Page 63 - 1963-02

Nr. 2535
!Despre utilitatea unei consfătuiri
La indicaţia biroului Comitetului
orăşenesc Hunedoara al P.M.R., bi­
roul executiv al Consiliului local al
sindicatelor Hunedoara, împreună cu
redacţia ziarului „Flacăra Hunedoa­
rei“, au organizai zilele trecute o
consfătuire cu faciorii care partici­
pă la producerea iontei. O acţiune
binevenită, mai ales dacă ţinem sea­
ma de faplul că atît planul de fontă,
cit şi cel de minereu, cocs, semicocs
şi aglomerat, n-a iosf realizat în
luna ianuarie a anului in curs. Aşa­
dar, consfătuirea avea drept scop
găsirea unor posibilităţi de îmbună­
tăţire a colaborării lutre factorii
chemaţi să concure la sporirea pro­
ducţiei de fontă.
Se aştepta deci ca lucrările con­
sfătuirii să fie rodnice, să aducă o
evidentă îmbunătăţire a procesului
de elaborare a fontei. Dacă însă
după cele C> ore, cit au durat lucră­
rile consfătuirii, ai fi întrebat pe
careva dintre participanţi ce a adus
nou consfătuirea, cu greu ţi-ar ii
jiului răspunde ceva. Pentru că nici
această consfătuire, ca şi alte înlil-
niri între conducătorii întreprinde­
rilor miniere şi siderurgice, n-a reu­
şit să clarifice unele probleme de
cooperare, n-a reuşit să conducă
la luarea unor măsuri care să asi­
gure o desfăşurare corespunzătoa­
re a procesului de producere a fon­
tei. Cum se explică aceasta ?
In primul rînd prin pregătirea ne­
satisfăcătoare a consfătuirii. E drept
că s-a făcut uri plan de acţiune, că
s-a fixat din f'imj) tematica. Dar
ai.it s-a dovedit insuficient. Refe­
ratele prezentate nu s-au ridicat la
nivelul cerinţelor, nu au putut con­
stitui o bază de discuţii rodnice. In
loc să arate ce se va fare pentru
recuperarea răminerii in urmă, re-
feratele au venit cu fel de fel de
scuze care să justifice nerealizarea
planului. Mai rău este că in analiza
răminerii in urmă s-a insistat mult,
Sprea mult, p e ' cauzbte externe, pe
Iarna grea. Conducerea C.S.H. a dat
vina pe cei de Ia exploatările mi­ tru iarnă, dar la nivelul Iui -16 gra­ din localitate, tov. Laurentiu Ţîrlea cele mat semnificative exemple din la cercul de cultura plantelor de
niere şl invers.
Alţi participanţi, cum a fosl, de
pilda, inginerul loan Dinu, inginer
şef Ia furnalele 1-0, au venit la
consfătuire slab pregătiţi. Aşa se
face că ei au discutat la general,
pierzindu-se în discuţii „de dragul
discuţiei". Ori din partea lor se aş­
teptau propuneri valoroase, concre­
te, care să ducă la îmbunătăţirea
procesului de elaborare a iontei.
O lipsă a organizării consfătuirii Cu excepţia discuţiilor purtate de fi dat de adevăratele cauze ale tiv, absolut necesar predării lecţii­
Experienţa activităţii cercurilor si
cursurilor de partid, a dovedit ro­
MUNCA PROPAGANDIŞTILORlul deosebit de important pe eare-1
are propagandistul în buna desfăşu­
rare a învăţăminlului. Aceştia nu
trebuie să ss limiteze numai la ex­
punerea lecţiei şi conducerea con­
vorbirilor, ci între două şedinţe de
cere, fiecare propagandist irebnie
să fie un factor important în spri­
jinirea multilaterală a cursanţilor 1n
studiul individual. In direcţia aceas­
ta, Comitetul orăşenesc de partid
Hunedoara a îndrumat în perma­
nentă activitatea propagandiştilor.
Cu ocazia diferitelor instructaje şi
consfătuiri, activitatea lor a fost
orientată spre o preocupare perma­
nentă privind ajutorarea cursanţi­
lor, atît în ceea ce priveşte cons­
pectarea materialului, cit si pentru
lămurirea diferitelor probleme. pe
care le ridică studiul individual.
