Page 70 - 1963-02

PAO. 2
Transformări înnoitoare
Raionul Sebeş este situat în Este edificatoare în această pri­
partea de est a regiunii noastre.
In mare parte, relieful său este
m untos. Două rxuri mai impor­
tante străbat aceste m eleaguri:
Sebeşul şi Secaşul. Valea Sebe­
şului este adîncă şi străjuită de
munţi care oferă privelişti de o
frum useţe rară. Aici, în munţi,
trăiesc şi muncesc forestierii.
Valea Secaşului este mai largă;
oamenii se oeupă cu agricultu­
ra. '
Oraşul Sebeş este centrul ad­
ministrativ şi industrial al raio­
nului. In oraş există mai multe
fa b rici: de tricotaje, de prelu­
crare a pieilor etc. La 4 km. de
Sebeş, în com una Petreşti, se a-
flă fabrica de hîrtie „1 Mai". Tot
în oraş, miai s î n t : o întreprin­
dere forestieră, o întreprin­
dere de- industrie locală, coo­
perative meşteşugăreşti şi de
consum. Oamenii muncii sînt
¦deserviţi de o largă reţea de
magazine ale comerţului de stat
şi ^cooperatist. Mai multe şcoli,
o cVsă raională de cultură, o bi­
bliotecă raională, un cinemato­
g r a f întregesc viaţa culturală a
oraşului.
In anii regimului burghczo-
moşieiţesc, oamenii de pe aceste a acestui fapt este şi afluenţa
locuri, asemenea oamenilor mare de cumpărători în magazi­
muncii din întreaga ţară, erau ne. Numai în anul 1962, unităţi­ de vreodată lumina electrică.
ţinuţi departe de lumina ştiin­
ţei de cairte, duceau o viaţă de
mizerie, erau crunt exploataţi.
Vorbind de munca şi
viaţa forestierilor de as­ de radio şi mobilă, alţi 1.300 au
tăzi, nu pot să nu amin­
tesc de trecut. Pentru că,
intre ceea ce a fost şi
w ceea ce este in prezent,
M există contraste izbitoare,
A\ ca îmire întuneric şi lu­
mină.
% In trecut, ia exploată-
Î3 rile din cadrul i. F.
fit" Sebeş, toate lucrările,
incepînd de la doborîtul arbo­
rilor şi ¦pînă la intrarea mate­
rialului lemnos în depozite, se
executau mâiiiisl. t Ijoreslierii
depuneau o muncă grea, isto­
vitoare pentru un salariu de
mizerie. Condiliile lor de viaţă,
erau la fel. de grele ca şi mun­
ca.
Regimul diemoorat-popular a
adus însă şi aici schimbări ra­
dicale. Mecanizarea lucrărilor
a uşurat munca forestierilor. In
toate exploatările doborîtul şi
'.^secţionatul arborilor se efec­
tuează cu ferfăstraie mecanice
„Dvgjba“ de mare produetivi-
tateV seosul şi apropiatul se fac
\cu tractoare şi funiculare',
încăpidrea de pe rampe se e-
x*cutfi mecanic iar transportul
lenţmiMii pină tn depozitele fi­
nale ,se face eu autocamioane­
le. Palreîaete, oa cele din Gîlceag,
Balele, .Virtoape şi Dobra sînt
complet mecanizate. Şi viata
noastră este acum alta. S-au
construit,cabane confortabile la
toata gurile de exploatare, s-au
construit in apropierea locuri­
lor de muncă magazii pentru
alimente, 'pe lingă acestea au
luat fMnţă'' brutării, ca forestie­
rii să aibiă la indemînă pi ine
proaspătă. Fiecare parchet dis­
pune de radio portativ şi bi­
bliotecă volantă, se asigură zil­
nic pătrunderea prese! în caba­
nele forestierilor. La serviciile
sectoarelor «ui luat fiinţă băi
muncitoreşti, cantine. Asistenţa
medicală s-a îmbunătăţit sim­
ţitor, fa fiecare 2-3 guri de ex­
ploatare existtnd un punct sa­
nitar.
