Page 67 - 1963-02

Nr. 2536
In oraşul Brad
Timpul liber —
cit mai
[_ Pe străzi, o forfotă obişnuită. Sî nt oameni ai muiicii din oraşul Brad.^
lin jurul orei 15, afluenţa creşte. Venind sau mergînd la lucru, ei se sa-']
[ Iută, urmîndu-şi drumul. Pe mulţi ii auzi spmîndtt-şi la despărţire „la re- ]
[' vedere pe disec.ră",
¦rJ\~J\~J\~Jv
Unde se mtilnesc tinerii
La clubul Trustului Aurului,
zeci de tineri şi tinere îşi pot
petrece timpul în mod plăcut şi
util. Aici le stau la dispoziţie
mese de tehnis, de şah, radioul
şi o bibliotecă bine înzestrată.
In sălile spaţioase şi încălzite, ei
se simt bine. Din cînd în cînd
sînt organizate întruniri tovără­
şeşti la care iau parte ca invi­
taţi şi tineri din alte instituţii
Activităţi în cadrul oraşului
In această direcţie nu se poa­
te spune că nu ar exista o oare­
care preocupare. Totuşi, s-a fă­
cut prea puţin.
Prin grija comitetului orăşe­
nesc U.T.M. se organizează săp-
tămînal joile tineretului la Casa
raională de cultură. Atît prin
slaba popularizare cit şi prin
lipsa unor programe atractive şi
interesante, joile de tineret nu
s-au ridicat la nivelul aşteptat.
Conferinţele programate nu au
reuşit să dezvolte interesul ti­
nerilor. De fapt, joia tineretului
se rezumă în multe cazuri doar
Ia dans.
In afara joilor de tineret, pen­
tru tinerii din oraş nu m ai ră-
mîn decît vizionarea filmelor la
cinematograful „7 Noiembrie",
precum şi a spectacolelor pre­
zentate cu ocazia diferitelor tur­
nee a form aţiunilor din ţară.
Parerea cîtorva bradent
Discutind cu citiva cetăţeni din
oraşul Brad le-am cerut părerea asu­
pra felului in care ar dori să fia
organizat timpul iiber şi despre po­
sibilităţile existente. Iată părerile lor. piese într-un act, cu personagii mai
TRATAN FAUR, muncitor cismar
la cooperativa „Moţul“. Cred că ar
fi bine ca în cadrul joilor de ti­
neret să se organizeze diferite con­
cursuri ghicitoare pe teme profesio­
nale sau literare. De asemenea, ar
trebui organizate unele programe cu
caracter distractiv si educativ. Nu­
mai dansul si audiţiile . muzicale
consider că nu sînt suficiente.
MARIA BENEA, muncitoare la ate­
lierul foto al cooperativei „Molul”.
As dori ca la Casa raională de cul­
tură să fie prezentate programe ale
, , brigăzilor .artistice .de . agitaţie din
oraş, cel ’ puţin la două sâptămîni.
De asemenea, nu ar fi rău să se
organizeze mai multe concursuri
„Drumeţii veseli“, „Cine ştie cîş-
. tigă" el«.
Atît din cele relatate de tova răşil amintiţi, cit şi din discuţiile j
purtate cu alţii, a reieşit că problema organizării timpului liber in ora-(
şui Brad nu este încă rezolvată în modul cel mai corespunzător. Ţi-
nlndu-se cont de părerile amintite şi de posibilităţile existente, s-ar putea J
face mult mal mult.
Iu planul de măsuri al comitetului orăşenesc U.T.M. sînt prevă­
zute o serie de obiective care să ducă la îmbunătăţirea acestei activi-j
tăţi. La Îndeplinirea lor va trebui să contribuie şi ceilalţi factori din j
oraş, care au sarcini In această direcţie.
Comitetul orăşenesc de partid va trebui să urmărească mai îndea- j
proape felul in care organizaţiile de masă, conducerile întreprinderilor j
şi instituţiilor din ora?, sprijină acţiunile ce se întreprind pe linia or­
ganizării in cele mal bune eondiţi uni, a timpului liber al oamenilor j
tmuncii din oraşul Brad.
