Page 62 - 1963-02
P. 62
PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2535
Din an in an, rezultate CIFRE Şl FAPTE
frumoase • 'Anul trecut s-au. construit
fi dat in folosinfă oamenilor
In trecut, sub regimurile burglie- muncii din raionul Orăftie 524
z.o-moşiereşii, aveam o agricultură
înapoiată şi o industrie puţin dez a produs în 1959 mobilier In va de apartamente, 'din care la
voltată. Mas,ele largi ale poporului loare de 1.577.000 lei iar in 1962
erau ţinute departe de cuceririle în valoare de 3.927.000 lei. Produc Cugir 12S,
ştiinţei şi culturii pentru a putea ţia fabricii de cărămizi a sporit faţă
fi mai uşor exploatate şi asuprite, de acelaşi an cu 70.800 buc. Va • In 1962 s-au vindut popu
iar de ocrdtirea sănătăţii muncito loarea economiilor la preţul de cost
rilor şi a ţăranilor nu se îngrijea realizate peste plan a crescut de la laţiei din raion prin comerţul
nimeni. 1.212.000 lei în 1959 la 7.782.000 lei
în 1962. \le stat fi cooperatist mărfuri in
Raionul Orăştle a cunoscut în a-
nii puterii populare o dezvoltare în- Progrese mari s-au înregistrat şl valoare de 184.973.000 lei. cu
iloritoare. Din an în an se obţin în de7,vollarea agriculturii. Multe
rezultate tot mai frumoase în toate gospodării colective mici s-au unit 40.753.000 lei mai mult ca in
domeniile de activitate. Avem a- şi au format gospodării mari, pu
cum o agricultură socialistă şi o ternice. Ele deţin 27.174 ha. teren 1959.
industrie în plină dezvoltare. Ştiin agricol, din care 20.167 ha. arabil
ţa şi cultura au devenit bunuri ale şi aveau la sîîrşitul anului trecut ° Cei 12.841 cititori înregis
maselor largi populare de, la oraşe 5.932 bovine din care 2137 vaci,
ţşi sate, iar ocrotirea sănătăţii oa 13.703 oi, 1934 porci, 10.440 păsări. traţi anul trecutla bibliotecile
menilor muncii o problemă de stat.
Rezultate bune au înregistrat gos din raion, au citit 156.670 vo
Făcînd un scurt bilanţ al înîăp- podăriile colective şi în construcţia
tuVrilor regimuljui democrat-popular de adăposturi pentru animale, ma lume. ceea ce reprezintă o creş-
în raionul nostru constatăm, cu gazii, silozuri etc. Ele au construit
mîiî^drie că s-a|u făcut progrese sim 49 grajduri, 22 maternităţi, 10 îngră- trre de 57 la sută faţă de 1959.
ţitoare. înfăţişarea oraşelor şi a şătorii, 25 magazii, 26 pălule pentru
satelţor se schimbă de la un an !a porumb, 36'silozuri, pentru furaje, 18 ° Valoarea manualelor 'distri
altul.' S-a schimbat şi chipul moral saivane şi alte construcţii. Obţjnîhd
al oamenilor care, deveniţi stăpîni an de an producţii sporite ele au buite gratuit elevilor din cla
pe soarta loir, îşi consacră tot ta reuşit să-şi mărească fondul de
lentul şi eneigia înfăptuirii sarci bază şi' avuţia obştească. Faţă, de sele 1—VII ale fcolilor din ra
nilor trasate de partid. 1959 fondul de bază al G.A.C. a
crescut în 1962 cu ti.130.000 Iei, ion se ridică la suma dc
Industria Talonului nostru a de iar averea obşlească a ajuns la
venit de norecunoscut. Fabricile şi 33.733.165 Iei. Ele primesc în fiecare 540.9SS lei.
uzinele au fost modernizate şi lăr an credite din partea statului pen
gite, s-au creat secţii noi şl au fost tru cumpărări de animale şi pentru 9 Volumul lucrărilor execu
înfiinţate noi întreprinderi. Printre construcţii care Ie ajută să-şi dez-
noile întreprinderi se numără fa volle avuţia şi să asigure colecti tate de S M.7. Orăftie a fost in
brica de cherestea „tl Iunie", fa viştilor o viaţă îmbelşugată.