Un ajutor preţios în orientarea
muncii propagandiştilor l-au consti­
tuit consfătuirile organizate la cen­
trele de pregătire, unde propagan­
diştii cu mai multă experienţă au
relatat din activitatea lor aspecte
despre felul cum muncesc cu cursan­
ţii în intervalul dintre două semi­
nar». Aceste consfătuiri au fost pli­
ne de învăţăminte şl au subliniat in
mod deosebit importanţa pe care o
are munca vie şl concretă a pro­
pagandistului cu cursanţii.
' Din ce în re mai mulţi propagan­
dişti din oraşul nostru, înţeleg că
munca lor nu se termină o dată cu
şedinţa cercului, ci ea -continuă •şi
în perioada studiului individual al
cursanţilor. Aşa stau lucrurile la
cercul de studiere a Istoriei P.M.R.
arul I de la oţelăria Martin a Com­
binatului siderurgic, unde este pro­
pagandist tovarăşul Voicu Trandafir,
încă de la începutul anului de in-
văţămînt, acesta a constatat că o
parte din cursanţi mai au nevoie de
ajutor st în afara şedinţelor de cere
pentru a înţelege mai temeinic pro­
blemele studiate. De aceea, încă la tare. Asemenea metodă se practică lor, concretizîndu-se în faptul că tivitatea sa acordă mare atenţie do­
prima temă, el a organizat la locul la cercul de studiere a Istoriei P.M.R. în trimestrul IV al anului trecut, cumentării cit mai temeinice a
de muncă cu o parte din cursanţi
printre care Slătaru Constantin, Ale­
xandru Mihaî şi Bodnăriuc Alexan­
dra, o discuţie la lecţia „Despre în­
ceputurile mişcării muncitoreşti şi că o parte din cursanţi nu reuşesc pagandistului între două şedinţe de reviste de specialitate etc. Im acest
răspindirea marxismului în Romî- să sesizeze ideile principale, copiind cerc reiese şi dacă ne referim Ia ac­ sens, Ia furnale unde acesta lucrea­
nia“. Tn această discuţie el a insis­
tat asupra condiţiilor social-econo-
mi.ee şi politice în care s-a răspîndit torul cursanţilor, tov; Golomboş şi-a
prima dală marxismul în ţara noa­
stră; organizat în iaşa fel m unci Incit în goş iSfeeorghe/ eu «jcazW discuţiei ia ecpnoffiifi®« Lupta de clasă, Munca
este absenţa reprezentanţilor direc­
ţiei de transporturi din combinat.
In felul acesta nu şi-a spus cuvin-
tul imul dintre factorii care au creat
multe greutăţi in această iarnă in
procesul de aprovizionare a furna­
lelor cu materii prime şi materiale
şi de care depinde în mare măsură
activitatea viitoare.
In fine, legat de organizarea con­
sfătuirii, socotim că s-a procedat gre­ -măsuri, de altfel şi acesta de cali­
şit invitindu-se puţini muncitori şi
maiştri din combinat şi de ia minele
de fier. Doar aceştia hotărăsc bunul
mers al jiroducţici şi ei erau cei
mai în măsură să propună soluţiile,
cele mai potrivite pentru sporirea
producţiei de minereu, cocs, aglome­
rat şi fontă. Organizatorii consfătui­
rii însă, se pare că au jiierdut din
vedere acest lucru. Căci numai aga
se explică faptul că din cei 19 în­
scrişi Ia cuvint, doar unul a fost
miner şi niciunul iurnalist, cocsar
sau aglomeraiorist...