Datorită condiţiilor create de
_partid şl guvern muncitorilor
forestieri, astăzi dueem un trai
¦demn, civilizat.
PETRU LOMĂNAR
gortator la sectorul Oaşa —-
CONSTRUCŢII ZOOTEHNICE LA GOSPODĂRIA AGRICOLA COLECTIVA DIN DAIA.
vinţă viaţa grea pe care o du­
ceau muncitorii forestieri de pe
Valea Sebeşului, sau ţăranii din
Daia, care în căutarea unui trai
om enesc, au emigrat pînă în A-
merica. Dar şi acolo ca şi în Ro-
mînia burghezo-moşierească, dă-
ienii nu şi-au aflat o viaţă mai
bună.
Un trai om enesc au găsit dăie-
nii pe meleagurile lor natale,
dar numai după eliberarea pa­
triei şi de cînd, la îndemnul
partidului, au înfiinţat gospodă­
ria colectivă.
In anii puterii populare, ra­
ionul Sebeş a cunoscut transfor­
mări măreţe, transformări care
au schimbat viaţa oamenilor şi
înfăţişarea satelor.
Fabricile din oraş au fost lăr­
gite, reutilate, modernizate. Da­
torită acestui fapt, numai la fa­
brica „Simion Bărnuţiu", pro­
ducţia a crescut faţă de trecut
de aproape 5 ori.
In gospodăriile colective lu­
crează acum tractoare şi maşini
agricole de la S.M.T. A crescut
simţitor nivelul de trai materi-
:al şi cultural al muncitorilor şi
ţăranilor colectivişti. O dovadă
le comerciale din raionul Sebeş
au vîndut oamenilor muncii
mărfuri în valoare de 139.000.000
lei. De asemenea, peste 2.500 co­
lectivişti şi-au cumpărat aparate
cumpărat biciclete, peste 1.200
şi-au construit case noi...
Viaţa nouă este astăzi preg­
nantă în orice colţ al raionului.
Minunata Vale a Sebeşului, pe
care marele nostru scriitor Mi-
hail Sadoveanu a numit-o „Va­
lea Frumoasei", abia în anii
noştri devine în toată plinătatea
ei, cu adevărat, frumoasă.
Pagina de faţă ilustrează cîte-
va aspecte al acestui mare ade­
văr al vieţii noastre noi.
T O T U L I NOU AICI
Aduceţi-vă aminte de anii dina­
intea eliberării patriei noastre. .Se
vorbea undeva in /ară despre indus­
tria raionului Sebef ? Vorbeau totuşi
unii care fliau că Ia Sebef există
o făbriculă de tricotaje, în stare să
umple cu milioane buzunarele lui
Rachner Gustav din Lichtenstein
(Germania).
—Alţii de slăpinirc a mofierilor fi
capitaliftilor au trecut însă. O dată
cu eliberarea patriei, noul a început
să-fi afteamă pecetea peste tot. La
Sebef, în locul făbriculei vechi, se
¦înalţă astăzi, mîndră fi semeaţă, fa­
brica „Sebefui", una<din cele' mai
modeme întreprinderi de acest fel
din tară.
Prin grija partidului fi stalului
nostru, fabrica „Sebeşul“ a fost în­
zestrată an de an cu maşini fi uti­
laje noi, din cele mai moderne care
permit producerea in prezent a 6(1
de sortimente (28 sortimente de tri-
cutaje-lenjeric şi 32 sortimente de
ciorăpărie din bumbac fi fibre sinte­
tice), tot mai mult solicitate în ţară
fi peste hotare.