UN CONCURS
CU REZULTATE RO D N ICE
Cu începere de la 15 septem ­
brie 1962 a fost iniţiat de către
Comitetul orăşenesc de partid
Hunedoara şi Consiliul local al
sindicatelor un concurs al gaze­
telor de perete. La acest concurs
au participat 140 de gazete de
perete din întreprinderi şi insti­
tuţii şi 44 gazete de la sate. In
perioada concursului activitatea
gazetelor dc perete s-a intensifi­
cat în mod simţitor. Articolele
publicate au tratat cu priorita­
te probleme privind realizarea
planului vie producţie, creşterea
productivităţii muncii, îmbună­
tăţirea calităţii produselor, redu­
cerea preţului de cost, creşterea
indicilor de utilizare a agregate­
lor, mişcarea dc invenţii şi ino­
vaţii, introducerea tehnicii noi
in producţie. Au fost de asem e­
nea popularizate şi generalizate
metodele dc muncă folosite de
fruntaşi, vorbindu-se pe larg des­
pre însemnă ta tea calificării şi
ridicării calificării tuturor mun­
citorilor. Disciplina în producţie,
grija faţă de avutul obştesc,
popularizarea acţiunilor cultural-
educative, activitatea obştească
au fost alic obiective ce s-au
aflat în centrul muncii gazetelor
de perele.
Un loc. de seamă l-au ocupai
problemele legate de activitatea'
organizaţiilor de bază P.M.R.,
învătămintu! de partid şi politic
U.T.M., activitatea grupelor sin
dicale, consfătuirile de nroducţie
munca altor organizaţii de masă.
Axîndu-şi activitatea pe prOble-
bine
']
1
*J s~ J U u / U u J w
şi întreprinderi ale oraşului.
Aici, tinerii se cunosc între ei,
discută despre preocupările lor,
îşi împărtăşesc din experienţa
muncii, se împrietenesc.
Aceste manifestări sînt utile
şi plăcute. Din păcate însă, sînt
organizate prea rar. Cele două
zile pe săptămînă, în care clubul
funcţionează, s-au dovedit a fi
prea puţine.
La biblioteca raională (res­
ponsabil Cornel Ivan), cu toate
că dispune de o sală de lectură,
activitatea este slabă. De la 1
ianuarie şi pînă la 7 februarie
a.c., au fost prezentate doar 4
recenzii şi acestea numai de că­
tre salariaţii bibliotecii. De alt­
fel şi numărul de cititori înre­
gistraţi în această perioadă este
cu mult sub nivelul posibilităţi­
lor (632). La aceasta au contri­
buit în mare măsură puţinele
acţiuni de popularizare a cărţii.
La fel se petrec lucrurile şi
la Casa raională de cultură unde
în acest an nu a fost prezentat
nici un program de către for­
maţiunile de artişti amatori. Sin­
gura conferinţă ţinută în luna
ianuarie a fost audiată de 37 ce­
tăţeni.
MARGARETA MUNTEANU, func­
ţionară la sfatul popular raional
Brad. Formarea a două sau trei echi­
pe de teatru, care să pună în scenă
puliue, ar crea posibilitatea prezen­
tării de spectacole în fata publicu­
lui cel puţin o dată pe lună. In
această direcţie ar trebui să se
orienteze colectivul Casei raionale
de cultură.
GHEORGHE CRĂCIUNESCU, se­
cretarul Comitetului executiv al Sfa­
tului. popular al oraşului Brad. Cu
sprijinul tuturor celor care răspund
de această problemă, ar putea să se
organizeze o orchestră pe lingă Casa
raională de cultură. In oraş sînt
mulţi instrumentişti, atit amatori cit
si profesionişti, deci nu ar fi o pro­
blemă greu de rezolvat. In acest fel
se vor putea organiza programe mu­
zicale, iar joile de tineret vor de­
veni mai atractive prin prezenţa or­
chestrei.
