Page 61 - 1963-02

Regională ' T
Anul XV. Nr. 2535
ln construcţiile social-culturale
Calitatea lucrărilor
să fie mereu îmbunătăţită
In raportul C.C. al P.M.R. prezen­
tat de tovarăşul Gheorghe Gheor-
ghiu-Dej la Congresul al III-lea al
partidului se subliniază că una din
cele mai importante probleme actuale
este construcţia de locuinţe pentru
oamenii muncii de la oraşe. In
scopul rezolvării ei, an de an
se alocă din bugetul statului fonduri
tot mai mari. Dar locuinţele tre­
buie astfel construite îucît să
dureze mult, să fie frumoase şi )a
un preţ de cost cît mai redus. De
aceea executarea unor lucrări de cea
mai bună calitate trebuie să consti­
tuie preocuparea de căpetenie a tu­
turor oamenilor muncii care lucrează
în acest sector. Ei trebuie să proiec­
teze şi să construiască asemenea
blocuri care să răspundă cerinţelor sînt la aşa-zisele lucrări mărunte în
mereu crescinde ale oamenilor mun­ aparenţă dar care creează greutăţi noi­
cii. lor locatari. La; unele blocuri lipşesc
Recent, în cadrul unei şedinţe cu
activul da partid care lucrează în
domeniul construcţiilor de locuinţe
şi social-culturale, Biroul Comitetu­
lui regional de partid a supus unei
largi dezbateri problemele privind
îmbunătăţirea continuă a calităţii con­
strucţiilor, încapînd cu proiectarea şi
pînă la execuţie. In cadrul şedinţei,
tov. loan Ardeleanu, secretar al Comi­
tetului regional Hunedoara al P.M.R.
a prezentat o informare asupra activi­
tăţii desfăşurate în acest sector şi un
plan de măsuri pentru continua îm­
bunătăţire a muncii: Participanţii la Mlilt-prea putină atenţie au acordat
şedinţă au purtat discuţii rodnice cri- proiectanţii stabilirii tipului de tîm-
ticînd unele stări de lucruri şi făcînd plărie pentru noile apartamente. Ast­
propuneri de viitor.
Proiecte la nivelul
cerinţelor actuale
Tn ultimii zece ani au fost puse la
dispoziţia oamenilor muncii din regiu­
nea noastră aproape 20.000 apartamen­
te, aproape 200 săli de clasă, circa
50,0 paturi în spitale şi dispensare, 40
cămine culturale, cluburi şkalte con­
strucţii. Numai în perioada 1960-1962
Sviu dat, în,folosinţa oamenilor muncii
din oraşele regiunii 7.995 apartamente.
Ritmul rapid de dezvoltare a oraşe­ ta apropiere a şcolii.
lor a impus intensificarea activităţii
de sistematizare a localităţilor, o am­
plasare mai bună' a locuinţelor şi o-
biectivelor social-culturale. In această
direcţie sarcini deosebite au revenit
celor două unităţi de proiectare,-
D.S.A.P.C. Deva şi I.S.C.A.S. Bucureşti.
Colectivele de aici s-au străduit să e-
laboreze schite şi detalii de sistema­
tizare după concepţii noi. Pot fi amin­
tite schiţele de sistematizare ale ora­
şelor Deva, Călan, Hunedoara şi altele.
Atît din informarea prezentată cît
şi din discuţiile ce au avut loc, a reie­
şit că în privinţa întocmirii şi elabo­
rării schiţelor de sistematizare, au e-
xistat deficiente. In primul rînd pro­
iectanţii nu au avut în vedere pers­
pectiva oraşelor. De asemenea, s-au
scăpat din vedere unele construcţii
social-culturale şi administrative, iar
zonele de agrement nu au fost stu­
diate îndeajuns. La Hunedoara, de
pildă, nu a fost rezolvată în modul
cel mai bun artera de pătrundere în
oraş, iar la Petroşani I.S.C.A.S. a am­
plasat în mod necorespunzător noul
; teatru.
Ţinînd seama de faptul că execuţia
unor construcţii social-culturale de ca­
litate începe o dată cu sistematizarea,
este necesar ca proiectanţii să acorde
toată atentia realizării unor asemenea
schite şi detalii care să corespundă
cerinţelor de dezvoltare ale societăţii
• noastre.
Un accent deosebit s-a pus in ca­
drul şedinţei pe calitatea proiectelor.