Numai tn ultimii ani au fost date
in exploatare 5 paliere în clădirea
nouă, în care au fost montate 370
maşini circulare. A fost de asemenea
înfiinţat un nou sector de lenjerie
tricotată din bumbac, in care scop
întreprinderea a fost dotată cu 9
maşini circulare de tricotat tip „In­
terlock“ fi alte 40 de mafini speciale pentru ocrotirea sănătăţii lor, In ca­
pentru confecţii. In procesul de pro­
ducţie s-a introdus croirea mecanică
a tricotajelor fi mecanizarea vopsi­
rii ciorapilor, iar pentru uşurarea
efortului fizic al muncitorilor, din
sp a a m
. ;0
NS9SB rwîX?i
,. l'Ţ 4, .:
•v.• C U & M W -Ü }l í k ü .Á. .$
jw W VW v\
S a lb e
d e lu m in a
Pu{ini erau la număr acei
care gîndeau măcar, odinioară,
alunei cirul foamea fi mizeria
le măcinau oasele, că fi tn sa­
tele raionului Sebef va pătrun­
Dar vremurile acelea, cind stă­
pâneau boierii fi mofierii, s-au
dus de mult pe „apa sîmbetei“.
Anii marilor prefaceri fi-au
pus puternic amprenta peste
toate afezările. Salbe de lumi­
nă te intîmpină acum în fie­
care seară şi-n Păuca, fi-n 0-
haba, tn 7 ău. in Vingard ori
tn Ungarei, acolo unde in tre­
cut erau cunoscute doar opai­
ţul sau lampa cu petrol. 35 de
sate din raionul Sebef sînt as­
tăzi electrificate. Ţăranii de
aici nu mai orbecăiesc acum in în­
tuneric. Becid electric le lu­
minează casele, le face viata
tot mai frumoasă, demnă de
zilele pe care le trăim.
fonduri rambursabile a fost montat
un ascensor cu ajutorul căruia se
asigură transportul mecanizat al ma­
teriei prime fi a produselor în toate
secţiile.
Dezvoltarea continuă a fabricii,
extinderea spaţiului fi capacităţii ei
de producţie, utilarea cu mafini din
cele mai moderne, a făcut posibil ca
volumul producţiei globale al între­
prinderii să crească considerabil.
Anul trecut, spre exemplu, valoarea
producţiei globale a fost cu
47.592.000 lei mai mare decit în
1943, productivitatea muncii pe cap
de salariat a sporit cu peste 250
la sută faţă de cea realizată în
aceeaşi perioadă, numărul muncito­
rilor este acum mai mare cu peste
700, fală de anul 1949, iar salariul
mediu al muncitorilor a sporit cu
aproape 400 de lei faţă de cit era
i/i anul 1950.
Pe măsură ce întreprinderea s-a
dezvoltat fi sistematizat, s-au asigu­
rat muncitorilor condiţii din cele
mai bune de muncă. Ţoale secţiile
fabricii au fost reamenajalc, par­
dosite cu parchet, iluminate fi bine
încălzite in timpul iernii. De aseme­
nea, pentru igiena muncitorilor au
fost construite băi, vestiare etc., iar te. Doar nu-i prima dală cînd aduc
drul fabricii funcţionează un dispen­
sar înzestrat cu instrumentar mo­
dern, primul ajutor fiind asigurat
de către cadre medico-sanitare bine
pregătite.