brica de cărămizi Pricaz, întreprin 1959 'dc .34.593 hantri. iar in Privind spre viitor
derea forestieră, întreprinderea de In domeniul învăţămîntului şi cul 1962 'de 108.320 hantri.
industrie locală şi cele de gospodă turii, al ocrotirii sănătăţii şi în creş
rire orăşenească. Dacă înainle fa terea nivelului de trai, s-au dobîndit 9 Valoarea creditelor acorda
bricile noastre produceau balamale, realizări, mari. S-au construit şi dat
lWăte, cuţite, brlccge, chei, cleşti, în folosinţă, noi şcoli, cămine, clu te 'dc stat G.A.C. din raion în Gospodăria noastră colecti şi fructe a speciilor de animale 1
etc. astăzi, fiind dotate cu o teh buri, spitale, policlinici, magazine şi perioada 1959—1962 se ridică vă s-a întărit şi s a dezvoltat şi păsări care trebuie crescute
nică modernă, produc diferite tipuri locuinţe. Numai pentru învăţămînt realizăm mari economic la preţul’ de cost la 12.754.247 lei. Numai in mult în ultim ii ani. Am obţi şi a lucrărilor de îmbunătăţire
dei maşini unelte, maşini de cusut şi s-au cheltuit anul trecut peste 11 acest an ele vor primi credite nut rezultate bune în toate a structurii solului.
de>: spălat rufe, fuse pentru indu milioane lei, iar pentru medicamen Cine vizitează astăzi fabrica plan la întreaga producţie mar în valoare de 3.743.000 lei. sectoarele. Dar noi nu ne oprim
stria textilă, reductoare de viteză, te, instrumentar medical ele. suma noastră^ rămîrie plăcut impre fă în 1961 au fost ide 3.627.000 la ceea ce am făcut. Privind Avînd drept îndreptar indi
mobilă etc. O mare dezvoltare a de 16.427.205 Iei, pentru pensii, asi 9 Numărul bovinelor ¦pro spre viitor noi analizăm ceea caţiile conducerii partidului,
luait industria locală. Aici s-au gurări sociale etc., 13.906.014 lei. prietate obştească a G.A.C. va ce am făcut şi cumpănim cu comuniştii au recomandat ex
creat secţii noi ca acele de meca aiunge la sfirfitul acestui an la grijă la ceea ce trebuie să fa tinderea suprafeţelor cu cerea
nică, forjă, turnătorie, nichelaj, re Toate aceste realizări sînt rodul 8.800 capete, din care vaci cu le, livezi şi legume, folosirea
paraţii auto şi tîmplărie. Faţă de politicii partidului nostru şi ele con lapte 4.200. Numărul oilor va cem pentru ca gospodăria să soiurilor de mare productivi
1959 valoarea producţiei globale a stituie pentru oamenii muncii din ra creste de la 13.703 în 1962 la
crescut în 1902 la F.C. Orăştie,cu ion un puternic imbold în munca
23,1 ia sută, la I.F. cu 14 la sulă, pentru traducerea în viaţă a sar sionat. Peste- tot hale noi dotate lei, iar în anul trecut de 19.500 în acest an. iar al por progreseze necontenit. tate, sporirea numărului de
Ia fabrica „Vidra" cu 80,G la sută. cinilor pe care partidul şi guvernul cu utilaje moderne de mare 7.015.600 lei. B en eficiile peste cinelor de Ia 1934 Ia 4.600. Ţinînci seama de experienţa bovine, ovine, porcine şi pă
întreprinderea de industrie locală Ie pune în faţa noastră. productivitate, procese tehnolo plan au crescut de îla 1.544.000 sări şi îmbunătăţirea raselor pe
gice avahsate, oameni entuziaşti lei în 1961 la 3.862^000 lei în 9 Prin munca patriotică a şi de rezultatele obţinute de baza selecţiei. Potrivit preve
IOAN CÎMPEANU care stăpînesc şi m înuiesc cu 1962. Aceste realizări au fo st ob cetăţenilor s-au executat anul gospodărie, organizaţia de derilor planului de producţie,