M. RUGINESCU
mele producţiei, gazeta de perete
„Mecanicul" de la A.C.R. din în ­
treprinderea de construcţii side­
rurgice Hunedoara, a publicat
materiale despre modul cum se
desfăşoară întrecerea socialistă,
despre calitatea muncii. Ca foar­
te bună poate fi apreciată rubri­
ca permanentă „Fruntaşul edi-
D espre activitatea
gazetelor de perete
din o r a ş u l Hunedoara
(iei", la care se publică portre­
te însoţite de fotografii ca şi ru­
brica „Ştiaţi că...", rubrică ce in­
formează despre succesele unor
echipe sau oameni precum şi des­
pre unele neajunsuri. Gazeta de
petele „Mecanicul" a publicat de
asemenea interviuri despre rea­
lizările în producţie cit şi despre
planurile de viitor etc. Drept o
realizare poate fi socotită aceea
a antrenării unui larg activ de
corespondenţi care scriu cu regu­
laritate despre -cele mai noi fapte
din secţie. Foarte des se întîl-
ncsc în coloanele acestei gazete
corespondenţe semnate de lăcă­
tuşi, mecanici, tehnicieni, ingi­
neri. Nelipsită de la nici o edi­
ţie, rubrica de satiră şi umor a
combătut cu ascuţime actele de
indisciplină, a :.!rii&inile tnapO.br-
faţă de muncă şi în general lip-
»“ U. M. Cugir. Se lucrează
b* la asamblarea ultim elor pie- ri
«¦ se pentru un nou Iot de ma- »¦
** şini de cusut.
»' »¦
V .W .W A V iW A W .W .V .
Consfătuirea medicilor
pediatri şi obstetricei
Acum citeva zile în sala- culturală
a spitalului unificat din Deva a avui
loc o consfătuire a medicilor pediatri
şi obstetricieni din regiunea noastră.
Organizată de eătre secţia de pe­
diatrie a filialei regionale Hunedoara
a Uniunii Societăţii Ştiinţelor Medi­
cale, şedinţa de referate şi comuni­
cări cu tema „Imaturitatea“, s-a bucu­
rat de o frumoasă participare. Au fost
prezenţi medici pediatri şi obstetri­
cieni din oraşele Deva, Alba Iulia,
Hunedoara şi Petroşani. La invitaţia
filialei au participat de asemenea to­
varăşii dr. I. Ursulescu, director ge­
neral in Ministerul Sănătăţii cu pro­
blema ocrotirii mamei şi copilului,
conf. dr. O. Coman, directorul Insti­
tutului de Puerisultură-Bucureşti,
conf. dr. O. Pop de la Institutul Medi-
co-Farmaceutic din Cluj, conf. dr. A.
Cristea din Bucureşti şi dr. I. Siep, di­
rectorul Casei copilului din Tg. Mu­
reş.
Materialul prezentat, bazat pe cele
mai noi date ale literaturii medicale
mondiale, pe experienţa propria a me­
dicilor .noştri, s-a ridicat la un înalt
nivel ştiinţific şi a scos in eviden­
tă în mod cit se poate de convin­
gător, transformările uriaşe care s-au
petrecut in asistenta mamei si copi­
lului în anii puterii populare pe te­
ritoriul regiunii noastre.
A fost larg dezbătută problema
!maturităţii, care fiind una din cau­
zele principale ale mortalităţii infan­
tile, este în acelaşi timp una din
preocupările centrale ale pediatriei
moderne. Proiectul de hotărire ela­
borat pe baza celor discutate a con­
sfinţit necesitatea dezvoltării şi pe
mai de parte a mijloacelor de asis­
tentă în special necesitatea consoli­
dării muncii profilactice în lupta con­
tra irnaturitătii.
Pentru toţi medicii pediatri şi ob­
stetricieni ai regiunii noastre, consfă­ de finală ale campionatului re­
tuirea a constituit un îndreptar pre­
ţios in munca !or.
Dr. SCHULERI ERWIN
şurile, critici îndreptate cu adre­
să precisă la om.
O altă gazetă de perete cu ac­
tivitate rodnică este „Gospoda­
rul", de la I.G.O. Hunedoara. Ga­
zeta a adus o contribuţie impor­
tantă la îndeplinirea sarcini­
lor de producţie. întreprinderea
şi-a reali. planul anual cu 12
zile înainte de vreme. Conţinu­
tul articolelor este bogat şi va­
riat. Evitînd generalităţile şi a-
dresîndu-se direct omului, gaze
ta a avut o influenţă pozitivă a-
supra muncii în întreprindere. A
existat şi o preocupare atentă
pentru redactarea fiecărui mate­
rial, pentru operativitate. Faptele
au fost comentate imediat ce ele
au avut loc, fie că era vorba
de un succes, fie că era vorba de
lipsuri, in acest din urmă caz a-
vînd cuvîntul rubrica de satiră S’
umor. De apreciat este şi faptul
că în urma materialelor critice
s-au publicat numeroase răspun­
suri ale celor criticaţi, dovedin-
du-şi astfel eficacitatea.