S-a apreciat că este necesar să se ela­
boreze asemenea proiecte care să ofe­
re noilor locatari confort, o atmosfe­
ră prielnică odihnei, refacerii forţei
de muncă, atît din punct de vedere
al spaţiului cît şi al dotării cu echi­
pament de serviciu şi calităţii finisa­
jelor. In această direcţie atît D.S.A.P.C.-
Deva cît şi I.S.C.A.S. Bucureşti au
manifestat o preocupare mai mare
pentru găsirea de soluţii bune, mo­
derne şi confortabile.
Deosebit de important în activita­
tea proiectanţilor este faptul că ei au
reuşit, in ultimul timp, să-şi organi­
zeze în aşa fel munca îneît să deca­
leze elaborarea proiectelor de terme­
nul de începere a construcţiilor. Spre
deosebire de alţi ani cînd multe lu­
crări au întîrziat în execuţie din lipsa
proiectelor, anul acesta organiza­
ţiile de construcţii sînt în posesia a
peste 90 la sută din proiectele de lo­
cuinţe. Numai D.S.A.P.C. Deva a pre­
dat constructorilor în anul trecut pro­
iectele pentru aproape 2.500 aparta­
mente. Totodată s-a căutat ca la noile
proiecte să se introducă unele metode
şi materiale noi constructive. La Deva
si Petroşani de exemplu s-a introdus'
structura „fagure" caro asigură o exe­
cuţie rapidă si importante economii
de, material lemnos. De asemenea la
Hunedoara se aplică sistemul turnării
blocurilor în cofraj glisant. In acelaşi
timp, proiectanţii an avut în vedere
şi reducerea continuă a costului apar­
tamentelor.
Aceasta nu înseamnă lasă că s-®
-&cnt tsţyjt <$ vi Jgtfji
i1
H une doara-D©va \
Marţi 19 februarie 1963
posibilităţile şi mijloacele de reali­
zare a unor construcţii social-cultu-
raie de o calitate tot mai bună şi la
un preţ de cost redus. In cadrul şe­
dinţei au fost scoase la iveală o serie
de deficienţe care s-au manifestat în
activitatea de proiectare mai ales în
ce priveşte calitatea şi confortul şi
s-au făcut propuneri pentru continua
lor îmbunătăţire. Nu întotdeauna, la
întocmirea proiectelor s-au avut în
vedere secţiunile tip sau refolosibile,
cele mai bune. De asemenea la ela­
borarea unor proiecte de locuinţe nu
se studiază posibilităţile de mobilare
a camerelor şi dependinţelor, ceea ce
a dus la greşeli in amplasarea instala­
ţiilor sanitare şi electrice. •,
Multe din greşelile de proiectare
la balcoane plintele mozaicate la pe­
reţi, din care cauză; ei se umezesc.
De asemenea nu s-au soluţionat scur­
gerile apelor de ploaie de pe balcoane,
iar Ia partea superioară ,a balcoanelor
nu se execută şapă mozaicată.. Pro­
iectanţii nu au rezolvai de asemenea
modul de prinderea draperiilor ' şi
perdelelor- la ferestre.. De asemenea,
la uscătoriile din bloc nu s-au pre­
văzut dispozitive pentru întinderea
rufelor, iar la finisaj s-au folosit cu­
lori de apă, care nu se pretează la
încăperi cu o astfel de destinaţie.
fel s-au montat tîmplării la ferestre şi Q g ric Q 'lă . ele p r im ă - Y a r ă
uşi greu de manipulat, cu cFmensiuni
ce depăşesc STAS-ul şi care dau un
aspect urît.
, O altă deficientă în proiectare este
aceea că accesul la parterul unor
blocuri se face prin coborîrea a 2—3
trepte. Cu prilejul analizei au fost
’scoase în evidenţă unele deficiente
în proiectarea centralelor termice. La
Deva nu s-a soluţionat încă sistemul
de evacuare a gazelor, iar la Petro­
şani^,,ţgarfieiuî’.Conştrpctorul, evacu? ta de porumb hibrid generaţia a doua
area' zgurei. Centrala termică din Că-
lan a fost amplasată greşit în imedia­
Aşa cum s-a apreciat în cadrul şe­
dinţei multe din deficientele semna­
late se datoresc şi lipsei de cunoa­
ştere de către proiectanţi a situaţiei
de pe teren. Foarte rar se deplasează
pe teren proiectanţii de la I.S.C.A.S.
