Page 66 - 1963-02
P. 66
PACf. * DRÖMilL SOCIÂOMÜIÎ Nr. 253a
mam
AZI IIVVALEA JIULUI
TRĂIM ö VIATA NOUA
Imaginea trecutului obscttr, mai TRAIAN BLAJ merul. Singura fcoală medie din
stăruie (n amintirea minerilor mai preşedintele Comitetului executiv Valea Jiului, existentă tn trecut, era
vîrstnici. Ei îşi amintesc de acele al Sfatului popular al oraşului doar pentru fiii patronilor. Fiii de
zile amare. Cită dreptate au avut regional Petroşani mineri nu ajungeau aici, căci ta
cei care au numit fosta Vale a Jiu xele şcolare eiau peste posibilităţile
lui, „Valea plingerii* ! O muncă în zării', a noilor condiţii de muncă, lor. Azi în Valea Jiului funcţionea IN CLIŞEU : Vedere din noul oraş mineresc — Uricani.
robitoare fi o viată de mizerie, iată an de an a crescut productivitatea ză patru şcoli medii, 57 şcoli de 4
muncii. Numai fată de 1954 produc şi 8 ani, 8 profesionale, una de Ne scriu activiştii culturali
ce a oferit ani de zile burghezia tivitatea a crescut de la 0,65.5 tone maiştri, o şcoală populara de artă.
minerilor fi familiilor lor. Statisti pe post la 1,159 tone pe post. Numărul elevilor a crescut numai Cartea agrozootehnica în sprijinul colectiviştilor D in poşta
cile vremurilor vorbesc de la sine in învătămîntul mediu fată de 1988
Noul îl intîlnefti peste tot in viata tle peste 10 ori. Numai în ultimii Fondul de cărţi al- bibliotecii noas Îndrumarea lecturii cititorilor co Citilori fruntaşi şi totodată frun săptăm înii
despre acest luau. minerului. Pe locul cazărmilor, al doi ani s-au construit aici 4 şcoli tre comunale se ridică la ccn. 1.400 lectivişti am făcut-o in mod diferen taşi şi în G.A.C. sint mulţi. De pil
Multă vreme, uneltele de lucru caselor mici fi insalubre, al coli noi cu 16 săli de clasă, un cămin volume. Ţinind seamă de sarcinile ţiat, în funcţie de specificul muncii dă, tovarăşul Tudoran Irimie, lu Pentru oţel
belor de păstori, s-au ridicat in anii studenţesc cu 850 locuri şi altele. de producţie ale gospodăriei colecti pe care o depun aceştia. Pentru a crează în brigada legumicolă şi pune
ale minerilor erau ciocanul de noştri blocuri cu apartamente con ve din localitate, nii-ani îndreptat veni în sprijinul colectiviştilor care în practică cele citite în cărţile de Zilele trecute, comunistul Ion
mină, roaba fi vagonelul de lemn. fortabile, moderne, care asigură lo Despre lăcaşuri de cultură la dis atenţia in mod deosebit spre popu lucrează în brigăzile de la cultura la bibliotecă, tovarăşele Simodru Oti- Socaci, şeful reviziei de vagoa
CU despre plata unei asemenea catarilor cele mai optime condiţii. poziţia minerilor nu se putea vorbi. larizarea şi difuzarea cărţilor agro mare, am organizat două expoziţii lia şi Comănescu Ana lucrează cu ne Simeria-triaj a prezentat la
munci, de abia îi ajungea ca să se Din anul 1950. fi pînă iti 1965, în Aşa-zisa „Casă naţională a culturii" zootehnice, a cărţilor care Împărtă de cărţi pe temele: „Pentru conti multă pricepere la întreţinerea răsa casieria statici o scrisoare de
întreaga Valea Jiului s-au dat în era doar la dispoziţia patronilor. şesc experienţa fruntaşilor din agri nua sporire a producţiei de cereale“ dului, plantarea lui în cîmp, precum trăsură pentru 15.200 kg. fier
hrănească. $i cînd patronilor li s-a folosinţă peste 7.000 apartamente. Pe Minerului i se ofereau... sutele de vechi, in scopul expedierii lui
părut că minele din Vulcan fi Lo- harta (arii a apărui in aceşti ani un nou cîrciumi. Minerii au astăzi Ia dis la olclăriile din Hunedoara.