Apoi, consfătuirea n-a reuşit si
din cauza felului r.ecorespunzător in
care s-au purtat discuţiile. Unii vor­
bitori au purtat discuţii neprincipia­
le, ca şi cînd s-ar ii aflat in îaţa
unei comisii de judecată, căutînd să
dea toată vina „pe alţii". Tovară­
şul Nicolae Cătană, directorul ge­
neral al C. S. Hunedoara, a reluat
vechea idee cum că la început de
an s-a rămas cu planul neîndepli-
nit din cauză că minerii n-au livrat
în zilele de 1 şi 2 ianuarie minereul
necesar combinatului. Tovarăşul Va-
sile Florea, şeiul Fxploatării minie­
re Ghelar, l-a contrazis pe Iov. Că-
tană, venind cu o mulţime de „ar­
gumente“ care să demonstreze că
de fapt combinatul a avut mine­
reu şi în âcelr zile. Şi cu asta „Io­
nul" a fost dat. Tn Ioc să se discu­
te despre ce trebuie făcut, s-a a-
runcat vina dînlr-o parte în alta şi
aproape în îiecare caz pe iarna. în­
suşi tovarăşul Tşţ^ţy- preşedintele
Comitetului sindicatHiui.de la C.S.H.,
arăta că au existat pregătiri pen­
de C. şi nu la nivelul lui -30 gra­
de C. ! Sini de prisos comentariile!
Ca să nu mai vorbim de tovară­
şul Anglie! Gtieorghe, inginer şef
la E. M. Ghelar, care arăta că „In
activitatea E. M Ghelar au existat
in cursul lunii ianuarie şi lipsuri
interne, care insă, datorită situaţiei
create, nu au putut, fi descoperite
$' lichidate...“.
INTRE DOUA SEMINAR»
De remarcat este si metoda de
muncă a tov. Onciulenco Dumitru,
propagandist la cercul de studiere a
Istoriei P.M.R. anul I din cadrul tur­
nătoriei vechi, de la Uzina „Victo­
ria" Călan, care manifestă o preo­
cupare continuă pentru bunul mers
al cercului pe care-1 conduce. A
fost o perioadă cînd materialele de
studiu, necesare cursanţilor, au lip­
sit, Propagandistul s-a preocupat să
procure aceste materiale din dife­
rite documente de partid ca : Rapor­
tul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-
Dej la a 40-a aniversare a creării
partidului. Documentele plenarei
C.C. al P.M.R. din noiembrie—de­
cembrie 1961 ele., dînd în acela,şi
timp cursanţilor explicaţii suplimen-
lare privind conţinutul acestor do­
cumente. Totodată propagandistul,
sesizînd faptul că o parte din
cursanţi nu reuşesc să desprindă în
studiu ideile principale, ai-a projrus
ca în timpul liber, să invite pe cei
ce au greutăţi în această direcţie şi
să discute cu ei. Astfel, s-a întoc­
mit, cu ajutorul propagandistului,
conspectul la lecţia: „Ascuţirea
luptei ideologice din sinul partidu­
lui socialist“. Prin această formă de
ajutor s-a reuşit ca majoritatea
cursanţilor să-si însuşească proble­
mele principale şi să participe activ
la discuţii.
De asemenea, practica a dovedit
că în munca propagandistului dau
rezultate bune consultaţiile colecti­
ve şi individuale, organizate înain­
tea convorbirilor la diferite proble­
me. Ele pot de altfel să fie organi­
zate ori de cite ori se ivesc pro­
bleme care cer explicaţii suplimen­
anul II de la controlul tehnic ca­
litativ din C.S.H., condus de tov.
Golomboş loan. Acesta a constatat
în conspectele lor fragmente întregi
din manual. Pentru a veni în aju­
Adăposturi pentru
animale
Colectiviştii din satul Cîrneşti, ra­
ionul Haţeg, au dat o mare dezvol­
tare creşterii animalelor. Pentru a le
asigura adăposturi corespunzătoare,
zilele trecute consiliul de conducere
al G.A.C., îndrumat de organizaţia ide
partid a format 3 echipe de construc­
tori. Ele au terminat deja construcţia li­
nei maternităţi pentru scroafe, urmînd
ca în eurind să treacă la acoperirea
unui grajd şi la construcţia unui sai­
van' pentru oi,
VASILE MAGHERU II tate executate pe şantierele din re­ continuă a calităţii lucrărilor revin
corespondent giune, ta Petroşani, Deva, Vulcan, spre organizaţiilor de partid de pe şantie­
exemplu, betoanele turnate prezintă re. Ele insă nu peste tot şi-au pus
In clişeu, un grup de mun­
citoare fruntaşe de la fabri­
ca „Sebeşul" din Sebeş: Erica
Oster, Ana Bucur, Ana Berki,
Elisabeta Damian, Maria Seidl,
Helene Kolff.
toi-. Adoli llruker, directorul Uzinei
„Victoria" Călan şi tov. ing. loan
Stoicoi, şeful sectorului furnale din
Călan, consfătuirea a decurs în a-
celaşi fel. Şi atunci, în mod firesc
se pune întrebarea: la ce a folo­
sit ea ?
