluit aspecte instructiv şi educativ produs de
semnificative din munca depu să necesitatea unei lecturi bo te de vedere ca urmare a lec ce-?i arată roadele mai devre lectură asupra elevilor, să vedem > m ingineri şi tehnicieni i-c o n stru c to ri ţ
să pe acest târîm de cei ce in gate ce contribuie Ia formarea turii pe care el o eonsTtera me ori mai ttrziu, în funcţie
struiesc şi educă elevii. De unei culturi generale, la îm „distracţie literară“. Am avut de persistenţa factorului sti cu ce au rămas în urma lecturii >%
aceea intenţionez ca prin arti bogăţirea lexicului, a imagina satisfacţia să văd evoluţia sa mulator. Evidenţiind însemnă operei, în ce măsură aceasta i-a
colul de faţă să iau parte şi eu ţiei, a gindirii, la. educaţia ce la disciplină şi Învăţătură in rile atente, judicioase ale ele > H ingineri şi tehnicieni I - in stalato ri L
la aceste discuţii, tratind citeva tăţenească, politică, patriotică clasa X l-a şi interesul pe care vilor Rodie» Asirian, Maria Ha- ajutat să se cunoască pe ei în
probleme ale orientării şi în şi estetică. De asemenea, in o- a început să-l manifeste pen ţegan, Vasile Ianou, Cornelia şişi, care este mesajul pe care b.*>
drumării lecturii în clasele la rele de dirigenţie, în pauză, în tru literatura clasică şi mai Vintilă, Constantin Boia, sau autorul operei îl transmite prin
care predau. timpul liber şi de cîte ori se ales contemporană. bogata bibliotecă personală a caractere şi întimplări etc. Solicitanţii se vor prezenta personal <
iveşte ocazia trebuie combătu Asocierea, in cadrul oreior de elevei Viorica Muntean din cla
Consider că în predarea lite te lecturile cu caracter deca literatură, a operelor sau per sa a IX-a A, am constatat in Pentru ca elevul să nu citească ia sediul combinatului — serviciul pers©« jj
raturii nu se poate atinge scopul dent, senzaţional (pe care unii sonajelor din literatura uni/er- teresul cu care şi alţi elevi au doar de dragul de a citi, mai a v b
elevi din fericire foarte puţini început să-şi facă însemnări în Ies la clasele mari, şi pentru a-
fixat fără lecturarea de către la număr, încă le mai agrează) caiete speciale asupra cărţilor p.une în situaţia de a reflecta a \ nai — mvâţâmînt, g
elevi a operei care se analizea evidenţiind totodată influenţa citite, sau să-şi formeze biblio supra operei, sint indicate refe
ză la clasă. A analiza o operă teci personale, imbogăţindu-le ratele orale, recenziile, împărtă b <x
literară fără ca ea să fie citită nefastă, dăunătoare ce o pot permanent cu cărţi noi. şirea impresiilor, discuţiile intre 5 0 0 0 0 0 0 0 0 ooo&i)o-ooooo
în prealabil de elevi, mi se pa avea acestea mai ales asupra
unor elevi care nu au încă su Indicarea lecturii înaintea va elevi pe marginea unor opere ci B uteliile cil lichefiate
te la fel de nepotrivit ca a canţelor ii pune, de asemenea, tite, Însemnarea judicioasă în Rrancnuaura»»*».**««Kursant B8B«aswtáBwtáÉBta
face geografie fără hartă sau ficient simţ de discernămînt. pe elevi in situaţia de a face caiete speciale a problemelor
matematică fără tablă. Discuţia etică trebuie purta o lectură organizată, însemnări pe care le-a ridicat opera, a ex Se o osesc
din operele citite, evitindu-sein presiilor alese in care se con
înainte însă de a trece la în tă cu multă atenţie, cu mult sală cu opere şi personaje din acest fel lectura la întâmplare. centrează o experienţă de viaţă, NCMAI m P O Z IŢ IE VERTICALA
drumarea lecturii elevilor, tre tact pedagogic, astfel Incit în literatura romină („Demonul'- — a trăsăturilor caracteristice ale
buie să fim preocupaţi de sti sufletul elevilor să se nască nu „Luceafărul“, Vitoria Lipan — întâlnirile organizate de cer unui personaj îndrăgit, a con cm. r e g u la to r u l m o r a la t orIsE o n ta l
mularea dragostei pentru lec curiozitate ci un sentiment de Anligona, Hagi Tudose — Ava cul literar din şcoală cu diferiţi cluziilor la care au ajuns in ur
tură în general, nu numai pen repulsie şi un sentiment de rul etc.) stfrneşte interesul e- scriitori stîrnesc interesul pen ma lecturării operei, Intreprln şă cap acu l Surasus.