nea 11 nu mai aduc ci;tîgurile scon oraş— Uricani. învechea aşezare a poziţia lor 21 cinematografe, 7 clu Acesta este un nou dar al ce
ciobanilor cu colibe din lemn, s-au buri, 57 biblioteci, un teatru de stat feriştilor oferit otelurilor Itune-
tate pentru viata lor de huzur, le-au inălfal blocuri cu mai multe etaje, şi un mare număr de cămine cul doreai. Acţiunea de colectare
închis, lăsîrid pe drumuri pradă şo- cu peste 700 de apartamente, maga turale. La sănătatea oamenilor mun şi predare a fierului vechi con
majului fi mizeriei mii de mineri, zine noi. o şcoală de 16 clase, dis cii veghează astăzi 177 medici şi 400 tinuă. să se desfăşoare aici cu
pensar fi alte construcţii social-cul- cadre cu studii medii. In cele şase multă însufleţire.
cu familiile lor. turale. Asemenea construcţii au spitale şi dispensare, sini peste 1.100
Astăzi munca fi viata oamenilor schimbat vechiul peisaj al cartie paturi. In Valea Jiului funcţionea EMH. CREŢU
relor Braia şi •Viscoza din Lupeni, ză şi 21 circumscripţii sanitare. impiegat de mişcare
s-a schimbat profund. Minerii mun Livezeni din Petroşani, al localită
cesc fi trăiesc in chip nou. ’Au fost ţilor Petrila, Vulcan, Aninoasa fi Minerii noştri mănincă şi se im- A Preţuire
mecanizate mare parte din proce Lonea. hracă astăzi incomparabil maii bine. \
sele de muncă. Numai in ultimii doi Este un lucru firesc. Salariile lor J Timp de 22 ani pădurarul
<mi au fost investite pentru dotări Pentru a avea mina de lucru do au crescut intre 1955—1962 de peste Ion Cocoş din cadrul Ocolului
cu utilaje, construcfii miniere fi lu rită, burghezia nu-i oferea mine 3 ori. Anual se cumpără sute de silvic Orăştie a desfăşurat o
crări geologice, peste două miliarde rului nici un mijloc de învăţătură. garnituri de mobilă,- aparate de ra muncă rodnică. După această
de lei. Fafă de anul 1955 produc Astăzi, nu este pentru nimeni un dio. maşini de uz casnic şi altele. îndelungată activitate el a fost
ţia de cărbune a crescut cu 55 la lucru deosebit atunci cină pe băn Volumul mărfurilor industriale şi ali pensionat. La ultima consfă
sută. Au fost redeschise minele Vul cile Institutului de mine din Petro mentare desfăcute a crescut, din 1955 tuire de producţie, veteranul
can fi I.onea II. s-a deschis alia nouă şani, înfiinţat în anii Republicii, în- pină in 1962, cu peste 250 milioa pădurar a fost felicitat călduros
la Uricani fi este in curs de des ne lei. de conducerea ocolului şi. de
chidere o mină la Dîlja. De ase tîlneşte foşti mineri. I.a fel tntil- tovarăşii săi de muncă, ca
menea s-au executat unele construc Valea Jiului a devenit o Vale a semn al preţuirii activităţii sale.