preşedintele Comitetului executiv pricepere tehnica nouă şi care ţinute ca urmare a valorifică trecut în raion lucrări în va partid, consultînd masa largă la sfîrşilul acestui an noi vom
al Sfatului popiîjar raional Orăştie o perfecţionează continuu. La rii rezervelor interne, aplicării loare de 3.407.669 lei, prcstîn- a colectiviştilor, a îndrumat avea 300 bovine din care 160
noi sînt m ulţi căutători ai nou unor inovaţii de mare eficacitate consiliul de conducere să facă vaci. 1.670 ovine din care 1.200
lui care, prin munca lor neo economică, perfecţionării tehno dn-se un număr de 1.195 494 o analiză multilaterală, pe bază cu lină sem ifină, 200 porcine,
bosită, fac să crească produc logiei de fabricaţie la secţiile ore de muncă 'patriotică. de calcule economice, a posi din care 48 scroafe şi vom
ţia şi productivitatea muncii, chim ice pentru fabricarea oxi- bilităţilor de dezvoltare a di creşte 14.000 păsări din care
să scadă preţul ele cost al pro zilor de fier şi a taninului care 9 Întreprinderea 'de industrie feritelor ramuri de producţie vom opri ca m atcă7.000. Su
au mărit capacitatea de pro pentru care noi avem condiţiile prafaţa cultivată cu legume o
ducţiei. ducţie a instalaţiilor, au îmbu locală „I. C., Frimu" a livrat cele mai bune. Avînd o viziune mărim de la 20 la 35 ha., iar
nătăţit calitatea produselor şi anul trecut mobilier în valoare clară asupra viitorului gospo cea plantată cu livezi de la 20
Acordînd atenţie realizării rit au dus la m icşorarea con.si!urni 'rle 3.927 000 lei. faţă de dăriei, comuniştii au dat un
rilor specifice. Organizarea mai 1.577.000 lei in 1959. ajutor efectiv la slabilirea cul la 30 ha. Vom construi o hală
mice a sarcinilor de plan, co turilor cerealiere, a plantelor
judicioasă a producţiei şi ridi 9 Valoarea economiilor reali tehnice, a soiurilor de legume pentru 5.000 păsări şi vom
lectivul nostru dă o marc aten carea calificării oamenilor, buna zate. peste plan anul trecut in
ţie creşterii productivităţii organizare şi desfăşurare a în întreprinderile industriale, tele amenaja altele pentru creşterea
trecerii socialiste au contribuit comunicaţii. comerţ fi gospodă
muncii. Aceasta o dovedesc fap de asemenea la îndeplinirea şi rie comunala din raion, se ri a 6.000 pui. Se va amenaja şi
depăşirea sarcinilor de plan şi dică la 7.782.000 Ici. cu
tele. Şi, cum faptele sînt cele un grajd pentru 100 capete bo
6.570.000 Ici mai mult ca in
care conving, să le dăm cuvîn- vine. La grîu şi orz vom obţine
1959.
tul. In 1961 productivitatea mun 1.800 kg. la ha., la porumb
cii a sporit faţă de plan cu 5,4 a angajam entelor luate în fie 2.500 kg. boabe, iar producţia
la sută, iar în 1962 cu 15,2 la care lună şi în fiecare trim estru. de lapte pe cap de vacă fu
sută. Economiile realizate peste Mergînd pe linia, realizării rajată va ajunge la 2.50Q htri.
ritmice a sarcinilor de produc In viitor, pe baza planului de
O® ţie şi punînd în valoare noi re
zerve interne, colectivul fabricii perspectivă, suprafaţa cultiva
noastre a obţinut rezultate fru tă cu legum e va ajunge la 70
m oase şl în prima lună a aces ha., cea cu livezi la 50 ha. şi
Imcepînd din anul 1960 a luat uzinarea pieselor a fost organi montat şi trei maşini de recti tui an. Planul producţiei glo se va amenaja o hală pentru
fiinţă în cadrul uzinelor noa zata pe ateliere şi produse, iar ficat interior care au fost date bale a fost depăşit cu 21,74 Ia creşterea a 10.000 de păsări.