Astfel constructorii sînt lipsiţi de
o colaborare necesară.
O muncă mai plină de ?răspundere
va trebui să desfăşoare şi C.T.S.-ul
regional în avizarea proiectelor. Multe
proiecte au fost avizate cu califica­
tive de „bun“ şi „foarte bun“ ca ele
să aibă totuşi greşeli şi omisiuni.
Să executăm construcţii
cu care să ne ir.îndrim
Fără îndoială că la continua îmbu­
nătăţire a calităţii construcţiilor so­
cial-culturale un rol deosebit de im­
portant revine muncitorilor, ingineri­
lor şi tehnicienilor de pe şantiere. Ei
au posibilitatea de a sesiza alît îna­
inte cît şi în timpul execuţiei o serie
de deficiente, şi de a le înlătura. Dar
în acelaşi timp lor le revine sarcina
de a face blocuri cu care pe drept
cuvînt să se mîndrească. Mergînd pe
linia vîmbunătăţirii continue a calită­
ţii construcţiilor, în ultima parioadă
s-a apreciat că cele trei organizaţii
T.R.C.H.; I.C.S.H. şi şantierul T.C.M.M. S ă l a ş u l S u p e r i o r strucţia podului din sat.
Brad au obtinut unele succese. Ast­
fel se acordă o mai mare atenţie lu­
crărilor de betonare, executării îngri­
jite a armăturilor, tencuielilor şi vop- Filimon şi Victoria Alexe. Tov. Tran­
sitoriilor. Asemenea lucrări s-au exe-
tal pe şantierul Deva, Cugir, Petro­
şani şi altele. Mai multă alenlio s-n
acordat şi finisajelor exterioare în-
(Con!Limare in pag. 3-a)
IN FOTOGRAFIE : Impiegatul de m işcare Iosif Rada, din staţia C.F.R. Hunedoara, pregă-
geţţe parcursul de intrare a unui nou tren, a
PROLETARI 5n9 TOATE ŢĂRILE, UNTŢI-VA 1 Deschiderea lucrărilor celei de-a IV-a Conferinţe
Prin reducerea termenelor de reparaţii, colectivul atelierului mecanic
'de la Uzina „Victoria“ Călan sprijină direct activitatea secţiilor produc­
tive. Printre muncitorii fruntaşi de aici se numără şi Ilie Marin. El îşi
depăşeşte lunar planul cu 10-15 la sută, executînd lucrări de cea mai
bună calitate.
P r e g ă t i r i p e radrui ea.mţBa.nla,
A ctiv ita te in ie n s ă !a T u ş t e a
. Şi membrii G.A.C. „23 August“ din
satul Tuştea, mobilizaţi de organiza­
ţia de bază P.M.R., desfăşoară o in­
tensă activitate. De la începutul lu­
nii februarie şi pînă acum îi au
transportat pe terenul ce va fi cul­
tivat cu cartofi peste 250 tone gunoi
de grajd, an pregătit sămînţa de o-
văz şi _măzăr;ehîi,şi''au' ales sămîn­
pentru întreaga suprafaţă planificată.
De asemenea au fost trimise la la­
boratorul pentru controlul seminţelor
F ru n ta ş i la tra n sp o rtu l în g ră şă m in te lo r
Colectiviştii din Vaidei, raionul O-
răşlie, la învăţămîntul agrozootehnic
au învăţat că prin fertilizarea solu­
lui cu îngrăşăminte naturale se pot
obţine recolte sporite la hectar. Pen­
tru a aplica în practică cel 3 învă­
ţate, ei au hotărît să administreze
gunoi de grajd pe suprafeţe cit mai
mari.