In sprijinul îmbunătăţirii condi­
ţiilor de trai, cu ci/iva ani In urmă
a fost înfiinţată tn eddrul întreprin­
derii o cantină unde muncitorii pot
servi In fiecare zi, la prim, o masă
** — n
. JL ' . - ' ' - îşV
vm
>4 M ă * 1
W fäm m m t
m m ra m i Nr. 2531
WM» mrm
ssmnw»
Pentru săn ătatea C I F R E Ş I F A P T E *\S*s*\
oam enilor
:!• Numărul cărţilor aflate in cele ® Hrănirea raţională şl Îngriji­
întreprindere I. F. Oa- 25 biblioteci săteşti, 16 biblioteci rea atentă a animalelor a făcut
fa cu medic, acordin-
Spre deosebire de baza tehnico-materia- du-se tn acest fel comunale, 33 biblioteci şcolare şi posibil ca la G.A.C. din Răhău,
trecut, cînd mizeria, lă a unităţilor din ra­ muncitorilor forestieri în biblioteca raională însumează Miercurea, Clinic, Apoldul de Sus
ion se întărefte, se o fi mai bună asis­ 192.367 volume. ş.a, să se obţină anul trecut in
foametea fi bolile de creează noi unităţi, tentă medicală. Spi­ medie dte 2.500—3.015 litri lapte
tot soiul apăsau greu iar cele existente se talul din Sebef, ce • Cele 38 gospodării agricole pe cap de vacă lurajată.
asupra familiilor ce­ modernizează conti­ deţinea înainte doar colective din raionul Sebeş deţin
lor ce muncesc, asis­ nuu. Astfel, numai in două secţii, deservite acum 10.138 taurine, 20.161 ovine, « Producţia medie de porumb la
tenta medicală fiind cursul anului 1962 s-a de cinci medici, as­ 2.775 portine, 5.771 păsări şi <109 ha. în G.A.C. din Pianul de Jos
mai ales un privile­ dat in folosinţă o tăzi funcţionează cu T. lamilii de albine. şl Apoldul de Sus a fost Sn anul
giu al capitaliftilor fi nouă maternitate in secţii de specialitate trecut 4e 2.083 şi respectiv
mofierilor, în anii re­ oraful Sebef, casa de In car* lucrează 14 • Pentru adăpostlrea animalelor,
gimului democrat- nafteri din Jina, dis­ medici4 colectiviştii au construit 99 graj­ 2.704 kg. la ha.
pensarul din Clinic, duri, 32 saivane, 22 maternităţi, ® Numai in ultimii ani au fost
populcir, ocrotirea să­ Ca urmare a con­ 12 coteţe pentru păsări etc.
nătăţii populafiei a dispensarul fi casa de radioiicate 12 sate.
devenii o problemă de nafteri din Daia fi
stat. Dacă in regimul
burghez asistenta me­ s-au modernizat dis­ diţiilor create de Ä '! ",!1iii l i M 1 lÉ Í
dicală era acordată de pensarele eircumcrip- partid ţi guvern, in­
cadre puţine, în mod tiilor medico-sanitare dicii sanitari s-ati îm­ Puţine erau în
neorganizat, sporadic, din Miercurea, Poia­ bunătăţit simţitor. De
in zilele noastre parti­ na, Jina fi Girbova. exemplu, mortalitatea
dul fi guvernul tării In prezent, asisten­ infantilă a scăzut de anii vechilor re­ i:
manifestă o grijă a- ţa medicală in mediul la an la an, ajungind gimuri afezările
tentă, permanentă in rural este asigurată, in 1962 la numai 5,1 din raionul Sebef ..... ¦ I, M M ..
in raion, de 35 me­ la sută. unde să existe ?0 K -V¦... t Ä
această direcţie. A dici fi 67 cadre me­ cămine culturale. n
fost asigurată o pu­ dii ce ifi desfăşoară Succesele obţinute Astăzi insă nu­ ; % <v, \ m
ternică bază tehnico- activitatea in cadrul tn acefti ani pe tări- mărul lor a a-
materială, a luat fiin­ spitalului din Miercu­ mul ocrotirii sănătăţii juns la 47 fi
ţă pînă fi in cele mai rea fi în cele 19 cir­ celor ce muncesc, con­ este in continuă
îndepărtate localităţi cumscripţii. Faţă de stituie pentru medicii creftere.