E greu de dat. un răspuns. E
drept că s-a încheiat cu un plan de
tate discutabilă. Dar planuri de mă­
suri, minute şi contracte s-au mai
întocmit şi cu alte ocazii, dar nu
s-au respectat. Atunci ? Se aştepta
ca în această consfătuire sa sc va­
dă clar ce măsuri s-au aplicat deja
jienlru recuperarea răminerii în ur­
mă, măsuri care să poată da garan­
ţia îndeplinirii integrale a planului
şi a angajamentelor. Şi, fireşte, să
se discute in mod constructiv ce
mai trebuie făcut. Din păcate nu
s-a prorednt aşa. Iată de ce utili­
tatea consfătuirii a fost scăzută. F tehnicieni. îndeosebi la T.R.C.H. con­
regretabil, pentru că s-a pierdut - ducerile şantierelor şi a trustului nu
timp. De aceea ar ii bine ca pe viitor, se preocupă de crearea unor condiţii
cînd se mai organizează asemenea optime de muncă şi trai constructori­
consfătuiri, să se depună mult in­ lor, iar ca urmare fluctuaţia este mare.
teres pentru ca ele să-şi atingă Nu există suficientă preocupare nici
scopul.
N. ANDRONACHE rilor pe şantiere în cadrul cursurilor
Nsi-i su ficien t să rid ică
La Peştişu! Mic îşi desfăşoară
activitatea un cerc jientru cultura
plantelor de cimp. Lecţiile au fost
finite aici cu regularitate, în fieca­
re marţi şi vineri din săptâinină.
Dar, răsfoind caietul de evidentă a
cursanţilor, participînd la aceste
lecţii, constaţi. că frecvenţa este
foarte slabă, mult sub nivelul posi­
bilităţilor existente. La cinci predări
au particioat doar un număr cuprins
intre 5—9 tovarăşi din cei înscrişi
iar la celelalte numărul cursantiloi
nu a întrecut niciodată cifra de 16
întrebaţi ce părere au despre acea
stă situaţie, atît preşedintele. G.A.C
secretarul organizaţiei de bază, tov
Gbeorghe Voinea, cit şi lectorii
cercului, tov. ing. Elfrida Oberlăn
der, s-au mărginit să ridice din
umeri şi să „motiveze":; „Ce să
faci, nu vin oamenii,.." Dar, de ce
nu vin oare oamenii la cerc ? De
ce este o asemenea frecventă ? Iată
întrebări pe care nu şi le-au pus
deocamdată tovarăşii amintiţi pen­
tru că, dacă o făceau la vreme, ar
timpul liber, în afara şedinţelor de lecţia: „Disciplina de partid“, s-a
cere, să se întîlnească cu cursanţii referit .concret şi la unele abateri
pentru a-i ajuta in studiul lor. Dacă săvârşite de tovarăşul Pădurean Şte­
înainte tovarăşii Susan loan, Dinu fan. Se poate aprecia că aceste dis­
loan .şi alţii nu reuşeau să desprin­ cuţii au influenţat mult lichidarea
dă ideile principale de studiu, acum, lipsurilor manifestate de acest to­
după ajutorul concret dat de propa­ varăş.
gandist cu ocazia întilnirilor, ei reu­
şesc să-şi întocmească bine cons­
pectele.
Din activitatea
cabinetelor de partid rind, pe baza operelor clasicilor
Cunoscind Îndeaproape activitatea
fiecărui cursant, atit de la locui de
muncă cît şi din viata familiară,
propagandistul poate organiza dis­
cuţii individuale sau colective pe
baza lecţiilor studiate — legate de
jneocupările lor din producţie, cit
si de comportarea lor în societate.