ţii de o deosebită importantă cum neşti la club, cv şevaletul în mină, bucuriei, unde oamenii, stăpîni pe
sint termocentrala Parofeni, uscăto- munca şi avutul lor, îşi făuresc o AUREL TARA,SCU
pe minerul care cu citeva ore mai viată nouă, înfloritoare, la care au inginer silvic
ria de la preparafia Petrila, funicu- visat generalii de-a rtndul.
larele 4 fi 5 de la Lupeni, com înainte mintiia cu dibăcie, picha- La casa alegătorului
plexul de la suprafafa minei Uri
cani, o nouă hală la U.R.U.M. Pe Zilele acestea, la casa alegă
troşani fi multe altele. torului din Gurasada, raionul
Ilia, a avut loc prezentarca
Ca urmare a extinderii mecani- cărţii „Zoia şi Sura". A urmat
apoi un frumos program artis
cultură şi metodele avansate de şi „Triumful agriculturii noastre so şi la toate muncile de întreţinere tic prezentat, de elevii şcolii, de
8 ani din localitate. Cetăţenii
muncă ale acestora. cialiste“. Aceste expoziţii au fost în a culturilor. Aceste tovarăşe au îm au apreciat, mult această ¦ac
ţiune.
Ootectivişti în sxeurisle Seară educativă Pentru a avea la lndemînă orice soţite de grafice care oglindeau creş prumutat pînă în prezent de la bi
carte agrozootehnică cerută de co terea producţiei la hectar în urmă bliotecă, numai în decursul lunii ia VERGINICA DOBROTA
corespondentă
? Un număr de 85 colectivifli frun Comitetul U.T.M. al Şcolii prote- mos program artistic susţinut de or lectivişti, am împrospătat cu regu torii ani. Apoi au fost recenzate nuarie, cîte 6 cărţi agrozootehnice.
taşi in muncă din cadrul G.A.C. din sionale de ucenici din Zlatna a or chestra şcolii profesionale şi a brigă cărţile din „Mica bibliotecă agri Pregătiţi
raionul Haţeg au plecat in dimineaţa ganizat duminică o seară educativă zii artistice de agitaţie. laritate fondul do cărţi al bibliotecii colă“, „Regimul de economii şt lupta Demn de remarcat este faptul că pentru începerea
zilei de 19 februarie intr-o excursie, dedicată elevilor fruntaşi la învăţă cu ultimele noutăţi apărute şi le-am contra risipei în agricultură“ şi „Fo toţi lucrătorii brigăzii zootehnice
'de 4 zile cu autocarele O.N.T. „Car- tură la care au participat şi elevţ de Printre elevii fruntaşi cărora le-a orinduit fn rafturi pe grupe, cum losirea gunoiului de grajd“. sint cititori al bibliotecii. Tov. Mae- campaniei
pafi" pe itinerarul Braşov—Valea la Şcoala medie din localitate. fost dedicată această seară educativă sint: Maşini şi unelte agricole, rescu Sabin, brigadier, a învăţat din
Prahovei —Bucurefti. amintim pe Ioan Barota, Mircea Pir- Cultura plantelor de cîmp, Pomicul Pentru brigada- zootehnică am În cărţi cit de importantă este hrăni- Verificării şi reparării utila
Intr-o atmosferă de bună voie şi vu, Ioan Palko, Traian Jurj (şcoala tocmit liste de recomandare pe care rea raţională a animalelor şi acor jului agricol şi a atelajelor, co
I Cu acest prilej excursioniftii vor prietenie, elevii celor două şcoli au profesională) şi Corina Horea, Mir tura, Legumicultura, Zootehnia şi le-am afişat la grajduri şi in comu dă o mare atenţie hrăniră vacilor lectiviştii din 'Tătărăştii de Criş,
vizita o seria de unităţi agricole so avut posibilitatea să asiste la desfă cea Meiţă — şcoala medie, medicina veterinară. Tot in acest nă, In locuri vizibile. In această in timpul iernii: la fol şi tov. Băr raionul Brad, le-au acordat toa
cialiste, noile construcţii ale oraşului şurarea unor jocuri distractive, a u- scop, am organizat la bibliotecă fi lună am organizat la sectorul zoo boi Aviron se preocupă cu grijă de tă atenţia. 'Aceste lucrări an
Bucureşti fi alte obiective social-cul nul concurs fulger „Cine ştie cîşfi- V. MIHĂILESCU şierul pe profesii, întocmind cu acest tehnic o consfătuire pe tema: „în curăţenia locului de muncă, lucru fost terminate. Ei au transpor
turale. gă", precum şi la vizionarea unui fru prilej planuri de lectură pentru bri grijirea animalelor în timpul iernii“, important în creşterea vacilor de tat totodată cantitatea "de peste
corespondent gadieri, şefii de echipă şi o parte !a care au participat toţi lucrătorii lapte. <’ (00 tone de îngrăşăminte naturale
din colectivişti. pe tarlalele care vor fi insă-
mîntate cu porumb. Cei mai.