Organizînd munca pe brigăzi şi c-
iittîlniri Intre candidaţi şi alegători
oooooooo oooooooo
In întreaga regiune, la sate şi în oraşele de subordonare raională, §
se desfăşoară înlîlniri intre candidaţii de deputaţi şi alegători. La aceste |
întîlniri alegătorii discută despre rea Uzările obţinute şi vin cu noi propti- L
; r.eri pentru dezvoltarea localităţilor respective, lată cîleva aspecte dc la ^
; aceste întîlniri.
oooooooooooooooo
In satele Nucşoara şi Mălăieşti din
comuna Sălaşul Superior, raionul Ha­
ţeg, a avut loc de curînd întîlnirea
alegătorilor cu' candidaţii de, deputaţi oraşul Peirila în cadrul activităţii ce
Gheorghe. Albu, Maria Cama, Avram
dafir Păştilă a venit cu propunerea
ca în satul Mălăieşti să fie împrej­
muit localul noii şcoli de 4 ani. Pro­
puneri valoroase s-au făcut şi în sa­
tul Nucşoara: Candidata în circum­
scripţia electorală nr. 4 Maria Cer-
na şi-a luat angajamentul să lupte
pentru înfăptuirea propunerilor făcu-
pe ţară a Uniunii A sociaţiilor Studenţilor
din Alba luli.a probe din proumb lo­
cal, porumb hibrid, ovăz, fasole şi mâ-
zăriche.
Toi in această perioadă s-au scos
rădăcinile şi pomii răzleţi d î pe o
suprafaţă de 5 hectare pentru a se
putea efectua mecanizat lucrările de
însămîntare şi s-au confecţionat 6.000
bucăţi .picheţi şi .1,000 batăti tutori
necesari Ia noua plantaţie care se va
face în primăvara acestui an.
ALEXANDRU L1VIU
corespondent
chipe, folosind tot timpul prielnic, în
ultimele 4 zile ei au transportat în
cîmp aproape 100 tone gunoi de
grajd. Printre cei care s-au eviden­
ţiat în această muncă se numără co­
lectiviştii Traian Băcilâ, fon Muntean,
Petru Dubleş, Socol Ion Vidu şi al­
ţii.
ANDREI NICOLAE SEVER
corespondent
oooooooooooooooo
oooooooo oooooooo
te de alegători şi mai ales pentru con­
P e tri Ia *
La punctul de agitaţie nr. 1 din
¦se desfăşoară, au loc şi întîlniri ale
alegătorilor-cu candidaţii F.D.P. Zile­
le trecute cetăţenii circumscripţiilor e-
lectorale nr. 1 şi 2 s-au întîlnit cu
candidaţii Eugen Strikberger şi Ignat
Farai. Cu acest prilej ei au discutat
despre unele treburi gospodăreşti ce
trebuie efectuate în circumscripţiile
respective. Astfel s-a propus să se ia
măsuri pentru înfiinţarea unei far­
macii, a unui centru de pîine şi pen­
tru îmbunătăţirea iluminatului public.
•• i rY i
t
La Casa de cultură a studenţilor P.M.R., prim-secretar al C.C. al 'Au luat cuvintul delegaţii Mircea fi
Angelescu (Bucureşti), Gheorghe Du- fi
„Grigore Preoteasa“ din Capitală U.T.M. Delegaţii şi invitaţii ova­ milraşcu ("Timişoara), Goran Beno-
s-au 'deschis, luni dimineaţa, lucră­ ţionează îndelung pentru Partidul ne (Bucureşti), Maria Stoleriu (Iaşi). fi,
rile celei de-a IV-a Conferinţe pe Muncitoresc Romîn şi Comitetul său Maria Ioana Vintilă (Bucureşti).
tară. a Uniunii Asociaţiilor Studen­ Central, in frunte cu tovarăşul Mihăil Ciocîrlie (Pclroşeni), Inan fi
ţilor din Republica Populară Romî- Gheorghe Ghcorghiu-Dej. Bakoş (Tg. Mureş), Alexandru Sma- fi
nă. Iau parte 500 de delegaţi aleşi randa (Craiova), Constantin Ţinea fi
de conferinţele asociaţiilor studenţi­ La primul punct al ordinei de fi
zi tovarăşul Ştefan Bîrlea, preşedin­ fi
fi
lor din cele 13 centre universitare tele Consiliului U.A.S.R.. a prezen­ (Cluj), Virgil Ilirtopeanu (Galaţi), t
tat Raportul Consiliului U.A.S.R. Dorina Jidan (Bucureşti), Ion Lei- fi
ale ţării. c.u (Cluj), Rodica Finter (Bucureşti). fi
cu privire la activitatea desfăşurată Ion Oprsscu (Piteşti), Metania Cîrjă fi
In -sală sr aflau, ca invitaţi, (Bucureşti). Ion Cadar (Timişoara),
membri ai C.C. al P.M.R.. ai Consi­ între cele două conferinţe si sarci­ Speranţa Badea (Constanţa), Gheor­ fi
liului de Stat şi ai guvernului, con­ nile de viitor ale asociaţiilor stu­ ghe Comun (laşi), Vasile Ghencea-
ducători ai unor instituţii centrale nu (Baia Mare), Eugen Scrnb (Bucu­
şi organizaţii de masă. personali­ denţilor. reşti), Virginia Velccscu Pană, re­
tăţi (de vieţii culturale şi ştiinţi­ După ce a înfăţişat largile posi­ dactor-şef al revistei „Viata Stu­
fice, rectori, profesori universitari si denţească“, Tunase Frîncu (Braşov).