Pe această linie se poate cita acti­
vitatea propagandistului Iacob Ladi-
siau, de la cercul de studiere a
Statutului P.M.R. din secţia turnă­
torie de 'a C.S.H., unde s-a orga­
nizat o asemenea discuţie în afara
şedinţei de cerc la tema „Calitatea
de membru de partid“. Cu acest pri­
lej s-a dezbătut în mod deosebit
comportarea comuniştilor în produc­
ţie şi felul cum ei trebuie să lupte
pentru reducerea rebuturilor, anali- afara studierii materialului biblio­
zindu-se concret, pe locuri de mun­ grafic, trebuie să fie ajutaţi şi la
că şi cauzele care determină rebu­
turile. Discuţiile purtate au avut o
influenţă pozitivă asupra cursanţi­
rebutul a fost redus cu 0,5 Ia sută
fată de cel admis.
Acest aspect privind munca pro­
tivitatea cercului de studiere a Sta­
tutului P.M.R. de la laminorul de
450 mm. Aici, propagandistul Dra-
DRUMUL' SOCIALISMULUI
In construcţiile social-culfurale
Calitatea lucrărilor
sa ne mereu îmbunătăţită
(Urmare din pag. l-a)
deosebi Ia lucrările din Deva, Vul­
can-şi altele.
Rezultatele obţinute nu-satisfac Insă
esrintele -actuale. O serie de lucrări
sînt -de slabă calitate ceea ce scade
confortul şi reduce din durabilitate.
Sînt concludente în acest sens o serie
de exemple de lucrări de slabă cali­
carii şi denivelări. Mai mult la tn centrul activităţii aceste proble­
I.C.S.H., neexistînd un control tehnic, me cheie ale muncii şantierelor şi nu
nu se respectă marca betoanelor. Lu­ nu exercitat un -control sistematic a-
crări de calitate necorespunzătoare supra activităţii conducerii adminis­
se execută şi la zidării. Ele au ros­ trative. De asemenea s-a criticat slaba
turi verticale suprapuse iar legăturile activitate a organizaţiilor sindicale
între pereţi :sînt făcute neregulamen­ şi U.T.M. care nu au căutat să mo­
tar. In acelaşi timp, pardoselile de bilizeze construetorii Ia "executarea
parchet au denivelări, iar tencuielile unor lucrări de cea mai bună ca­
sînt de calitate necorespuuzătoare. Pe litate, nu au căutat să imprime o
multe din şantiere nu există o preocu­
pare mai mare pentru execuţia de zu­
grăveli frumoase, în desene variate,
care să dea apartamentelor un -aspect
plăcut. De asemenea se acordă încă
o slabă atenţie calităţii lucrărilor de
ventilaţie, instalaţiilor sanitare şi e-
îectrîce, în montarea şi finisarea lor.
Astfel de lucrări :se intîlnesc mai -ales că la nivelul cerinţelor fiind execu­
pe şantierele din Brad, Hunedoara,
Călan .şi altele.
O lipsă condamnabilă de răspunde­
re au manifestat conducerile şantie­
relor din Deva, Brad, Petroşani şi Hu­
nedoara în executarea unor izolaţii
hidrofuge la acoperiş, ca urmare la
unele blocuri noi din aceste locali­
tăţi au apărut infiltrări de apă de
ploaie.
Dacă unele lucrări ou fost de slabă
calitate, apoi aceasta a fost în mare
parte urmarea calificării necorespun-
.zătoare a unor cadre de muncitori şi
pentru ridicarea calificării constructo­
acestei stări de lucruri şi ar fi pre-
întîmjrinat, prin măsurile luate, si­
tuaţia relatată. In cete ce urmează
vom răspunde noi, pe scurt, la în­
trebările de mai sus :
1. Lectorul cercului nu depune
interesul necesar pentru a pregăti
temeinic lecţiile, pentru a le da un
Invăfămînful
agrozootehnic de masă
conţinut bogat, atractiv, ilustrat cu
gospodăria colectivă din localitate ;
nu şi-a .alcătuit, conform indicaţiilor,
un plan tematic de lecţii sub moti­
varea că pe acesta îl găseşte in...