din acest sector. Din brigăzile de cîmp, cititori buni harnici au fost colectiviştii Du
mitru Lazăr, Roman Mttrsa,
Sä pregătim şl să executăm in bune c© @o In gospodăria noaslră se pune sint tovarăşii Siniu Ştefan, Teban Si- Ion Lazăr, Petru Braica, Pau<•
mare accent pe extinderea grădinii mion, Bota Elena şi Tomoşescu Şte lin Mictean şi alţii.
de zarzavat, Pentru a veni în spri fan, care au împrumutat de la biblio
tecă numeroase cărţi cu conţinut ION OPREAN
stropirile de Iarnă în livezi jinul colectiviştilor ce lucrează in adecvat muncii lor, ca spre exem funcţionar
acest’ sector, le-am recomandat cărţi plu „CultUra porumbului pentru
Paraziţii vegetali şl animali pro* Măsuri m ecanice două stropiri cu unul din produsele : la toţi pomii fructiferi. In plantaţiile cum sint: „Sfaturi pentru cultura boabe", „Cum putem spori fertili tic, lucru ce trezeşte mai mult inie
. voacă anual mari daune producţiei ulei horticol în concentraţie de 5 la de .piersic este necesar să .se execute legumelor, „Legumicultura“, „Cultu tatea solului“, „îngrăşăminte lichide resul «rursanţilor...
ppmicole. In anii favorabili atacu- Din grupa acestor măsuri fac par sută, selinon 40 la sută in concen o stropire cu zţ-amă bordeleză în ra roşiilor timpurii“, „Pătlăgele ro cu azot“ ele.6.
lul, pierderile pot ajunge plnă la te : curăţirea trunchiurilor, <omizitul traţie de 0;75 la sută sau Âspitox concentraţie de 2 la sută, pentru şii şi pătlăgele vinete“ si altele, ur Intr-adevăr colectiviştii, printre ce
70-80 ia sută din recoltă, dacă nu se şi apărarea trunchiului. (Dibutox) in concentraţie de 1 la combaterea ciupercii care produce mărind ca ele să fie cilile de toţi In aceBS'tă‘ perioadă mi-am propus re Gheorghe Clej, Avram Bonga
iau măsuri de combatere a dăunăto sută. deformarea frunzelor de piersic, boa colectiviştii care lucrează la grădina să organizez o seară de întrebări şi Ioan Tomodan, Sofia Maţi, Silvia Rt
rilor. Curăţirea trunchiurilor are rolul de lă frecventă şi păgubitoare în re de legume. răspunsuri pe tema: „Cultura po da, Maria Birăn şi alţii care frecver
a înlătura muşchii, lichenii şi scoar Prima stropire se va face imediat giunea noastră. rumbului pentru boabe", o consfă tează careul, apreciază forma alrac
Principalii paraziţi vegetali şl ani ţa groasă de pe tulpinile şi ramuri după căderea frunzelor, Iar a doua La fel procedez şi in ceea ce pri tuire cu colectiviştii din sectorul le tivă in care le sint predate lectiih
mali «are produc pagube mari in le pomilor.- Prin această lucrare se Tratamentele se fac pe timp fru veşte învătămîntul agrozootehnic de gumicol pe tema : „Pregătirea răsad De Ia ei am aliat cu mult mai mult