alte cadre didactice, activişti de bilităţi pe care socialismul le-a des­ Maria Fejes (Cluj).
partid şi de stat, ai U.T.M. şi ai
chis tinerei generalii, condiţiile tot. Delegaţii la conferinţă an apro­
U.A.S.R. mai bune de viaţă şi studii ale tine­ bat Raportul Comisiei de validare.
retului universitar, raportorul a ex­
Delegaţii la conferinţă au ales primat recunoştinţa fierbinte a stu­ Conferinţa a fost salutată în pri­
în prezidiul de onoare Biroul Poli­ denţilor faţă de poporul muncilor, mă zi a lucrărilor de acad. St. S.
de guvernul R.P. Romîne. faţă de Nicolau, membru al prezidiului ’Aca­
ţie al C.C. al P.M.R. Partidul Muncitoresc Romîn, demiei R.P. Romîne, firof. tiniv.
Jean Livescu, rectorul Universităţii
In raport sînt. subliniate efortu­ Bucureşti, ing. Paul Păcurarii, de la
S-a trecui apoi la alegerea prezi­ rile depuse de asociaţii pentru spri­ gospodăria agricolă colectivă Lun-
diului şi a celorlalte organe de lu­ jinirea muncii profesionale a stu­ ca-Mureştihn, regiunea Cluj.
cru1ale conferinţei. Pe ordinea de denţilor, rezultatele lot mai hune
zi. adoptată în unanimitate de de­ obţinute 'de aceştia la învăţătură.
legaţi, figurează rapoartele Consi­ O parte importantă a raportului
liului U.A.S.R. şi Comisiei de cen­ xe consacrată muncii cultural-educa­
zori, precum si alegerea organelor tive, contribuţiei asociaţiilor la for­
conducătoare ale Uniunii Asociaţii­ marea unor intelectuali înaintaţi, La propunerea studentului. Dan
lor Studenţilor. pătrunşi de ideile marxism-leninis- Georgescu, delegat din centrul uni­
Participanţii au primit cu mare mului, patrioţi înflăcăraţi, luptători versitar Bucureşti, Conferinţa a a-
însufleţire, eu puternice şi îndelungi devotaţi pentru cauza socialismului doptat în unanimitate o moţiune de
aplauze, salutul adresat conferin­ protest împotriva prigoanei şi repre­
ţei de către C.C. al P.M.R.. Consi­ şi a păcii. siunilor la care sînt supuşi studen­
liul de Stat şi Consiliul de Miniştri Raportul Comisiei 'de cenzori a
al Republicii Populare Romîne. Sa­ ţi, cadre didactice şi alţi demo­
lutul a fost citit de tovarăşul Vir- fost prezentat de tovarăşul Gheor­ craţi din Irak,
ghe Şerban, preşedintele comisiei.
In continuarea lucrărilor au
gil Trofin. membru al C.C. al început discuţiile la rapoarte, L (Agerpres)
Salutul Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn,
Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri transmis
celei de-a IV-a Conferinţe a Uniunii Asociaţiilor
Studenţilor din R. P . Romină
Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn, pregătire a studenţilor, în scopul ridicării nivelului
Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri transmit un general al activităţii instituţiilor de învăţămînt supe­
fierbinte salut şi urări de succes Conferinţei Uniunii rior la nivelul exigenţelor crescute ale dezvoltării eco­
Asociaţiilor Studenţilor din Republica Populară Ro- nomiei şi culturii ţării noastre.