unităţi medico-sanita- trecut, cînd naşterile noftri, pentru întregul
re moderne, înzestra­ nu erau supravegheate personal sanitar, un In foto : Că­
te cu instrumentar co­ medical, cînd pentru minul cultural din
respunzător, încadrate femeia gravidă nu se imbold in munca de
cu personal calificat, asigurau nici cele mai viitor. La firul rea­ satul Răhău, con­
temeinic pregătit, cu elementare condiţii de lizărilor de pînă a-
o conştiinţă ridicată. igienă, astăzi in raion cwn. sub îndrumarea struit fi dat in
există 19 case de naf­ permanentă a organe­
Şi in raionul Sebef teri, totalizînd un nu­ lor locale de partid folosinţă in ul­
măr de 60 de paturi. fi de stat, vor fi a-
au fost obţinute in dăugate mereu altele. timii ani.
anii noflri succese de
seamă pe linia ocro­
tirii sănătăţii celor ce In anul 1962 a luat Dr. I.IVIU VULCU
muncesc. An de an, fiinţă dispensarul de medic şef de raion
Perfile învăţăturii — larg Pentru ocroti­
rea sănătăţii oa­
deschise tuturor menilor muncii de
la oraşe şi sale, in
In anii puterii populare, Pentru înzestrarea şcolilor cu 111 raionul Sebeş, au
scoaterea m aselor de oameni ai mobilierul şi materialul didactic fost organizate şi
muncii din bezna ignoranţei şi necesar desfăşurării procesului m m m m m ií é i funcţionează acum
obscurantismului, ridicarea con­ insţructiv-educativ în condiţii 21 circumscripţii
tinuă a nivelului cultural al po­ optime, numai în anul 1962 s-a medico-sanitare, 19
porului, transformarea ştiinţei cheltuit suma de 647.000 lei. case de naşteri şi
şi culturii înţr-un bun al tutu­ 2 spitale.
ror, instruirea şi educarea te­ In prezent, în raionul Sebeş
meinică a tinerei generaţii au există 26 şcoli de 4 ani, 37 şcoli In foto : Dis­
constituit pentru partid şi gu-. de 8 ani, 2 şcoli medii de cul­ pensarul medi­
vern o preocupare continuă. tură generală, o şcoală medie cal din Cîlnic
tehnică şi una profesională cu dat in folosinlă
Şi în raionul nostim, învăţă- peste 12.700 elevi, faţă de 9.012 in anul 1962.
mîntul a cunoscut în aceşti ani cîţi frecventau aceste şcoli în
o dezvoltare fără precedent. anul de învăţămînt 1955— 1956. IS â B ,
S-au construit şi dat în folosin­ Elevii au asigurate toate condi­
ţiile pentru a-şi însuşi cunoştin­ !B 9plÉ r
ţă 11 localuri noi . de şcoală şi
s-au amenajat peste 60 de săli ţe temeinice, pentru a deveni Dotat cv i.199 'de
de clasă şi laboratoare şcolare. cetăţeni de nădejde ai patriei.
Grija partidului şi guvernului
m anifestată pentru instruirea şi tractoare, 58 com­
educarea fiilor oam enilor m un­ bine pentru păioa-
cii este concretizată şi prin fap­ se, 30 cultivatoa­
gustoasă, precum fi un chiofc ali­ tul că elevii claselor I—V II be­ re, 244 semănă­
mentar bine aprovizionat. neficiază de m anuale şcolare tori mecanice, 282
Iată pe scurt doar cileva din
gratuite. In raionul nostru, va­ grape etc., S.M.T.
minunatele prefaceri înfăptuite aici. loarea m anualelor distribuite din Miercurea
Drumul parcurs de fabrica „Sebeşul“ gratuit elevilor în acest an şco­ deserveşte toate
¦în anii democraţiei populare este mă­ lar se ridică ia cifra de 416.000 gospodăriile co­
reţ, asemenea tuturor înfăptuirilor lei. lective de pe cu­
din patria noastră. El oglindeşte fi­ Cei ce vor absolvi cursurile prinsul raionului.
del politica înţeleaptă a partidului
fi statului nostru democrat-popular, şcolilor vor fi tot mai tem einic In foto : U\n
pentru continua dezvoltare a econo­
mici (arii, pentru ridicarea neînce­ şi m ultilateral pregătiţi, oameni nou lot de trac­
tată a nivelului de muncă fi de trai
al tuturor acelora care muncesc. cu o educaţie sănătoasă şi o toare in timpul
rodajului.