tru cea prevăzută in programa dispreţ faţă de asemenea lec levilor pentru tezaurul litera tru citirea operei acestora. Aşa zind această muncă, elevii ajung
analitică. Apoi, pe măsură ce turi, să ia atitudine combativă turii. s-a Intîmplat, de exemplu, în Ia concluzia că o operă literară Buteliile îngheţate
am reuşit să tre'zim la elevi împotriva lor. Nu o dată am a- Obişnuiesc în acelaşi scop să urma explicaţiilor date de pro trebuie studiată în momentul
gustul pentru citit, trebuie să vut ocazia să constat că proce povestesc elevilor, cînd se iveşte zatorul Dumitru Mircea, referi cind fac lectura ei. N U ®SS P U N m A P Â C A L D A , h A
îndrumăm elevii spre o lectu deul despre care vorbesc şi pe ocazia, un pasaj dintr-o operă toare la geneza romanului său F I,A C AMA , &1NGĂ S O T E S A U
ră potrivită particularităţilor lor care l-am folosit şi-a dovedit literară, de regula deznodâmin „Pîine albă“ sau de poetul Şte Maxim Gorki spunea i „Cartea c a l o r if e r e .
de virstă. In atingerea acestui fan Iureş, despre geneza unor este cea mai însemnată şi cea
scop trebuie antrenaţi o serie eficacitatea. Iată un exemplu. tui, provocind curiozitatea faţă poezii, printre care „Doi poeţi“. mai puternică armă a culturii so PERICOL DE EXPLOZIE!
de factori: cadrele didactice ce cialiste". Iată de ce noi, cadre
predau limba romină, diriginţii, Un elev care işi pierduse vre de intîmplările anterioare, cu îndrumarea profesorului tre Buteliile îngheţate
organizaţiile U.T.M. şi de pio buie să se îndrepte şi asupra le didactice, indiferent de mate
nieri, comitetele de părinţi pe mea vreo doi ani, în clasele a riozitate pentru evoluţia carac creaţiilor originale ale elevilor, ria pe care o predăm, trebuie să SE VOU l i E IN eUMERE INGAUiTE.
clase şi pe şcoală, biblioteca IX- a şi a X-a, cu o lectură ntuerelor surprinse in conflict, unele create sub puternica in obişnuim elevii să îndrăgească şi
rul şcolii şl mal ales comisiile prea indicată, în detrimentul fapt ce-i determină pe elevi fluenţă a lecturării operelor u- să citească cu atenţie cărţile, să
metodice din şcoală. iecturii recomandate şi niai a- să-şi satisfacă curiozitate» ci nor scriitori preferaţi.
ies In detrimentul pregătirii tind opera. reflecteze asupra conţinutului lor
In îndrumarea lecturii elevi lecţiilor, a ajuns să-mi mărtu Stimularea lecturii elevilor !Pentru a t in g e ^ scopului pro şi să pună In practică ceea ce
risească la sflrşitul clasei a are o mare influenţă nu nu este frumos şl 'demn în acestea.
lor un rpl Importam 11 are X- a că se simte inferior cole mai asupra elevilor in cauză, ei
cK'souţia etică -(îih oare să re’.a- Prof. VALER GROS
gilor săi din foarte multe punc asupra întregii olaşe, ; ¦ Şcoala medie Sebeş