Page 71 - 1963-02

Nr. ?53i
.C A N D I D A T !&HtWu'h:-uy...^«Wifi'.fi.v.^îiTiTXSEEZH
SABIN FLOREA
>este directorul preparaţiei de
cărbune din Petrila. Preţuin-
du-i calităţile de om cu iniţia­
tivă, harnic şi gospodar, a fost
propus candidat al F.B.P. în
circumscripţia electorală nr. 7
ca oraşului Petrila.
E xem plu în muncă şi în activitatea obştească
De cind lucrează la Atelierele cen­
trale din Crişcior, comunului Cornel
Bolcu, a reuşit. să-şi cîştige încrede­
rea oamenilor in mijlocul cărora
munceşte. încrederea este rezultatul
comportării lui atjt la locul de mun­
că. cit şi in viaja particulară.
Cu ocazia analizei îndeplinirii pla­
nului de producţie pe luna ianuarie,
numele lăcătuşului Cornel Bolcu a
fost rostit printre cele ale frunta­
şilor. La fel ca şi celorlalţi i s-a in- entuziasm la antrenarea cetăţenilor nii din circumscripţia orăşenească nr.
minat steagul de muncilor fruntaş.
Cu acel prilej a reieşit că munci­
torul Cornel Bolcu şi-a realizat pla­
nul de producţie în proporţie de
A 4 VOBB
BBS ii » /€ SC IHi ii !L!Mi C <ii>irit t € li
A C C EN T — A C C EN TU A R E
In cuvintele limbii noastre,
unele silabe se rostesc mai tare,
altele mai slab.' Silabele asupra
cărora se îndreaptă un efort ex­
piratoric mai mare, ies mai bine
în evidenţă, se reliefează, adică
sînt accentuate.
Deşi în rostirea romînească li­
terară deosebirea dintre silabele
accentuate şi cele neaccentuate
nu este prea mare, respectarea
silabei accentuate are o mare
importanţă.
Prin accentuarea corectă se res­
pectă, la citire, sensul unor cuvin­
te omografe (scrise la fel). Astfel,
mimai prin accent putem deosebi:
«cele, formă de plural articu
lată a substantivului ae, de acă-
le, forma demonstrativului femi­
nin plural (acăle fe m e i); for­
m ele de plural : cdpli (de la c6-
pie) şi copil (de la co p il); mo­
dale (de la modăl) şi modele
(de Ia m d d ă ); Tunbrele (de la
umbră) şi umbrăle (de la um-
brălă). Tot prin accent poate fi
deosebit substantivul haină („o-
biect vestimentar") de adjecti­
vul haină („rea la inimă, neîn­
durătoare"), După cum se vede
şi aceste cuvinte sînt omografe.
Prin accent se obţine deosebi­
rea de sens şi valoare a cuvin­
telor. Dar accentul schimbă şi
calitatea fonemelor. Cuvîntul
haină (subst.), se pronunţă în
două silabe: hai-nă, observîndu-
se că în prima silabă vocala a
şi semivocala i formează un dif­
tong, pe cînd adjectivul haliră se
rosteşte în trei s ila b e : ha-i-nă,
unde se vede că i esţe vocală şi
că între a şi i este o poziţie dc
hiat.
Accentul este acela care pre­
cizează sensul şi în cazul omo-
grafelor: compănîe („numele
unei mici unităţi militare") şi
companie („tovărăşie": „Se
plim bă în corrtpanfa a doi băr­
baţi").
Cu acest prilej trebuie făcu­
tă deosebirea între cuvinte omo­
grafe (care se scriu la fel, dar
se accentuează diferit, avînd
sensul în funcţie de accentuare)
şi cuvinte omonime (care au
aceeaşi formă, se rostesc la fel,
dar au sensuri diferite, preci­
zate de determinante sau de
context: capră („animal"), ca­
pră de trăsură, capră de gimnas­
tică ş.a. In propoziţiile: „Birja­
rul stă pe capră", „Ai sărit bine
capra", se înţelege în prima, că
birjarul stă pe capra trăsurii,
------© -----
R eu şit .