plantaţiile pomicole şi care se gă înlătură posibilităţile de iernare-a nu* înainte de umflarea mugurilor. Ti- mos, care să permită svîntarea solu masă. Am luat din timp legătura cu niţelor“ şi să prezint colectiviştilor exemple. Astfel, ia lecţia in cate s
sea» răsplndifi în toate centrele po meroase insecte şi spori da ciuperci. ţiei pînă în seara zilei în care se fa lectorii cercurilor din comună, pen cartea „Cultura cartofilor timpurii". vorbea despre corpul animalelor, di
micole din regiunea noastră sint : pă Cu prilejul curăţirii se vor tăia din nind seamă de faptul că primul tra ce stropitul. Se recomandă folosi tru a cunoaş'e îndeaproape progra Voi face, de asemenea, noi prezen pă predare, împreună cu toti cursai:
duchele din San José, gărgăriţa flo coroana pomilor toate ramurile us- rea pentru stropire a aparatelor cu mul lecţiilor şi în funcţie de aceasta, tări de liste bibliografice, iar la Iii, am mers la grajd unde
rilor de măr, viermele merelor şi tament s-a executat pe un număr re presiune mare, cu jet puternic şi cit să pot recomanda cursanţilor cărţi cercurile de citit voi îndruma mai s-a expliaat concret, ce este apa '
prunelor, rapănul merelor şi perelor, o pulverizare fină. legate de materialul predai. De mult lectura spre cartea agrozooteh locomotor, digestiv, respirator
putregaiul fructelor etc. Obţinerea u- dus de pomi din cauza timpului ne exemplu, la cercul zootehnic, după nică.
nor producţii mari de fructe, de bună Stropirile se fac în general la .tem predarea lecţiei intitulate „Căile de De asemenea, cînd s-a vorbit ne:
oalitate impune, ca o măsură obliga cSfătui speda/istufiii peratura de peste 0 grade Ceisius creştere a producţiei animaliere“, am Tn organizarea acţiunilor arătate pre folosirea nutreţului murat s-a
torie, combaterea metodică a acestor pentru a se evita îngheţarea zemu- recomandat cursanţilor cărţile : mai sus primesa un sprijin preţios prezentat două coşuri cu siloz: um
paraziţi. Aceasta Înseamnă a lua o cate sau puternic atacate de boli sau favorabil din toamna anului trecut, „Creşterea tinerelului taurin“, „Creş din partea organizaţiei de partid, a cu siloz bine păstrat şi altul cu s
serie de măsuri cu caracter preventiv insecte. Curăţirea trunchiurilor şe fa este necesar să se pregătească te rilor pe pomi. La stropirile, cu emul terea vacilor de laple“, „Din expe consiliului de conducere a gospodă loz alterat din cauză că groapa n-
şi «urativ In anumite perioade de ce cu perii de sîrmă sau razuri. Ope meinic această acţiune a stropirilor, sii de uleiuri minerale horticole se rienţa noastră în creşterea animale riei şi a tovarăşilor Glodeanu Mir fost bina făcută şi nici silozul n-
timp, ţinind seama de biologia para raţiunea se face cînd vremea este u- in aşa fel ca stropitul să se termine lor“ şi altele. La celelalte cercuri cea, inginerul agronom al gospodă fost presat cum trebuia.