mînă. O atenţie deosebită trebuie să acorde asociaţiile
Asociaţiile studenţeşti îndeplinesc un rol însemnat dezvoltării activităţilor educative şi îmbogăţirii conţi­
nutului acestora, în vederea creşterii conştiinţei so­
în viaţa universitară, contribuind la formarea noilor cialiste şi lărgirii orizontului cultural al tuturor stu­
promoţii de ingineri, profesori, medici, cercetători, oa­ denţilor, cultivării in rîndurilc tinerilor ce se află
meni de artă, care-şi pun, cu entuziasm, cunoştinţele, astăzi pe băncile facultăţilor a înaltelor trăsături po­
talentul şi energia lor tinerească în slujba construirii litico-morale ale omului nou al societăţii socialiste:
socialismului. Este o datorie de onoare a asociaţiilor ca, prin în­
treaga lor activitate, să contribuie la formarea unor
Constituind un prilej important de trecere în re­ intelectuali înaintaţi, bine pregătiţi, adversari hotăriţi
vistă a muncii desfăşurate de asociaţiile studenţeşti, a al inerţiei, entuziaşti promotori ai noului în ştiinţă
rezultatelor obţinute Ia învăţătură şi în activitatea şi tehnică, oameni pătrunşi de cele mai nobile idei ale
obştească dc către studenţii ţării noastre, Conferinţa epocii noastre — Ideile marxism-leninismului, luptători
U.A.S.R. are totodată menirea de a stabili sarcinile devotaţi şi neobosiţi pentru cauza socialismului şi’
de viitor ale asociaţiilor în lupta pentru înfăptuirea păcii.
obiectivelor puse de partid în faţa şcolii noastre su­
perioare.
C.C. al P.M.R., Consiliul de Stat şi Consiliul de Mi­
Asociaţiile studenţeşti trebuie să pună în centrul niştri urează tuturor studenţilor noi succese la învă-
preocupărilor sporirea răspunderii studenţilor faţă de lătură şi în activitatea obştească şi îşi exprimă con­
pregătirea lor profesională, însuşirea cuceririlor ştiin­ vingerea că tineretul universitar se va dovedi şi pe
ţei şt tehnicii contemporane,' pentru a' deveni buni mai departe demn dé încrederea şi dragostea cu care
specialişti, organizatori pricepuţi al producţiei indus­ este înconjurat de întregul popor şl sc va achita cu
triale şi agricole, pasionaţi răspînditori al ştiinţei şi cinste de sarcinile ce-i vor reveni ca participant Ia
culturii în mase — cadre cu o înaltă calificare, nece­
sare patriei noastre în plin avînt creator.
Asociaţiile sînt chemate să sprijine activ conducerile
institutelor şi facultăţilor, corpul didactic, în eforturile desăvîrşirea socialismului şi construirea comunismu­
pe care le depun pentru perfecţionarea şi moderniza­ lui, la făurirea măreţului viitor al scumpei noastre
rea procesului de învăţămînt, orientarea lui consec­ patrii — Republica Populară Romină. -1
ventă spre cerinţele practicii, pentru întărirea disci­ Comitetul Central
al Partidului Muncitoresc Romîn
plinei universitare, îmbunătăţirea întregii munci de
Consiliul de Stat
Consiliul de M iniştri al R.P.R.
Să se pună capăt terorii dezlănţuite împotriva
forţelor democratice din Srak!
T elegram a C om itetu lu i N a ţio n a l pen tru A p ă ra rea P acii din R . P . R om ină
Comitetul Naţional pentru Apă­ de asasinarea lui Taufik Munir, naţional Lenin „Pentru întărire;
rarea Păcii a adresat preşedinte­ vicepreşedintele mişcării partiza­ păcii între popoare".
lui Republicii Irak o telegramă nilor păcii şi a altor luptători
în care se sp u n e: pentru pace, fii devotaţi ai po­ Alături de opinia publică pro
porului irakian. Protestăm cu ho- gresistă din întreaga lume, ceren
„Am luat cunoştinţă cu profun­ tărîre îm potriva arestării lui Aziz să se pună capăt represiunilo:
dă îngrijorare de teroarea dez­ Şerif, cunoscut luptător pentru şi persecuţiilor la care sînt su
lănţuită împotriva partizanilor pace, laureat al Premiului Inter- puşi partizanii păcii, forţele pro
păcii şi a democraţilor din Irak, gresiste şi patriotice din Irak", .
M oţiunea co n ferin ţei p e ţa ră a U. A . S . R .