program ed u cativ
Zilele trecute, Comitetul orăşenesc
U.T.M. Simerin, în colaborare cu
conducerea clubului muncitoresc „Fi-
limon Sîrbu“ din localitate au orga­
nizat un concurs „Drumeţii veseli" sectoare de producţie.
pe tema „P.C.R. organizatorul şi In majoritatea cazurilor, zonele cu miniere,« îndeosebi datorită aejrajului perienţele făcute In mine cu peste lor materiale spumoase permit ca în
conducătorul luptei ceferiştilor şi pe- focuri subterane abandonează rezer­ in serie şi nedivizat.
trolişîilor din ianuarie-februarie va deschise sau pregătite, ceea ce Metodele clasice utilizate pentru flamabiie şi netoxice, fără « irita singur miner să efectueze într-o oră,
1933".
Concurenţii, lineri muncitori din
întreprinderile oraşului, au dovedit
prin răspunsurile date o bună pre­
gătire. Cel mai mare punctaj l-a în­
trunit tov. Ioan Calotă, reprezen­
tantul organizaţiei U.T.M, de la
C.F.R. nod-Siraeria. care a ibst de­
clarat ciştigătorui concursului. După
concurs, cei peste 400 de utemişti au
asistat la un program artistic pre­
zentat de fanfara şcolii profesio-
mi!'* corul şi orchestra şcolii medii
din loeal’t-jte.
M. LUCACI, R. HUMIŢA
I. PRICOP şi R. VIŞINEANU
corespondenţi
M F .O .P .—
•*»
MARIA BARIMA
este colectivistă la G.A.C. din
'Lăpuşnic, raionul Ilia. La mun­
cile agricole din gospodărie ca
şi inactivitatea obştească s-a
dovedit fruntaşă. De aceea a
fost propusă a cincea oară
candidată a F.D.P.
130 la sută, efectinnd lucrări de cea zeci de ore muncă patriotică la
mai bună calitate.
Dar nu numai in producţie Cornel stilpi.
Bolcu munceşte conştiincios. Cu ace­ Conştient de faptul că numai prin
raşi seriozitate şi tragere de inimă exemplul personal se pot convinge
ci activează pe tărîm obştesc. Fiind oamenii, Cornel Bolcu se situează în­
deputat in circumscripţia electorală totdeauna în fruntea acţiunilor.
orăşenească nr. 9 Brad a muncit cu Ţoale acestea au făcut ca cetate•
la acţiuni patriotice.
Datorită acestei preocupări şi a didatura de deputat in sfatul popu­
sprijinului acordat de cetăţeni s-au lar al oraşului. Cu ocazia întilnirii,
putut efectua lucrările de lărgire şi ce a avut loc zilele trecute, candi
aliniere a străzii Morii şi de extin­ datul şi alegatorii au discutat des¦
dere a reţelei electrice. La această pre noile măsuri ce vor trebui luate
ultimă lucrare, oamenii pe lingă pentru continua înfrumuseţare şi
contribuţia benevolă în bani (s-a gospodărire a circumscripţiei lor.
strîns suma de 3.S00 lei), au prestat
IWL
iar, în a doua, că este vorba de
capra, aparat de gimnastică).
Accentul în limba noastră are
şi rol morfologic, pulînd deo­
sebi timpurile unor verbe. Ast­
fel, unele verbe de conjugarea I
au forme omografe la persoana
a IlI-a, singular, de la prezent
şi de la perfectul simplu, indi­
cativ. Deosebirea o face acen-
u l : ără-arâ ; eîntă-eîntă; etc.
Deseori se observă greşeli la lec­
tură, cititorii neexperimentaţi ci­
tesc perfectul simplu ca prezent.
In acest caz trebuie să se ţină
seama d e concordanţa timpu-
rilor. Dacă acţiunea celorlalte
verbe din context este la trecut,
atunci formele verbale în discu­
ţie trebuie citite cu accentul pe
ultima silabă, fiind la perfectul
simplu.