V. PlŢAN conştiinţă nouă.
IOAN PREJA
şeful secţiei învăţămînt a Sfatului
popular raional Sebeş
A stăzi în satul Girbova 8.7S5 d e e a i
putere
— Cu luminarea în mină să
cauţi şi uu mai găseşti un co
G..4.C. „Drumul socialismului"- PUŢINA STATISTICA tiviştilor, 'despre faptul că gospodă­ leriivist care să nu lie convins
Girbova. Pe poarta larg deschisă ria st întăreşte mereu. de binefacerile lucrării pămin-
ifi face loc un autocamion. Iese in Colectiviştii ne-au povestit cu tulul cu mijloace mecanizate —
mindrie despre progresul gospodă­ CREŞTE NIVELUL DE TRAI ne spunea zilele trecute tov.
drum fi se opreşte. Un om de sta­ riei lor. Am desprins cileva cifre: Cornel Poposcu, directorul
tură potrivită, tinăr încă, întinde Gospodăria colectivă a adus bel­ S.M.T. din Miercurea.
şoferului o hîrtie: foaia de par­ In 1950 cînd a luat fiinfă gos­ şug în casele colectiviştilor. Fie că
curs... podăria, fondul de bază se ridica vorbeşti cu Gheorghe Cilniceanu sau »Oamenii şi-au dat seama că
la abia 126.000 lei, iar averea ob­ cu Mihai Weber, fie că întrebi pe sporuri mari de recolte se ob­
— Şi vezi, fii atent fa întoarcere, ştească ia aproximativ 200.000 lei. Constantin Maniu, Ţoma Logdeser, ţin numai atunci cind lucreş}
să nu faci risipă. Gospodăria număra puţine familii. Ion Vulcu, Maria Părăian, Sofia pămintul aşa cum ştiinţa agro­
Puţine dar harnice. Anii au trecut, Richter, Gheorghe Ursa sau pe tehnică o cere. Nu-i deci de mi­
— Nici o grijă tovarăşe preşedin­ gospodăria s-a întărit mereu. La în­ oricare alt colectivist, iţi va confir­ rare că staţiunea noastră este
demnul comuniştilor şi convinşi de ma acest lucru cu fapte din viaţa tot mai mult solicitată de gos­
eu ,,chimice“... rezultatele concrete, tot mai fru­ lor. Mulţi fi-au făcut case noi, şi-au podăriile colective să le execu­
moase, pe care le obţineau colec­ cumpărat mobilă fi cite altele. Pe tăm mecanizat un volum din ce
Autocamionul porneşte fi după tiviştii, ţăranii din Girbova au ve­ sci/rt, creşterea nivelului de trai poa­ în ce mai mare de lucrări*.