stre sectorul de maşini unelte, montajul s-a organizat pe ti în exploatare şi dau rezultate sulă, iar la producţia marfă cu
avîncl ca produs de bază maşi puri de m aşini şi se face de bune. A fost terminat proiectul 21,36 la sulă, realizîndu-se o Numărul bovinelor va ajunge
na de frezat universală. Realiza către brigăzi complexe de mon de modernizare a maşinii de creştere a productivităţii cu în 1965 Ia 400 din care 250
rea de maşini unelte la un înalt taj. frezat universale, care a fost 7,9 Ia sulă faţă dc plan. vaci, al porcinelor la 300 şi al
nivel tehnic şi calitativ este o omologat, şi s-au executat peste ovinelor la 2.000. Se vor iriga
sarcină de mare răspundere Pe baza sarcinilor planului de 60 la sută din piese, urmînd ca Colectivul nostru este hotărît 100 ha. cu porumb, în afară de
care stă în faţa colectivului producţie şi a planului tehnic în cursul lunii martie să se să obţină în acest an realizări grădină.
nostru. Şi, prin unirea eforturi au fost însuşite şi puse în fa monteze primele două maşini. şi mai mari ca în anii trecuţi,
lor muncitorilor, inginerilor şi bricaţie, pe lingă produse Prin acest proiect de moderni realizări care să-l situeze în Perspectivele de viitor sînt
tehnicienilor din sectoarele de le amintite, alte două ma zare s-a m odificat structura ar rîndul colectivelor fruntaşe din frumoase. Noi vom munci în
fabricaţie cu a cadrelor tehni- şini şi a n u m e: m aşina u- hitectonică şi s-au îmbunătăţit aşa fel incit ce ne-ara propus
co-inginereşti din compartimen niversală de rectificat şi ma mult caracteristicile constructi regiune. Rezultatele de pînă a- să facem pentru dezvoltarea
tul de concepţie, am reuşit să şina de danturat roţi din ve şi funcţionale ale maşinii gospodăriei, să realizăm şi să
realizăm maşini unelte cu ca ţate. La maşina universală de avînd un randament mult supe cum ne dau garanţia că dorinţa depăşim.
racteristici tehnice şi economice rectificat s-a terminat de exe
superioare, la nivelul tehnicii cutat^ lotul de 10 buc. şi ur va deveni faptă.
moderne.
mează a fi livrate beneficiari STELIAN BRAICA
Primul produs — maşina de lor. In curs de realizare se a-
frezat universală — a fost reali flă şi lotul de 11 buc. maşini rior vechiului model. şeful serviciului planificare Şcoala de 8 ani din Beriu, dată în folosinţă anul trecut. I. STRICATU
zat în 1960. In anul trecut au de frezat dantură. De menţionat F. C. Orăştie preşedintele G.A.C. Orăştie
fost însuşite şi puse în fabrica că maşina de frezat roţi din întregul colectiv de la uzina
ţie de serie două noi produse: ţate, care este o maşină cu ca noastră m unceşte pentru a da
maşina de frezat verticală şi lităţi tehnice şi economice su
maşina de ascuţit scule. Pentru perioare, de mare randament, a viaţă sarcinilor puse de partid
a putea face faţă sarcinilor spo fost proiectată de un colectiv
de ingineri şi tehnicieni din com în faţa industriei constructoare
rite pentru anul 1963, încă din partimentul de concepţie al u-
zinei noastre. Tot pe baza unui de maşini, pentru a realiza ma Creştem cadre cu o înaltă calificare
anul trecut, s-a amenajat o nouă proiect elaborat în uzină s-a şini unelte moderne, de înaltă
hală unde se execută în prezent realizat şi cuplajul electro-mag- tehnicitate şi productivitate.