In legătură cu unele cuvinte
care se accentuează în două fe­
luri, normele ortoepice actuale
fac precizări. Iată cîteva dintre
aceste cuvinte folosite mai d e s :
antic, antică, barhit, bilănţ (nu
bilanţ !), caracter, fenomen, pro-
fesdr, bolnăv (nu bdlnav !), duş-
măn, gingie, d a r : gingaş, mir-
şav ş.a.
Supărătoare sînt însă accen­
tuările greşite a unor nume de
persoană ca Vxrgil, Cdrnel sau a
unor substantive comune, intrate
de mult în folosinţa unor mase
la rg i: băiet, Idzincă, sector etc.
Aceste cuvinte trebuie rostite
corect a s tfe l: Cornel, Virgil, ba-
lât, lozincă (p lural: lozinci),
sectdr (sectdare).
Respectarea accentului duce
Ia o pronunţare îngrijită şi con­
tribuie la unitatea ortoepică a
limbii romîne actuale.
V. ŞERBAN
fu ^ â o u ,
' HOUR
Meted© m oderne pentru prevenirea
focurilor su b terane
In exploatarea normală a stratu­
rilor de cărbuni, precum şi a mine­
reurilor complexe auro-argintifere pl-
ritoase şl In minele de cupru, focu­
rile subterane, datorită fenomenelor
de autoaprindere, degradează zăcă­
mintele şi împiedică lucrările mi­
niere. La exploatările carbonifere se
ajunge uneori chiar pînă Ia sistarea
parţială sau totală a activităţii unor
duce la pierderea unor importante
fonduri băneşti, fapt care se reflşc-
tă negativ în activitatea econo.
mică a întreprinderilor. Iată de ce
focurile subterane trebuie lichidate în
diferitele condiţii geologice şi tehni- dintre bpltari se obturează cp dopuri
co-miniere ale zăcămintelor.
Factorii care contribuie la autoa-
prinderi sînt complecşi. Incazul zăcă­
mintelor de cărbuni, încălzirea lor
se datoreşte coastituientilor petro-
grafici reprezentat! de vltriţl şi fu-
Zfiţi ¦— nişte hidrocarburi aromatice
oondensante. Deoarece vitriţit au cea
mai mare tendinţă spre autoaprindere, straturilor afeetate de focuri subte­ Iritaţi] pulmonare sau cpnjuctivlte nu­ de la Institutul de mine Petroşani Ci5SE5a5S5iS555555H5L5BSa5E5E5B5SSE5HSHSa5555.5H5HL2SH5B5E5aSŞ5ES15a5|§i5gSn
SILVIU LUGOJAN
este brigadier zootehnic la
G.A.C. din com una Lăpuşnic,
raionul Ilia. Muncind cu pasiu­
ne, el a obţinut rezultate bune
în creşterea producţiei la ani­
male. Pentru meritele sale a
fost propus candidat al F.D.P.
transportul şi plantatul a 20 de
9 din Brad să-i susţină din nou can­
M. RUGINESCU
Cinem atograf,
cu num ele
La căminul cultural „Horta” din
comuna Cîmpul lui Neag, oraşul re­
gional Petroşani, a luat flintă în
vara anului 1961 un cinematograf să­
tesc. Ţăranii muncitori din comună
au primit cu mare bucurie această
realizare, fiind o dovadă grăitoare a
grijii partidului şi guvernului pentru
educarea oamenilor muncii. Multe fil­
me educative au rulat la acest cine­
matograf sătesc.
Dar au oamenii din Cimpul lui Neag
un mare necaz. Căminul cultural
este alimentat cu curent electric de
la un grup electrogen local, care a-
partine de I.G.O. Petroşani, sectorul
Lupeni-Urioani. Acest grup este în
bună Stare de funcţionare, dar are.
un singur „cusur“: nu, vrea. să func­
ţioneze fără combustibil. Cei care se
ocupă cu aprovizionarea Iui ou com­
bustibil manifestă o totală lipsă de
răspundere şi o revoltătoare nepă­
sare fată de această situaţie care se
prelungeşte de peste un an de zile.
In 1962, luna ianuarie, cînd
se desfăşura „Festivalul filmu­
lui pentru sate“ grupul a fost
în stare de nefuncţionaxe aproape
toată lună.