cileva minute se pierde la o cotitu­ nit pe rînd fi din. ce in ce mai te fi ilustrată prin cileva cifre: 144
mulţi, in marea familie. Anul tre­ case noi, peste 50 motociclete, 324 Pentru satisfacerea acestor
ră a drumului. cut în ianuarie-februarie au intrat, aparate de radio, 136 maşini de spă­ cerinţe, S.M.T. din Miercurea
Cel numit de şofer preşedinte, ne în gospodărie ultimii !hrăni din lat rufe, 140 aragazuri. are asigurate condiţii din cele
sat. mal bune. An de an, staţiunea
primeşte vesel: Colectiviştii sînt oameni înaintaţi, a fost dotată cu utilaj din cel
— E băiat bun şoferul, dar nu Astăzi, colectiva din Girbova se oameni care duc un trai civilizat. mai modern, care permite exe-
numără printre cele fruntaşe din Ei se îmbracă şi mănincă bine. Cele cutarea unor lucrări de calita­
strică să-i mai aduc aminte să nu raion. Fondul de bază a ajuns la cileva cifre enunţate mai sus vor­ te şi in epoca optimă. Faţă de
facă risipă. S-a dus după îngrăşă­ 2.333.000 lei, iar averea obştească besc de la sine despre viata nouă numai 24 pluguri, 22 tractoare
minte chimice... Dar poftiţi înăuntru. (echivalente cu 770 cai putere),
7 cultivatoare, 20 do grape ste­
Am un pic de răgaz, şi... late şl alte dteva unelte cite"
Ţov. Crăciun, preşedintele colec­ deţinea în 1951, acum S.M.T.
din Miercurea dispune de 109
tivei ne-a condus în sediu. Acolo tractoare (echivalente cu S.775
am intîlnit fi alţi colectivişti. Dis­
cal putere), 244 semănători me­
cuţia s-a înfiripat repede, firesc. la peste 4.000.000 lei. Numai anul pe care o trăiesc colectiviştii, canice, 282 grape, 58 combine,
30 cultivatoare, numeroase cosi­
*l trecut venitul total al gospodăriei PERSPECTIVE tori mecanice etc., care sintmî-
s-a ridicat la 1.818.000 lei. Colectiviştii din Girbova privesc nuite cu pricepere de cei n-
- s ' \-:-l ••••••• - cu încredere viitorul. îndrumaţi de proape 250 de mecanizatori.
Acest venit mare se datoreşte fap­ comunişti, ei au chibzuit cum să-şi
tului că gospodăria a dezyolţqt dezvolte gospodăria, cum să-;i facă
mult sectorul zootehnic, cultura
cerealieră fi a plantelor tehnice. Sec­ viafa mai frumoasă. Si, pentru ciţi-
torul zootehnic cuprinde peste 388 va ani înainte, au întocmit şi un
bovine din care 184 vaci şi juninci, plan de perspectiva. Ţi vor dezvolta
: ¦ Wií: 97 vifele, 70 viţei etc-, aproape mult sectorul zootehnic, cultura ce­
#?w m 1.000 de oi din care aproape 900 realieră, viticultura. In 1965 vor
cu litră semifină, multe păsări, avea aproape 700 bovine din care
porci.
450 vaci, 1.600 oi şi o vie de 68
iii Colectiviştii aii construit in ul­ ha. Vor construi noi adăposturi pen­
timii ani pentru animale 4 adăpos­ tru animale, ateliere de rotărie şi
turi trainice cu o capacitate de 400 fierărie. Fondul de bază va ajunge
capele vite mari, o maternitate pen­ la peste 6.000.000 lei. In 1965, ve­
tru scroafe. Au mai construit apoi nitul total se va ridica la 4.000.000
o magazie în care încap 65, vagoa­ lei. Dotarea şi In continuare a
ne cereale, două pătule pentru po­ ...Cindva, peste ani, intr-o seară staţiunii cu noi utilaje va per­
rumb, două uscătorii de tutun, un de iarnă, colectiviştii vor povesti cu mite ca în vijtor întreaga su­
garaj auto pentru cele două auto­ tot atîta însufleţire ’despre noile
camioane, două remize pentru care lor realizări fi, ca fi acuma, giadu­ prafaţă mecanizabllă a G.A.C
şi altele. rile lor te vor îndrepta recunoscă­
toare către partidul comuniştilor. din raion să fie lucrată numai
Este un bilanţ scurt, 'dar cart cu maşinile S.M.T.
spune multe despre hărnicia eolee• GH. PAVEL