zitului şl de fenologia plantelor gaz medă, avîndu-se grijă să nu se ră pînă la pornirea în vegetaţie a pomi pot aplica stropiri pînă la tempera-' arn organizat ştanduri de cărţi de riei si Samoilescu Maria, tehniciană
dă. Termenele de combatere sint sta nească pomii. Tăierea ramurilor us lor. tura de minus 6 grade Ceisius. unde acestea sint împrumutate pe 700lehnistă. — In anul acesta, spunea brigadic
bilite de către staţiile de prognoză şi cate se face cu fierăstrăul bine as loa colectiviştilor cursanţi, o expo rul zootehnic, vom şti cum să pie
avertizare. cuţit. In acest caz, rănile ce rezultă Stropirea de iarnă împotriva pă Stropitul se începe din partea cea SALOMIA HERLFA gătim silozul. Aşa cum am învăţat 1
după tăierea ramurilor trebuie să se duchilor ţesloşi ai pomilor fructiferi ziţie de cărţi agrozootehnice pe lecţie...
Rezultatele bune obţinute In une ungă cu mastic sau ceară de altoit (păduchele din San José, păduchele mai înaltă şi se continuă spre baza bibliotecară la biblioteca
le unităţi, care au aplicat tratamente pentru a împiedica putrezirea lem ţestos al prunului), este o stropire de tema : „Cartea, prieten apropiat in comunală din Vinerea, Măsurile luate pentru mobilizare
conform Indicaţiilor date prin bule nului prin infiltrarea apei de ploi. bază. Prin executarea ei se lichidează coroanei, urmărindu-se ca soluţia să cursanţilor, formele variate folosite î
tinele de avertizare, dovedesc cu pri Toate resturile rezultate de la cură munca mea“ ete. raionul Orăştie predarea leetiilor, au avut drept n
sosinţă necesitatea aplicării trata ţire se strîng şi se ard. său se limitează atacul acestor dău* fie uniform repartizată pe tontă su zultat îmbunătăţirea frecventei. t
mentelor indicate. In anul 1962, da prafaţa pomilor. Audiţii m u z ic a lo ultimele trei lecţii, de exemplu, a
torită executării stropirilor recoman Omizitul este o lucrare importantă. nători periculoşi. Stropirile executa participat aproape toţi cei înscrişi. ‘
date de către staţia de avertizare din In regiunea noastră, omizile nălbanu- te in timpul perioadei de vegetaţie Aplicarea la timp şl în,bune Con In flecare duminică dimineaţa, la nizate asemenea acţiuni din temele mai important este faptul că oainen
Geoagiu, In condiţii puţin favorabile contra acestor dăunători nu dau rezul clubul sindicatelor din Deva se or marilor compozitori George Enescu, înţeleg ceea ce li se spune, îşi rid
culturii pomilor, la centrele de achi lui produc în multe centre pomicole tate satisfăcătoare. De aceea, stropi diţii!ni a acestor recomandări asigură ganizează cita o audiţie muzicală Ceaikovski, Beethoven ele. că continuu cunoştinţele profesional
rile de iarnă trebuie să se execute colectivă. Pină acum au lost orga- La aceasta vor contribui în mar
pagube. Prin curăţirea cuiburilor da sănătatea pomilor şi obţinerea unor Duminica trecută, la ora 11, a măsură aplicaţiile practice ce se vr
producţii sporite de fructe. fost audiată opera „Aida" de Verdi. face la lecţiile următoare, care aş
cum spunea medicul veterinar Voie
ing. GH. LEFTER Leucean, sint din ee în ce mai inte
cercetător la Staţiunea experimen resante şl permit să se facă demor
straţii la Ionii de.tnuneă.
tală horticolă — Geoagiu.