In timpul vsrii şi in celelalte luni,
două săptămîni mergea, iar o săp-
mînă se odihnea. In luna noiembrie
1962 cinematograful nu a funcţionat
din această cauză două săptămîni iar
Pentru obţinerea de recolte bogate
Colectiviştii din Dineul Mare, ra­
ionul Orăşlie s-au convins că numai
lucrînd păminlul după cele mai îna­
intate reguli agrotehnice pot să-i
smulgă un rod mai bogat. Cum să facă
acest lucru, ei au învăţat şi conti­
nuă să înveţe la cercul agrotehnic de
S ani pentru cultura plantelor de cimp
de regulă, ei constituie factorii ger-
minanti ai focufilor subterane* In mi­
nele de eupru, oxidarea piritelor dă
naştere la autoaprinderi. Oxîdarea mi­
nereurilor complexe piritoase, de ase­
menea produce focuri, ceea ce face
de altfel şl sulful piritic în unele ză­ mici lichizi de izoclanati. Noul pro­
căminte de cărbuni. La autoaprinderi
mal contribuie şi condiţiile tehnico-
economice şi geologice ale exploată­
rilor, precum şi conducerea lucrărilor Se întăreşte in circa 30 secunde. Ex­ Proprietăţile fizico-mecanlce ale noi­
prevenirea şi asanarea focurilor con­
stau în închiderea lucrărilor miniere
cu ajutorul digurilor din boltarl exe­
cutaţi din mortar de ciment; spaţiul
de nisip. Se mai utilizează şi blindu-
rile. Un aeraj mecanic corespunză­
tor, eu dirijarea curenţilor de aer,
de aşemenaa, previne extinderea focu­
rilor subterane.
In practică însă, aceste metode
s-au dovedit a fi mai puţin eficace.
Resent s-a pus Ia punct o metodă
nouă pentru consolidarea şl etanşarea
DRUM S O C I A L «
Şedinţă
de Gomunîeărî ştiinţifice
Sîmbătă după-amiază tn sala de
cultură a Spitalului unificat din Deva
a avut loc şedinţa de comunicări
ştiinţifice a secţiei de ftiziologie apar-
ţinlnd U.S.S.M., filiala regională Hu
nedoara. La şedinţă au participat 50
de medici specialişti din unitătil-e
T.B.C. din regiune, medici specialişti sate; 6,30 Muzică de estradă ; 7,10
de boli interne, O.R.L., pediatrie şi Melodii populare romînaşti ; 7,30
farmacişti,
In cadrul şedinţei tov. dr. Ovidiu mentară a dulciurilori '9,00 Muzi­
Constantinescu, directorul Spitalului că populară romlnească şi a mino­
unificat din Deva, mambru al Consi rităţilor naţionale.,- 9,30 Muzică din
liului de conducere al U.S.S.M, i opere,- 10,30 Estrada melodiilor,-
prezentat o dare de seamă asupra 11.30 Dansuri din operete; 12,20
activităţii ştiinţifice a şedinţei de Cintece şi dansuri populare din
ftiziologie in anul trecut. Vorbind ţări socialiste; 13,10 Muzică de
despre activitatea secţiei, el o ară' estradă; 14,00 Concert de prinz;
tat că în anul trecut au fost prezen­
tate 112 referate la cercuri şi subit
liale. Majoritatea referatelor expuse
au fost axate pe studiul morbidităţii
In mediul industrial, şi agricol.
Pentru cunoaşterea mai amănunţită
a morbidităţii T.B.C. din regiune, s-au
initiat schimburi de experienţă şi pă
reri. S-a scos in evidentă, cu acest
prilej, experienţa bună şi contribu­
ţia însemnată a medicilor specialişti
de la spitalul T.B.C. Deva, Sanato­
riul T.B.C. Brad, Geoagiu, Hunedoa­
ra, Alba Iulia şi Petroşani în rezolva­
rea unor probleme privind combaterea
şi tratarea T.B.C.
In cadrul şedinţei de lucru, tov, dr.