Situat!' pe locul II la concurs
(ca şi gazeta de la I.G.O.) gaze­
ta de perete „Chimistul" de la
sectorul chimic al Uzinei cocso
chim ice din C.S.H. a militat de
asemenea pentru antrenarea
muncitorilor, tehnicienilor şi in­
ginerilor la îndeplinirea sarcini­
lor Mărturie stau ca şi la gaze­
tele citate anterior — rezultate
le obţinute dc sectorul chimic
unde gazeta „Chimistul" îşi des
făşoară activitatea. Problema re­
paraţiilor de calitate, la utilajele
ORUMin SOCIALISMULUI
1 amicale de fotbal
A, S . C u g ir — M in eru l D e v a 1-2 0 - 1 }
Primul m eci de verificare al
formaţiei din Cugir care acti­
vează în categoria B la fotbal nu
a dat deplină satisfacţie. Meciul
s-a desfăşurat pe un teren des­
fundat. Ambele echipe nu au
putut realiza un joc de calitate.
Prima repriză a aparţinut gazde­
lor. Ele domină însă înaintarea
nu fructifică, iar portarul oaspe­
ţilor, Tunaru, salvează goluri
gata făcute. Primul gol este în­
scris de oaspeţi prin Delios care
şutează de la distanţă, plasat.
Egalarea este adusă de Kiss. In
repriza a doua ambele echipe au
P a r î n g u l L o n e a — A ,5 . C u g ir CIO 4-1 0 - ^ 0
Datorită unei mai bune pregă­
tiri, localnicii au învins cu sco­
rul de 4— 1 în întîinirea amicală
susţinută duminică. Aceasta, da­
torită practicării unui joc colec­
tiv. Pentru gazde au înscris
Achim, Onitz, Ujora, Petcu, iar
V ictoria C ălan — C on stru ctoru l H u n ed o a ra
5 -0 CO-0}
Intr-un meci de verificare,
fruntaşa campionatului regional
de fotbal a invins Constructorul
Hunedoara cu scorul de 5—O
(0—OL Punctele au fost înscrise
de Uifalvi şi Călin (4).
ŞA H
Recent au luat sfîrşit optimile
publican de şah pe echipe mixte
din cadrul oraşului regional Pe-
tioşani. La aceste întreceri s-au
prezentat 6 echipe. Primul loc
şi aparatele existente în sector,
s-a aflat de asem enea în centrul
preocupărilor colectivului de re­
dacţie. Ediţiile au apărut cu re­
gularitate vădindu-se grija pen­
tru redactarea la un bun nivel
calitativ a articolelor.
Mergînd pe linia analizării ac­
tivităţii celor mai bune gazete de
perete aflate în concurs, se poate
aprecia şi munca gazetei de pe­
rete „Constructorul" de Ia şan­
tierul nr. 1 construcţii din
I.C.S.H. Merituos este aportul a-
dus de aceasta Ia lupta construc­
torilor pentru îndeplinirea la
timp a sarcinilor. Drept obieclh
principal al muncii lor — aşa
cum reiese din materialele publi­
cate — îl constituie calitatea lu­
crărilor, precum şi încadrarea în
termenele de execuţie.
„Minerul", gazeta de perete a
E. M. din Ghelar s-a ocupat de
calitatea minereului extras, de
modul în care s-a desfăşurat în­
trecerea socialistă, de disciplina
în producţie, de viaţa organiza­
ţiilor de bază din sectoare, a co­
m itetelor sindicale şi U.T.M. pen­
tru mobilizarea minerilor la lup­
ta pentru asigurarea furnalelor
hunedorene cu cantităţi sporite
de minereu şi cu un conţinut de
metal cît mai ridicat. Era însă
bine dacă pe lîngă colectivul de
redacţie ar fi atras un activ mai
larg de corespondenţi din rîndul
minerilor, tehnicienilor şi al in
ginerilor şi dacă în unele mate­
riale nu s-ar fi ocolit unele lip­
suri.
La concurs gazetele d e 'perete
„Constructorul", „Minerul" şi
„Turnătorul“ de la U. V. Călan
s-au clasat pe locul al treilea, iar importante realizări.
menţiuni au primit cele de la Spi­
talul unificat şi grupul şcolar si­
derurgic.
Chiar şi în perioada concursu-
jucat mai bine. Al doilea gol al
învingătorilor a fost înscris tot
de Delios care a luat pe cont
propriu o acţiune.