netic, montat pe maşina de
uzinarea pieselor uşoare. In ve danturat roţi dinţate, care tre Ceea ce am realizat constituie un
buia adus din import. S-au
chea hală a rămas montajul şi început promiţător şi dovedeş
uzinarea pieselor grele. Acum, te că noi putem şi trebuie să Pe adresa Centrului şcolar agri elevilor va creşte la peste 700. găsesc in biblioteca şcolii in nu creştem tinere cadre pentru agri f
realizăm pe an ce trece maşini col din Geoagiii, deseori sosesc Organizat pe lingă Staţiunea expe măr de 8.000 volume. cultură — este de a face ca fie t
scrisori de mulţumire. Gospodării rimentală horticolă, din localitate, care din cei 320 elevi să primeas 4
din cele mai moderne. Acestui agricole dc stat ca acele din Apol- cu o bogată activitate' şi experien Avînd asemenea condiţii, majo că O înaltă calificare, pentru ca 4
scop noi îi consacrăm tot talen dul de Sus, Călan, regiunea Hu ţă, centrul nostru şcolar are largi ritatea elevilor printre care loan 4
tul şi priceperea noastră. nedoara, Cisnădie, Dealul Ocnei, posibilităţi să asigure elevilor o Herţa, Vasile Clonţa care urmea atunci cînd vor intra în producţie 4
regiunea Braşov şi clin alte loca ză şcoala tehnica de maiştri hor 4
Ing. TEODOR JOSAN lităţi, îşi exprimă recunoştinţa faţă înaltă calificare. La aceasta con ticultori, Vasile Şuteu, Aurelia să contribuie prin munca lor la 4
şeful sectorului maşinî-unelte de munca depusă de conducerea şi tribuie mai ales faptul că parte Iordan, Nicolae Sbnedru, Maria continua dezvoltare a agriculturii 4
profesorii şcolii in pregătirea tine din profesori sînt ingineri şi cer Clonţa clin anii 11 fi III ai şcolii noastre socialiste-,
U. M. Cugir cetători de la staţiune, cu o te tehnice horticole şi mulţi alţii, do 4
relor cadre din agricultură. Fie că meinică experienţă practică şi bine vedesc dc pe acum o bună pregă ANA N1COLAU 4
în aceste scrisori este vorba de Ion pregătiţi teoretic. Chiar tovarăşul tire. Şi grija noastră de căpetenie
Vlaicu de la G.A.S. Călan sau de director al staţiunii, ing. F.manoil — a cgIot care avem sarcina să director cu învăţămintul 4
alţi maiştri şi muncitori horticoli, Manughevici, care este şi directo la Centrul şcolar agricol 4
4
Geoagiu 4
4
care ou urmat cursurile şcolii noa rul Centrului nostru şcolar, in
stre şi acum lucrează cu bune re parte la pregătirea elevilor prin
zultate la locul ele muncă, fie că orele pe care le predă şi prin în
este vorbo de tineri care in pre drumarea lor in zilele de practică.
zent predai obiectul agricultura la "Lrebuie să arăt aici că programul
şcolile elementare ca Sofia Albii,
Laura Mótriuc, Ana Petri, care ţin şcolii este astfel întocmit, incit s-ă
asigure o deplină îmbinare a cu
permanent legătura cu profesorii noştinţelor teoretice cu activitatea
noştri, sau de cei care urmează In practică. Aşa de exemplu, toţi
stitutul agronomic din Timişoara
(Marina Snlomon, Constantin Vil- elevii, în fiecare săptămînă, fac
ceanu), pentru conducerea şcolii, cile o zi de muncă practică in
cadrul staţiunii, sub supraveghe
pentru toţi. profesorii ele consti
tuie un imbold în munca de viitor. rea profesorilor care sini şi ingi
neri la staţiune ca llisie Pasc.
Pînă acum. la centrul nostru Lefter Gheorghe şi alţii. De ase
şcolar agricol erau pregătite in fie
menea, în ultimul an — anul IV
care an cite 60—70 de cadre pen — elevii sînt repartizaţi să facă
tru agricultură — maiştri şi mun practică in unităţile agricole de
citori calificaţi. De acum înainte, stal din regiunea noastră şi din
ca urmare a măsurilor stabilite cu alte regiuni.
privire la creşterea numărului de Cunoştinţele ce li se predau în IN CLIŞEU: Aspect dintr-o clasă, in timpul studiului, la Şcoala hor- \
cadre din agricultură, şcolii noastre clasă şi ccic pe care Ir acumulea ticolă Geoagiu.
ii revin sarcini fi mai mari. Anul ză in zilele dc practică, elevii
acesta de exemplu. Centrul şcolar
din Geoagiu pregăteşte pentru ra noştri şi le îmbogăţesc fi mai mult
murile — agricolă şi horticolă —
peste 300 de muncitori şi tehni prin studierea lucrărilor ştiinţifice
cieni, iar în anii viitori numărul elaborate de staţiunea experimen
tală si diferite manuale care se
Maşini de cusut „Ileana“ gata pentru ambalat. Maşini de rectificat la bancul de probă.