sumarul manualului. Apoi, cu con-
•spectele pentru fiecare predare a
rămas la lecţia... a 8-a din „lipsă de
timp". Planşe, scheme, diafilme,
probe din lan şi alt material intui­
Ajutorul pe care trebuie să-l dea
propagandistul cursanţilor, la for­
mele mai superioare de învăţămînt,
•este şi mai complex, dat fiind fap­
tul că la aceste cercuri, studiul tre­
buie .să se desfăşoare în primul
marxism-leninismului şi a documen­ conţinutul materialului. Astfel, s-a
telor de partid. In studierea aces­
tora, cursanţii au nevoie de un aju­
tor mai substanţial şi permanent în­
tre şedinţele de cercuri. Merită să
fie amintită în acest sens experienţa
cercului de Economie politică de la
laminorul de 800 mm. din combinat.
Aici, pentru sprijinirea cursanţilor
in studiu, propagandistul organizea­
ză dezbateri cu privire la felul cum
trebuie interpretate pr©b'»rrie!:.> din
materialul bibliografic. O astfel de
dezbatere a avut loc şi la materia­
lul indicat la tema : „Producţia de
mărfuri, banii şi legea valorii în ca­
pitalism", dezbatere care a ajutat
cursanţii in vederea pregătirii lor
pentru seminar.
Tot pe linia aceasta trebuie să
meargă ajutorai pe care-1 dă pro­
pagandistul la cercurile de Economie
concretă. La acestea, cursanţii, in
întocmirea referatelor. In privinţa
aceasta este valoroasă experienţa
propagandistului Pilly Nicolae de la
Uzina „Victoria“ Călan, care în ac­
cursanţilor, înarmării lor cu diferite
probleme diu operele clasicilor, din
documentele partidului nostru, din
ză, s-a organizat o bibliotecă în aju­
torul cursanţilor, unde s-au asigurat
abonamente la revistele t Probleme
PAG. 8
TRUSTUL 55EGS0IIL BE COlSTflfCJII
DEVA
ANGAJEAZĂ IMEDIAT
special organizate, iar acolo unde
u rm ăto arele c a d re :
sînt, se desfăşoară formal. Puţin inte-
f i INGINERI CO NSTRUCŢII
res a existat pentru legarea de'ţantler
cu vechime de trei ani în producţie, pentru cen­
a cadrelor tinere de absolvenţi at şco­ trala trustului şl şantierele din regiune
lilor profesionale de construcţii. fi INGINERI M EC A N IC I
Tot datorită -slabei salificări a cu vechime de trei ani în producţie pentru între­
prinderea de producţie industrială şi prestaţii Deva
unor tehnicieni, supravegherea şi
fi M A I Ş T R I co sn sÎB riu cto ri şl irstalalii
controlul au fost întîmplă-toare, fără
pentru toate şantierele din regiune
eficacitate. •
1 M U N C IT O R I C A L IF IC A T I cat: Insta­
Un rol deosebit' la îmbunătăţirea latori încălzire centrală» sâni»
tarişti, dlnlgrfoeri etc.
fi M UNCITORI NEC ALIFICAŢI.
Angajările pentru personalul telmico-administrativ se fac
Ia centrala trustului din Deva, serviciul cadre, iar pentru
muncitori Ia sediul şantierelor.
Lămuriri suplimentare se pot obţine de la serviciul or­
ganizarea muncii al trustului.
înaltă răspundere fat-ă de sarcinile ce
le reveneau. 1 FILIALA INSTITUTULUI |
O contribuţie importantă la ridi­ | DE CERCETĂRI MINIERE PETROŞANI I
carea calităţii lucrărilor va trebui să
şi-o aducă şi întreprinderile de in­ jf s t r a d a lo v a n ilo r n r. 1, o r g a n i z e a z ă |
dustrie locală din Sebeş şi Petro­ | în z iu a d e 11-m artie 1 9 6 3 , la s e d iu l filia le i, |
şani cit şi I. F. Sebeş. Calitatea bi­
nalelor produse aici nu se ridică în­ | CONCURS |
tate din material verde, insuficient us­ | p en tru o c u p a re a u rm ăto are lo r p o stu ri: |
cat. Pe şantiere va trebui să existe
mai multă exigentă faţă de aseme­ jjj !H un şei secţie cercetare m
nea produse, la receptionarea lor.
| -!!!j trei cercetători ştiinţifici principali ^
Un aport deosebit la îmbunătăţi­
rea calităţii lucrărilor de construc­
ţii îl pot aduce şi beneficiarii aces­
tora. Prin dirigintii de şantier ei au
datoria să sesizeze toate deficienţe­
le care se manifestă în execuţie.