Au jucat form aţiile : A. S. Cu­
gir : Sădi — Niculescu, Tîrnă-
veanu, Dinea — Munteanu, Lenz
— Kiss, Bulbucan, Hala, Şuteu,
Mihai. Minerul D eva: Tunam —
Sebastian, Adam, Stănilă, — Bu-
ciuceanu, N istor — Bej an. Ma­
raton, Delios, Beudeanu, Chiriei.
In repriza a doua au mai fost
folosiţi şi alţi jucători.
M. VÎLCEANU
corespondent
pentru oaspeţi Szekely.
Pînă în prezent, echipa din
Lonea a mai susţinut întîlniri
amicale cu Metalul şi Pandurii
Tg. Jiu.
VOJCU BELEI
corespondent
S-au evidenţiat jucătorii Călin,
Lăscău, Uifalvi, lacob şi Popa,
de la Victoria Călan.
ANTON PERLMUTTER
corespondent
a fost ocupat de echipa mine­
rilor din Lonea urmată de
C.C.V.J. Petroşani şi Minerul
Lupeni.
S. BĂLOI
corespondent
lui au existat însă gazete de pe­
rete a căror activitate nu s-a ri­
dicat la nivelul sarcinilor. Deşi în
unele sectoare ale C.S.H. au exis­
tat lipsuri mari, colectivele de
redacţie ale gazetelor de perete
din aceste sectoare nu au dezbă­
tut şi nu au aprofundat lipsuri­
le datorate unor cauze interne1
ş: nici nu au luat poziţie critică
pentru înlăturarea lor. Se ştie, că
în secţiile furnale, în mod deo­
sebit, au existat deficienţe seri­
oase în elaborarea fontei. Gazete­
le de perete din aceste secţii nu
dovedesc însă suficientă răspun­
dere în analizarea critică a aces­
tor stări de lucruri. De acest lu­
cru se fac vinovate în primul
rînd birourile organizaţiilor de
ba2c din sectoarele amintite care
nu îndrumă şi ajută colectivele
de redacţie spre abordarea pro­
blemelor de primă necesitate şi
a căror remediere ar duce în
mod cert la înlăturarea multor
lipsuri.
Dar nu numai aci se pune a-
ceastă problemă. Şi la E. M. Te-
liuc, com itetul de partid al mi-
ne: şi birourile organizaţiilor de
bază din sectoare trebuie să se
ocupe mai atent de munca colec­
tivele',! de redacţie ale gazetelor
de peiete care să se situeze în
miezul problemelor atît de com­
plex;’ pe care le ridică munca m i­
nerilor de aci.
Ţinîndu-se seama că în acest
an întreprinderilor hunedorene
Ie revin sarcini deosebit de im­
portante, com itetele de partid
tr< fcuie să îndrum e şi să sprijine
cu mai multă consecvenţă acti­
vitatea gazetelor de perete, astfel
ca ele să-şi aducă din plin con­
tribuţia la lupta însufleţită a oa­
menilor pentru a obţine noi şi
B. DAMIANOIU
PAG. S
¦ /% G IE N “D \
LQudio graful „Patria"; HUNEDOARA :
Balada husarilor cinematograful
21 FEBRUARIE 1963 „Victoria“ ; SIMERIA ; Lupii la
Programul 1: 5,07 Muzică inter­ stînu — cinematograful. Pinli-
pretată de tanfară ,- 5,40 Cîntece ; lie° ; PETROŞANI: Magistratul
6,07 Muzică uşoară interpretată la — cinematograful „Al. Sahia" ;
acordeon / 6,20 Emisiunea pentru Marile speranţe — cinematograful
sate i 6,30 Cintece din folclorul „7 Noiembrie"; rALBA IULIA:
Fetele — cinematograful „Victo­
nou şl jocuri populare romîneşti; ria" ; Cazacii — cinematograful
7.30 Sfatul medicului: Fragilitatea „23 August"; SEBEŞ: Prietenul
capilară; 8,00 Sumarul presei cen­ nostru comun — cinematograful
trale ) 8,08 Muzică populară romî- „Progresul“; Vals pentru un mi­
nească i 9,00 Vreau să ştiu ,- 9,25 lion — cinematograful „Mu Sado-
Muzică uşoară,- 11,05 Muzică u- veanu" ; ORĂŞTIE : Regăsirea —
şoară! 12,00 Muzică populară ro- cinematograful „V. Roaită“' ; Călu­
ţul cocoşat — cinematograful „Fla­
mineascâ şi a minorităţilor , naţio­ căra" ; HAŢEG: M Serul celor
nale ; 14,00 Melodii populare romî­ doi domni „N" — c matograful
neşti ; 14,30 Interpret! romîni de „Popular" ; BRAD : Şampanie şi
muzicăuşoară i 15,00 Din cintece- melodii — cinematograful „St. ro­
le şi dansurile popoarelor,- 16,15 şie" ; LONEA ¦ Alibiul nu ajunge
Vofbeşte Moscova i 17,10 Cîntece — cinematograful „Minerul“; TE-
de Radu Paladi; 18.15 Cîntă vio­ IUŞ: Cocoşul sperie moartea —
lonistul Grlgoraş Dinicu; 19,15 Pro­ cinematograful „V. Roaită; ZLAT-
gram muzical pentru fruntaşi în NA : Cursa de 100 km. — cine­
producţie din industrie , 22,55 Mu­ matograful ..Muncitorul" ; 1L1A :
zică de dans; Revista dc la miezul nopţii — ci­
nematograful „Gh. Doja" ; APOL-
Programul II: 12,15 Solişti ni DUI. DE SUS: Urme tăcute —
Operei de Stat din Iaşi; 12,45 Me­ cinematograful „23 August".