O. Constantinescu şi un colectiv de
mediei de la spitalul T.B.C. din Deva
au prezentat comunicarea „Incidenţa
şi caracterele tuberculozei pulmona­
re la muncitorii sanitari din unită­
ţile antl-T.B.C. ale regiunii Hune­
doara pe o perioadă de 10 ani“. De
asemenea tov. dr. I. Ghileanu, a infor­
mat pe cei prezenţi despre simpozio­
nul „Cancerul bronho-pulmonar“ ce a
avut loc Ia Cluj.
In încheiere eei prezenţi au dis­
cutat planul complex de combatere a
tuberculozei pe anul 1963.
la sfirşitul Iui decembrie la fel. In
luna ianuarie 1963, cind se desfă­
şura a doua etapă a Festivalului fil­
mului la sate, la acest cinematograf
a rulat doar un singur film.
Pe lingă faptul că cinematograful
nu-şi poate îndeplini sarcinile de
plan, nu se pot organiza nici acţiu­
nile cu filmul planificate, iar oame­
nii sînt puşi adesea pe drumuri de­
geaba. Si nu este vorba de o simplă
întimplare, deoarece această situaţie
persistă în mod sistematic lună de lu­
nă, cu toate că aprovizionarea cu
combustibil (motorină şi ulei) nu con­
stituie o problemă de nerezolvat. In
această situaţie, pe bună dreptate ce­
tăţenii se întreabă: pînă cînd va mer­
ge aşa treaba lâ acest cinematograf?
Şi pînă cirid tovarăşii de la I.G.O.
vor manifesta aceeaşi nepăsare, de-a
dreptul condamnabilă?
Fată de situaţia de mai sus se face
vinovat şi Sfatul popular al comunei
Cimpul lui Neag, pentru care, dacă
cinematograful merge, e bine, iar
dacă nu, e tot bine. Oare cum poale
fi apreciată o asemenea atitudine?
- ...In multe sate şi comune din re­
giunea noastră colectiviştii solicită a-
parate de cinematograf iar la Cîmpul
lui Neag, acesta, din cauza unei ne-
păsări, stă nefolosit... Pînă cînd, nu
se ştie,
H. CORNESCU
corespondent
care funcţionează în salul lor. Cursul
este frecventat cu regidarilate de
peste 50 de colectivişti. Inginerul Mir-
cea Bordeanu, la fiecare lecfie pe care
o predă, foloseşte şi un bogat mate­
rial documentar.
VIOREL POPA
corespondent
rane, precum şi a obturării barajelor
şi blindurilor, a uşilor de aeraj, cu
ajutorul unor spume rigide de poli-
uretani vinilici şi de răşini ps bază de
uree formol, obţinute prin ameste­
cul mecanic al celor doi produşi chi­
dus chimic, constituit dintr-o spumă
de poliuretani, îşi umflă volumul ini­
ţial do 30 ori, fiind autoextensibili.
60 substanţe chimice poroase, nejn* lupta contra focurilor de mină un
spiderma Ia persoane nu o sensibi­
litate normală, au arătat că spumele
de poliuretani nu slnt toxice. Ele
aderă puternic pe suprafaţa rocilor,
a lemnului de mină, a armăturilor
metalice, realizîndu-se praotio optu-
rări etanşe pătrunderii şi difuzării
aerului.
In galerii, amestecul de spume ri­
gide de poliuretani se aplică prin pul­
verizare, temperaturile da lucru pu­
ţind varia de le 45°C pinâ Ia —4°C.