?
Pentru remedierea acestor deficien
!e şi continua îmbunătăţire a călită
tii lucrărilor a fost adoptat un cu
prinzător plan de măsuri. Au fost sta M §§ un cercetător ştiinţific principal medic 29
bilite sarcini importante pentru or
ganele de partid şi sfaturile populare
pentru proiectanţi şi constructori.
Trebuie să se desfăşoare o muncă tot 5Î f j un cercetător ştiinţific principal sociolog §5
mai susţinută în aşa fel incit caii'
tatea lucrărilor să fie mereu îmbu­ 2 f§| un fehnician I minier L
nătăţită.
umeri
X fH un fehnician I medical. ^
lor, nu este folosit aici. Rezultatul ?
Lecţii monotone, neinleresante, care s Cererile de înscriere Ia concurs se primesc Ia regîstra- ţ*
nu-i atrag pe colectivişti.
'*• tura filialei pînă în ziua de 28 februarie 1963. Lf
2. Consiliul de conducere1al gos­
podăriei colective, organizaţia de Condiţiile cerute pentru ocuparea posturilor sînt afişate la ^
bază din cadrul acesteia, nu se ocupă
cu suficient simt de răspundere de gj sediul filialei.
mobilizarea cursanţilor, nu vădesc
interes pentru felul cum se predau M Orice lămurire suplimentară se poate cere la telefon inter. 9. M
lecţiile. însuşi jrreşedintele G.A.C.,
tov. Laurentiu Ţîrlea, nu oferă un
exemplu bun în ceea ce priveşte
frecventa la cerc, înregistrînd pinâ
în prezent patru absente. DEVA
Acestea sint cauzele principale
CUG1ÖSI
care au dat naştere situaţiei arătate 0
^ SiMERIA
cimp din Pestisul Mic. Numai că, tm vogad'óoffimende
pentru remedierea ei, nu e destul
să ridicăm din umeri. Comitetul co­
munal de partid, comitetul executiv
al sfatului popular comunal, vor
trebui să analizeze cit mai grabnic
deficientele semnalate şi să ia mă­
suri eficiente pentru înlăturarea lor.
La Peştişu] Mic există toate posibi­
lităţile ca Ia cercul agrozootehnic
frecvenţa să fie mult îmbunătăţită.
V. CHIŞ
de partid, Carnetul agitatorului, re­
viste pe ramuri şi colecţii de ziare,
care constituie un ajutor preţios în
studiul cursanţilor.
Pentru buna desfăşurare a discu­
ţiilor în seminar, cursanţii sînt aju­
taţi de către propagandist în vede­ _A___G___E__N___Ţ>_I__I_L__E_____S’_I____F__I_L___I_A___L_ _E__L__E___ 7 J
rea întocmirii referatelor cu mult
timp înainte de convorbire. Ajutorul
pe care tov. Pilly îl dă cursanţilor
nu se opreşte numai la indicarea
materialului bibliografic şi a temati­
cii. Ei sînt sprijiniţi în mod deose­
bit in cunoaşterea a o serie de as­ O . Q l . ' ö . ,j@ jC L r ţb a % L (‘
pecte privind procesul tehnologic de
la locul de muncă. De pildă, la în­ din toată ţara,
tocmirea referatului „Folosirea din
plin a capacităţii furnalului“, au
luat parte mai mulţi cursanţi, care au pus în vînzare bilete pentru odihnă şi pentru tratament (
jie lingă faplul că au studiat mate­
rialul bibliografic, au studiat şi di­ t balnear, în trim estrul I 1963, în cele mai frum oase staţiuni ?