In numele tuturor studenţilor îşi exprimă protestul şi condam- meni de ştiinţă şi cultură şi alb
Republicii Populare Romîne, cea nă cu toată hotărîrea prigoana şi elemente democratice.
de-a IV-a Conferinţă a U.A.S.R. represiunile la care sînt supuşi
a adoptat o moţiune prin care Moţiunea cere să se pună capă
în Irak studenţi, membri ai cor­ terorii dezlănţuite în Irak împe
pului didactic universitar, oa- triva forţelor democratice.
Adunarea festivă din oraşul Deva consacrată
aniversării a 30 de ani de 3a eroicele lupte
ale ceferiştilor şi petroliştilor din februarie 1933
Duminică dimineaţa, în sala cinematografului Gheorghe Vuşdea, secretari ai Comitetului re­
„Patria“ din oraşul Deva a avut loc adunarea gional al P.M.R. Hunedoara, activişti de partid
solem nă consacrată îm plinirii a 30 de ani de Ia şi de stat, reprezentanţi ai oamenilor muncii
eroicele lupte ale ceferiştilor şi petroliştilor din din întreprinderile şl instituţiile oraşului.
februarie 1933. Prim iţi cu puternice aplauze, la ma­
sa prezidiului au luat loc tovarăşii Petru Furdui, Adunarea solemnă a fost deschisă dc tov. La­
membru al C.C. al P.M.R., prim secretar al Comite­ dislau Fedoranici, prim secretar al Comitetului
tului regional al P.M.R. Hunedoara, Dumitru De- orăşenesc al P.M.R. Deva.
jeu, preşedintele Comitetului executiv al Sfatu­
lui popular regional, Ladislau Fedoranici, prim Despre cea de a 30-a aniversare a eroicelor
secretar al Comitetului orăşenesc al P.M.R. De­ lupte din februarie 1933, ale m uncitorilor cefe­
va, Vichente Bălan, preşedintele Consiliului re­ rişti şi petrolişti a vorbit tov. Petru Furdui,
gional al sindicatelor, Mihai Dinu, prim secre­ m embru al C.C. al P.M.R., prim secretar al Co­
tar al Comitetului orăşenesc al U.T.M. Deva, m itetului regional al P.M.R. Hunedoara. Cuvîn-
Sigism und Ferencz, şeful - R.C.M. Sim eria şi tarea a fost subliniată în repetate rînduri de
Avram Cîrpaciu, impiegat de mişcare la staţia puternice aplauze.
C.F.R. Deva.
Cei prezenţi au vizionat în continuare filmul
La adunare au participat de asemenea, tova­ documentar „Imagini ale unui trecut glorios",
răşii Andrei Cervencovici, Ioan Ardeleanu şl care a redat aspecte din lupta partidului şi po­
porului nostru pentru făurirea unei vieţi noi.
Faza finală a întrecerii anuale pentru titlul de „Cel mai
bun croitor şi stanţor din sectorul încălţămintei“
Luni dimineaţa a început în întreprinderile de încălţăminte, şov, Ioan Feldeş de la „Pârtii
Capitală faza finală a tradiţio­ specialişti din sectorul pielărie- nul" Bacău, Haralam bie Achi
nalei întreceri anuale pentru cîş- încălţăminte. de la „13 Decembrie" — Sibi
tigarea titlului de „Cel mai bun Csaki Ludovic de la „Nikos E
croitor şi stanţor din sectorul La întrecere, care s-a desfăşu­ loianis" Timişoara — fruntaşi
încălţămintei". rat în 35 mari întreprinderi, au întrecerii din anul 1961, precu
luat parte 1.000 de muncitori. Din şi num eroşi alţi m uncitori ei
La festivitatea de deschidere aceştia, 35 au intrat în întrece­ denţiaţi în cursul anului treci
care a avut loc la fabrica Dîm­ rea finală. Printre ei se află Şte­ ca Marin Andreescu de la „FI
boviţa din Capitală, au luat parte fan Gassman de la întreprinderea căra Roşie" — Bucureşti, G
numeroşi muncitori fruntaşi din „8 Mai" Mediaş, Constantin Ră-
acest sector, reprezentanţi ai con­ Jitaru de la „Străduinţa" — 1
ducanu, de la fabrica de piele şi
ducerii Ministerului Industriei câni şi Paul Dîndăreanu de
încălţăm inte R. Vîlcea, Dumitru
Uşoare, cadre de cogducere din >,Dîm boviţa" — Bucjurejţf, ^
Manca de la >,Timpuri noi" Bra,*