Personalul utilizat pentru pulverizarea
spumelor poartă rareori mască, de-
oareae izoctanaţii provoacă uşoare
PAG; 3
-ÂGEMDÂ
(Qa&io
22 FEBRUARIE 1063
Programul 1: 5,07 Muzică popu­
lară romlnească ; 6J17 Cîntece pa­
triotice ; 6,20 Emisiunea pentru
Sfatul medicului: Valoarea ali­
LL LC vA N TA & jceculă
15,20 Muzică uşoară; 16,15 Vorbeş­ d u r a b il a ' jJ»ţ. # / *
te Moscova; 16,45 Muzică popu­ lL F T I N A
lară Interpretată de Ştefamia Ste­ / s J ,0
re şi Dumitru Fărcaş; 18,00 Uni­ & *L*¦
versitatea tehnică radio ; 18,40 Cin­
tece şi jocuri populare romîneştl;
19,00 Jurnalul satelor; 19,25 Mu­
zică uşoară; 20,30 Noapte bună
copii: „Şoricelul“ ; 20,40 Concert
de muzică uşoară romlnească»
21.30 Muzică populară romlnească H T akfons Î 1 8 -» L
cerută de ascultători;
Programul II: 12,45 Melodii de
e s t r a d ă 13,25 Dansuri din ope­
re ; 14,30 „Album Johann Strauss“
— muzică de estradă; 15,00 Din ii
muzica popoarelor; 16,10 Muzică
uşoară; 16,50 Muzică; 18,05 Muzi­
că simfonică; 19,00 Muzică romî-
nească de estradă; 19,30 Teatru | MS V S K V 3 S S S S V S SSV23L5V23SSV23SZVZSSSVSSS3AS3KVS5W
la microfon „Egmont“ ; 21,13 Melo- |
dii populare romlneşti; 21,45 Sim- I i FILIALA INSTITUTULUI |
fonia de Akio Yashiro — orches- I
tra simfonică a Radiotelevizlunii I DECERCETĂRI MINIEREPETROŞANI I
japoneze; 22,30 Moment poetic;
22,35 Cîntece de drigoste; 23,10 M-------------------------------------------------------------------------------- ------------- M
Concert de noapte.
5$ s t r a d a lo v a n ilo r nr. 1, o r g a n i z e a z ă $
C inem a
| în z iu a d e 11 m a r t ie 1 9 8 3 , la s e d i u l filialei* |
| CONCURS |
| p entru o c u p a r e a u rm ătoarelor p ostu ri: |
22 FEBRUARIE 1963 a» i j un şei seefie cercefara ««
DEDA : Telefonista — cinemato­
graful „Patria"; HUNEDOARA: 'tfj S f fr e ! c e r c e t ă t o r i ştiîn is fic î p r i n c i p a l i $
M
Balada husarilor — cinematograful SJ f i un c e r c e t ă t o r ş t iin ţific p r i n c i p a l medic
„Victoria“ ; S1MERIA : Lupii la
stînă — cinematograful Pinti- W f | un c e r c e tă to r ştiinţific p rincipals o c io lo g
lie" ; PETROŞANI: Pedro pleacă % § un tehnician I minier ^
în Sierra — cinematograful „Al. Sa-
hia“ ; Marile speranţe — cinema­ f § un tehnician I m edical. ”
tograful „7 Noiembrie": ALBA IU- Cererile de înscriere la concurs se primesc la registra- s
LIA: Felele —cinematograful „Vic­ R tura filialei pînă în ziua de 28 februarie 1963. «j»
toria" ; Cazacii — cinematograful yl Condiţiile cerute pentru ocuparea posturilor sînt afişate la ^
„23 August" ; SEBEŞ : Prietenul $ sediul filialei. gj
nostru comun — cinematograful
„Progresul"; Vals pentru un mi­ Orice lămurire suplimentară se poate cere la telefon Inter. 9. M
lion — cinematograful ,.M. Sado- ÎVS2AS3E2AL§5SăASSE2AS3S2AS313SAS3SS2ASSS2ASÎ W
veanu" ; ORĂŞTlE : Regăsirea —
cinematograful „V. Roaită" ; Călu­
ţul cocoşat — cinematograful „Fla­ i TRUSTUL 8E8I0NAL DE CONSTRUCŢII jj
căra" ; HAŢEG: Misterul celor
doi domni „N" — cinematograful
„Popular"; BRAD: Casa de la răs­ :¦ D EVA. \
cruce —. cinematograful „St. ro­
şie ; LONEA : Omul de lingă tine J A N G A J E A Z Ă IMEDIAT
— cinematograful „Minerul“ ; TE- ¦:
IUŞ: Cocoşul sperie moartea — > u rm ătoarele ca d re: -v
cincmalografid „V. Roaită" ; ZLAT- ¦Q: INGINERI CONSTMISCŢII 5
NA : Poveste despre o fată — cine­
matograful „Muncitorul“ ; ILIA : “o cu vechim e de trei ani în producţie, pentru cen- .¦
Revista de la miezul nopţii — ci­ trala trustului şi şantierele din regiune \
nematografid ..Gli. Doja" ; APOL- $ ŞŞINGINERI MECANICI Î
DUL DE SUS: Urme tăcute — r” cu vechim e de trei ani în producţie pentru Intre- «,
cinematograful „23 August". *b prinderea de producţie industrială şi prestaţii Deva !!«
aa f
(Buletin.