ferite documentaţii tehnice, au făcut
calcule. Pentru a putea trata în re­ L balneoclim aterice din ţară. ’J
ferat cît mai concret problemele,
propagandistul a venit în ajutorai l» Pentru odihnă (seria de 12 zile), se pol. obţine locuri, în i
referentului organizînd pe tema res­ f condiţii excelente de locuinţă şi masă în staţiunile Sinaia, <•
pectivă o discuţie la care au fost in­ jj B uşteni, Predeal, Păltiniş, Tuşnad, B orsec şi Sovata.
vitaţi specialişti. Referatul, înainte
de a fi discutat in cerc, a fost stu­ J In acest sezon tarifele sînt mai reduse cu 17 pînă la 30
diat de către propagandist, care a
făcut o serie de observaţii privind la sută. °
| Agenţiile şi filialele O.N.T. „Carpaţi" din toată ţara au
reuşit ca in seminar să se dezbată pro­ \ pus în vînzare bilete pentru tratamente balneare. In trimes-
bleme importante privind folosirea J trul I, tarifele sînt mai reduse cu 10— 15 la sută
din plin a capacităţii furnalelor.
— pentru boli reum atism ale, serii de 15 zile, la Basna, t
Dacă un număr tot mai' însemnat
de propagandişti înţeleg să ajute Călimăneşti, Govora, Herculane, Ocna Sibiu, Pucioasa, So- 2
cursanţii în studiul lor individual,
mai există însă şi tovarăşi rare se vata, Victoria „9 Mai" şi V ictoria „1 Mai" ; J
limitează numai la expunerea şi
conducerea convorbirilor. Asemenea — pentru boli ale aparatului digestiv, scrii de 18 zile, la t
exemple se pot întîlni la cercurile
conduse de tovarăşii Toan Nicolae ( Borsec, Călimăneşti, Căciulata, Olăneşti, Slănic-Moldova, Sin- i
— bluming, Mihai Panait — furna­ ( georz :
le nr. 5-6 de la C.S.H., Herban Au­
rel şi Nădăşan Gavrilă de la E.M. *
Teliuc, Broşay Martin de la Coope­ .
rativa „Drum nou“ Hunedoara şi f Sibiu, Sovata ;
alţii. Acest lucra se datoreşte şi
faptului că tovarăşii respectivi f — pentru boli cardio-vascutarc, scrii de 20 zile, la Bor-
nu participă cil regularitate la pre­ . sec, Tuşnad, Buziaş, Vatra Pernei ;
gătirea propagandiştilor.
t — pentru nevroză astenică, serii de 20 zile, la Sinaia şi
Pentru îmbunătăţirea muncii, ca­ ^ Tuşnad ;
binetul de partid, sub îndrumarea
biroului Comitetului orăşenesc de ^ — pentru boli ale aparatului respirator, scrii de 20 zile la
partid, va orienta întreaga activitate # Govora şi Slănic Moldova ;
a propagandiştilor spre a acorda un
ajutor concret şi multilateral cursan­ j — pentru endocrinologie, scrii dc 18 zile, la Borsec;
ţilor în înţelegerea cît mai temei­
nică a lecţiilor. J — pentru urologie, scrii de 18 zile, la Căciulata si Glă-
J neşti.
MOZEŞ GEZA
Agenţiile şi filialele O.N.T. „Carpaţi" din toată ţara lac
director al Cabinetului de zilnic înscrieri pentru locuri la odihnă şi locuri la tratament
balnear în staţiuni balneo-climaferice.
partid de pe Iîngă Comitetul
I» In sezonul actual se acordă reduceri tarifare între 15 si
orăşenesc! Hunedoara al P.M.R; ţ 30 la sută faţă de sezonul de vară. Condiţiile dc cazare şi
(I masă sînt foarte bune.
Transportul pe calea ferată cu 50 la sută reducere,
însem nate reduceri tarifare pentru copii.
Plata se poate face eşalonat, achitîndu-se la înscriere nu­
mai primul avans.
Agenţiile şi filialele O.N.T. „Carpaţi" asigură locuri cu L
prioritate pentru membrii fam iliilor celor trimişi în staţiunile t
climaterice de comitetele sindicatelor.
Se atrage atenţia că locurile la tratam ente balneare se f
i acordă numai pe baza unei recomandări medicale, pentru a L
^ se evita tratamentele contraindicate.