lodii romîneşti de muzică uşoară ¦,
13,25 Cîntece şi jocuri populare
romineşti i 14,10 Dansuri de es­ O iu ld u t
tradă i 15,30 Scene din operete;
16,10 Cîntece inspirate din lupta
popoarelor pentru libertate şi pa­ mde.Oi'oloq±e
ce i 16,30 Muzică populară din
Ardeal j 19,00 Concert interpretat PENTRU 24 ORE
de Ansamblul de cîntece şi jocuri
„CioeîrHa“ ; 19,30 Tinereţea ne 2 Vreme umedă, Iar cerul mai
dragă; 19,50 Muzică de dans mult acoperit. Vor mai cădea pre­
cipitaţii temporare sub formă
20.30 Noapte bună, copii: „Zmeul de ploaie. Temperatura In creşte­
din Wawel“ ; 20,40 Muzică popu­ re ; ziua intre 0 şi 10 grade. Iar
lară din ţări socialiste,- 21,15 Mu­ noaptea intre —2 şi 2 grade. Vint
potrivit ai Intensificări din sud-
zică de dans,- 21,45 Părinţi şi co­ vest şi vest.
pii t 22,00 Muzică de dans ¦
(Cinema PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
21 FEBRUARIE 1963 Vreme schimbătoare, favorabilă
DEVA : Telefonista — cinemato- precipitaţiilor.
•UT a s i g u r a r e a
f a c u lt a t iv e
mm p a y s a i á i
ii$fl p e n f p y
Asi6 VÇA * AMMALllOR
H rifep l AsicuRAÍlí A
cin t uşugr tsuţ/raii
»•Jci/RARf4
BVAfURftOQ f iiv eO SfiO tM ifti
@ AS/61/RA/UA
r i\n ? v cajlsrîu ss ic a o i/m
DEVA
c tJG ia s t
0
^ SIMEMA
im {oyahoot'iimedit cL
MSSV23E5V23ISV23S5*v*?3ISVS5KVa: 555V23BSVSSSS5V23SSV23E2/V3SSTáí 8j
I FILIALA INSTITUTULUI
$ DE CERCETĂRI MINIERE PETROŞANI 3
| — ------- — -----------1
ÎS s t r a d a lo v a n ilo r n r. 1, o r g a n i z e a z ă |
| în z iu a d e 11 m a r t ie 1 9 6 3 , la s e d iu l filiale i, p
| CONCURS .1
« qU
y p e n t r u o c u p a r e a u r m ă t o a r e lo r p o s tu r i: :]f)
| H un şef se c ţie c e r c e ta r e ti
^ 1 1 trei cercetă to ri şîiirsfifici principali X
| -1 un c e r c e tă to r ştiinţific principal m edic M
un c e r c e tă to r ştiinţific principal so c io lo g
tj| un tehnician I m inier ^
S un tehnician I m edical. w
Cererile de înscriere la concurs se prim esc la registra- <«
tura filialei pînă în ziua de 28 februarie 1963. M
Î Condiţiile cerute pentru ocuparea posturilor sînt afişate la
l• sediul filialei. e$u
^ Orice lămurire suplimentară se poate cere la telefon inter. 9. M
u SS&V3EWUS3SASSE2ASSE2ASSSVWSS K A S W