§1MAIŞTRI coBîsSruciori şft instalaţii L
m eteo ro lo g ie
o“ pentru toate şantierele din regiune %
PENTRU 24 ORE
Vremea devine schimbătoare, cu' i 11MUNCITORI CALIFICAŢI ca: fnsta- i
cerul mai mult noros. Vor cădea
precipitaţii sub formă de ploaie. S SeatoaT âjracSSsâre centrală, sâni*
Temperatura staţionară: ziua în­
tre 5 şi 11 grade, iar noaptea Î figsi'Işfiă, dUalgyfaerl etic. ^
înlre — 3 şi 3 grade. Vînt mode­
rat, cu intensificări locale din sec-, L HMUNCITORI NECALIFICAŢI. -î
torul sud şi sud-vest.
•’ Angajările pentru personalul tehnico-administrativ se fac "ml,
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE "« Ia centrala trustului din Deva, serviciul cadre, Iar pentru
"â m uncitori la sediul şantierelor.
Vreme schimbătoare, cu cerul mo-
ros, temperatura staţionară, apoi Lămuriri suplimentare se pot obţine de la serviciul or- •’
în uşoară creştere. °° ganizarea m uncii al trustului. 2*
iv .V A m W W .W iW W^%".D0V.VA%W.1.,.V.V.V.V*V*Î
C O N S U M A T O R I!
mai ta unele persoane cu o anumită
sensibilitate organică. Debitul de
pulverizare este de 2,8 1/m, ta o pre­
siune de 2,1 kgf/cm2.
Spumele, datorită umflării rapide,
umplu în olteva minute toate cavi­
tăţile şi fisurile, formînd un strat e-
tanş, aderent şi foarte rezistent, atlt
ta umezeală, cit şi la acţiunea ciu­
percilor şi microorganismelor. Rezis­
tenţa maximă a spumelor se obţine
după o priză de 30 ore. Datorită sla-
' bei conductibilităţl termice, pe lin­
gă că obturează fisurile şi găurile,
in general greu de Închis cu alte
materiale, spumele Izolează atlt circu­
laţia aerului de ventilaţie din mină,
cit şi contactul cu rocile înconjură­
toare, care din oauza focurilor sub­
terane ascunse pot atinge tempera­
turi pină 1a 120°C.
Tot cu ajutorul spumelor rigide de
poliuretani se protejează contra în­
gheţului şi conductele de apă şl cana­
lizările miniere.
pe pereţii galeriei, un baraj etanş. ap5ESH5H5H5H5H5S5 5B5H5H525E5H525E5H
Cele mai perfecte etanşări de galerii
se efectuează tntinzînd mai Intti Unităţile întreprinderii de industria cărnii din reglu- JJ]
o pînză de vată de sticlă, rigidizată
cu ajutorul spumelor da poliuretani, nea Hunedoara produc sortim ente noi de preparate din g
care în plus protejează aproape pînă
la ignifugare armăturile de lemn de subproduse com estibile şi din sînge. K
mină.
• Cu toate că uretanll sînt uşor in­ Aceste preparate bune şi ieftin e se găsesc de vînzare la S
flamabili, }a ardere produclnd negru
de fum, straturile superficiale de ne­ unităţile comerciale de stat şi cooperatiste. S
gru de fum formate acoperă supratata
spumelor, oprind astfel combustia lor Consumaţi cu încredere aceste preparate, bogate în pro- Gj
in adînoime.
teine. ^
Con!, unlv. ing. D. C. TRAUŞEANU