R. BUDIN
ziţii din Geoagiu şl Romos, raionul omizi şi distrugerea lor, se înlătură
Orăştie, s-au colectat peste 1.260 to
ne fructe. o principală sursă de atac pentru pri Pe medicul veterinar Voicu Leu* Cunoştinţele teoretice — strîns legate
măvara viitoare. Operaţia se execută cean, lectorul cercului zootehnic, or
In acţiunea de combatere a princi cu ajutorul foarfecilor de omizit. ganizat la G.A.C. „Crişul Alb" — de activitatea practică
palelor boli şl dăunători animali ai Zdrapţi, l-am găsit la dispensarul ve
pomilor fructiferi un rol hotărîtor îl Aceste măsuri sint pregătitoare terinar din Crişcior. Tocmai termi Aceasta este una din formele fo Atît la conspectare, cit şi la strin- furajelor care sî face In gospodărie
au lucrările ce se execută în perioa stropirilor de iarnă. Ele se execută nase conspectul unei noi lecţii, cea losite de noi pentru îmbunătăţirea gerea exemplelor ajutătoare, am in nu e bună. Dimineaţa, de exemplu,
da de la căderea frunzelor şi pînă la cu cheltuieli minime şi au roiul de de-a 24-a şi răsfoia manualul, făcîn- frecvenţei. Pe de altă parte — şi aici vedere scopul pe care-i urmăreşte lec se dădea, la bovine fin, paie, apoi
umflarea mugurilor. In această peri a mări eficacitatea stropirilor. du-şi însemnări pe o coală de hîr- revin la ceea ce spuneam înainte cu ţia respectivă. Bunăoară, atunci cînd erau adăpate. După-amiază din nou
oadă, pomii fiind lipsiţi de frunziş tie. Iată ce-şi notase: privire la predarea lecţiilor, — cum le-am vorbit despre felul cum trebuie fin amestecat cu paie. Concentratele
suportă mai bine tratamentele fără să Măsuri chimice aveam impresia că lecţiile nu sint construite adăposturile pentru anima se administrau numai o dată la trei
se manifeste cazuri de intoxicare sau „Pentru lecţia privind rasele de a- destul de atractive, interesante, m-am le, ara prezentat cursanţilor mai zile. Le-am explicat de ce nu e bine,
arsuri a plantei, fenomen întîlnit u- Aplicarea acestor măsuri are un rol nimale : mulaje şi diafiime de la Con gîndit mult cum să mă pregătesc multe schite procurate de la consi ce urmare are această furajare asu
neori în tratamentele din timpul' ve hotărîtor în combaterea majorităţii siliul agricol raional; operatorul de pentru a le vorbi cil mai pe înţele liul agricol, iar după predare un pra producţiei animaliere. Apoi, Îm
getaţiei. In plus, soluţiile sau emul bolilor şi dăunătorilor animali. In a- la cinematograf să pregătească jurna sul lor, ce- metode să folosesc. diafilm ai creşterea şi ingrăşarea In preună, tinînd seama de furajele e-
siile de substanţe toxice acoperă bi plicorea măsurilor chimica este nece le potrivite ,• exemple din gospodă dustrială a porcilor, in care se ară xistente, am întocmit raţiile. Am sta
ne coroana desfrunzită a pomilor, sar să se ţină seama de paraziţii pe riile din raion cu producţii de la di — La ee concluzie aţi ajuns ? tau şi adăposturile. In încheiere, s-a bilit astfel «a înainte să se adminis
lucru ce se realizează mal greu în care dorim să-i combatem. ferite rase...“ — Am observat că folosind mai treze concentrate, siloz şi apoi fi
timpul vegetaţiei. mult material intuitiv şi exemple din De vorbă cu lectorul broase, după care lă adăpare, bovi
Pentru combaterea dăunătorilor a- Am intrat In vorbă, ruglndu-l să nele vor folosi cu mai mullă poftă
In cadrul complexului de lucrări nimaii cum sint: păduchele din San ne spună despre cercul pe care-1 gospodărie, folosind un limbaj acce cercului zootehnic
de protecţie a livezilor din această Jose, păduchele ţestos al prunului, conduce. sibil, cursanţii ascultă lecţiile cu in apa. Unii dintre îngrijitori s-au ri
perioadă se includ o serie de măsuri ouăle păduchilor de frunze şi ouă teres. Iată cum procedez acum. In pri d e la G .A .C . Zdrapţi dicat atunci şi au spus că ii nu cred
mecanice şi chimice. le de cotari se recomandă aplicarea a — La început n-a mers prea bine. mul rînd studiez din manual şi dife să fie bună o asemenea hrănire ar-
Din 40 de cursanţi înscrişi abia da rite broşuri, materialele ce se refe prezentat şi un jurnal de film cu adă gumentînd că i „Dacă mănînci Înain
Echipa de emailatori condusă de Ştelan Farago, de la Uzina că veneau 20-25. Şi nici mie nu ini-a ră la tema lecţiei pe care o predau, posturi din G.A.C. „Horia, Cloşca şi te prăjitură, nu mai ai poftă de supă“.
„Victoria" Călan, depăşeşte Iun ar planul cu 15—20 la sută. fost uşor, a mărturisit el. îmi făcea întocmind un conspect detailat. Du Crişan“ — Bod, regiunea Braşov, fă- Totuşi, prezentindu-le mal multe e-
impresia că nu le explic îndeajuns pă aceea îmi fixez un plan de expu cind şi o comparaţie între ele şi cele xemple, referlndu-mă şi la jurnalele
In fo to g ra fie: Se pudrează cu email vanele de băi. de bine ceea ce vreau să le tran nere cu ideile mai principale pe care din gospodăria noaslră. Altădată, ase vizionate, l-am convins să lucreze
smit. Că aşa era, mi-am dat seama de fiecare dală îl scriu pe tablă. In menea jurnale se prezintă înainte de după cum au auzit la cursuri. Timp
după primele lecţii, Dar despre aceas acest fel cursanţii pot urmări mai a preda lecţia, în felul acesta cursan de trei zile, în fiecare dimineaţă am
ta am să vorbesc mai la ’ urmă... uşor firul lecţiei. Totodată in timp ce ţii înţelegînd mai bine ceea ce le ex asistat personal la furajarea bovine
Cum spuneam, frecven'ţa era slabă. pregătesc conspectul sau chiar înain plic. Aşa am făcut la lecţia 22-a: lor după raţiile şi programul întoc
Am cerut sprijinul tovarăşilor din co te caut să găsesc cît mai mult ma „Hrănirea animalelor după norme fu mit. Faptele au convins pe cursanţii
mitetul executiv ai sfatului popular terial intuitiv adeGvat şi să cunosc rajere“, unde s-a prezentat jurnalul care sînt îngrijitori, că lucrind ştiin
şi din conducerea gospodăriei. împreu cu tema „Hrănirea animalelor în ma ţific rezultatele sînt mai bune. La mi
nă cil tov. Virgil Feier, preşedintele exemple consrete din gospodărie. In rile G.A.C.“. In predarea făuntă după
comitetului executiv, Nicolac Moţu, film, am pus accent pe felul cum mai o săptămînă după aplicarea nou
preşedintele G.A.C., Nicolac Matei, timpul predării, după ce le atrag aten sint hrănite animalele gospodăriei
ţia să-şl noteze cîte o definiţie, le noastre, arătlndu-le că administrarea lui sistem de hrănire, producţia de
secretarul organizaţiei de bază, Ion
explic. In limbajul lor, Înţelesul el. lapte a crescut cu aproape 50 la sută.
Tomodan, brigadier zolehnic şi alţi
Procedtnd In acest fel, majoritatea
«olectivişti fruntaşi,' am format trei
lecţiilor ee se predau Ia cercul nos
echipe. Ne-am deplasat la cursanţi a-
tru au şi un .pronunţat caracter Dras
casă, am stat de vorbă. Acolo unde
eolectivistele aveau unele greutăţi din
««uza loţlior, am discutat »1 «u el.
