Page 73 - 1963-02

PROUSTARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-V A ' ’ .-v. A::::

'^ i i w r rr w ; ţ v i mm

! Anal XV. Nr. 2538 Vineri 22 februarie 1863 4 pagini 20 bani

Să facem din colectarea In Intîmpinarea alegerilor

fierului vechi P rogram e cullural — trecută 33 de conferenţiari au fă­
o acţiune de m asă artistice cut expuneri cu privire la ale­
gerile din trecut şi de azi, despre

Formaţia de teatru a Casei ra­ lupta popoarelor pentru apăra­

ionale de cultură din Orăştic a rea păcii ş.a. La Dineu Mare,

In planul economic de 6 ani, sta­ 18 februarie, tinerii au predat la prezentat în faţa ţăranilor mun­ după expunerea conferinţei, bri­
bilit da Congresul al IlI-lea al parti­ I.C.M. mai mult de 2000 tone fier
dului, se prevede ca în anul 1965 vechi. Cea mai mare contribuţie au citori din satul Boiul, piesa „Jos gada artistică de agitaţie şi ele­

Tudorache, sus Tudorache". Bri­ vii şcolii de 8 ani au prezentat

producţia de otel a patriei să ajungă adus-o tinerii din oraşul regional Hu­ găzile artistice de agitaţie de la un frumos program artistic, apoi SCENA DIN FILMUL „LUPENI 29“.

la 3,3 milioane tone, de 2,3 ori mai nedoara, care în perioada amintită U. M. Cugir şi F. C. Orăştie au s-a vizionat film ul „Cinci cartu­ l upeni 2 9filmul ROMINESC i* îii premieră
mare decît în 1959. Sporul acesta au colectat şi predat peste 1000 tone prezentat programe adecvate ale­ —
gerilor în satele Geoagiu, Aurel şe". De asemenea, cele trei bri­
de producţie, după cum se prevede fier vechi. Rezultate frumoase au ob­ Vlaicu şi Turdaş. - la Lupeni şi Petroşani
în Directivele Congresului, va fi ob-' ţinut şi tinerii din oraşele regionale găzi ştiinţifice ale Casei raionale
C onferinţe — consumaţii
tinut pe de o parte prin mărirea ca­ Petroşani şi Deva, din raioarţele O- de cultură, au dat consultaţii ţă­ l
pacităţii de producţie, iar pe de alta răştie, Alba şi Ilia. Slabă a fost însă In fiecare duminică la cămi­
nele culturale din raionul Orăş­ ranilor m uncitori din satele Tăr-
prin utilizarea raţională a agregatelor contribuţia tinerilor din raionul Sebeş, tie se expun conferinţe ' pe di­ In cursul zilei 'de ieri, oraşele teptat de ei cu acelaşi interes şi 1929 i Fehcr Vasile, rAron Cristea, \
ferite teme actuale. Duminica tăria, Geoagiu-Băi şi Aurel Vlai­
existente. care au colectat numai 7 tone fier cu. Lupeni şi Petroşani, ca şi întreagă pasiune. Gheorghe Gtiiaş, Galior Francisc şi J

Din planul şesenal au trecut trei ani. vechi şi n-au predat nimic la I.C.M. N. MUNTEAN Valea Jiului — au trăit momente Locuitorii Văii Jiului au aflat încă alţii. Alături de ei, pariind pe piept f
Capacităţile de producere a otelului V. POPA
au sporit continuu. La Hunedoara Totuşi, fată de posibilităţi, rezulta­ emoţionante. A / ost prezentat în înainte că la festivităţile premierei ordine şi medalii ale Republicii f
au fost construite noi cuptoare Mar­ tele obţinute în colectarea fierului . corespondenţi
vechi nu sini mulţumitoare. In mi­
premieră filmul de lung metraj vin în mijlocul lor şi unii actori, Populare Romîne, se aflau mineri f

tin, de mare capacitate, cele mai nele de cărbuni şi minereuri, în ex­ Discuţie intre mecanici „Lupeni 29“. interpreţi ai rolurilor principale. Curmai tineri cum sînt: Sabin Ghioan- 4
mari din tară; anul trecut a fost dat ploatările forestiere, în fabrici şi u-
Citeva zile înainte, minerii din alîl mai mult ei au ţinut să parii- că. Musta Alexandru, Petru Săi- ?
localităţile !osiei. „Văi a Plînge-
aici în exploatare al treilea cuptor de zine, în gospodăriile colective, de tii", în prezent Valea minunată a cipa la vizionarea filmului, să se ceanu, Nagy Andrei, Pavel Drîmbă- v
400 tone. Pe de altă parte prin stră­ stat şi S.M.T.-uri, există mult fier bucuriei şi muncii entuziaste, dis­
daniile colectivelor de oţelari, cup­ vechi necolectat. Asemenea rezerve Depoul de locomo- trecute pe m ecanicii şi sertarelor iar de- cutau cu mult interes şi aşteptau întâlnească cu actorii, să discuta cu reanu, Constantin Năstase şi mulţi J
nerăbdători să vadă pe ecran as­
tive Simeria. Hărni- Sim ion Istrate, Ma- fecţiuniie, cit de m ici pecte ale muncii şi luptei din tre­ ci, să le aducă mulţumirile lor alţii. 4
cut a înaintaşilor lor. Oameni mai
toarele vechi s-au modernizat, indicii se găsesc în mineie din Valea Jiu­ cia colectivului de tei Rigău, Ion Timar ar fi ele, trebuie să in vîrslă sau tineri, femei şi copii, pentru această operă de mare artă. înainte de începerea filmului, io- 4
majoritatea covîrşiloarc a Văii Jiu­
de utilizare au crescut. Şi ca urmare, lui, la Uzina „Victoria“ din Călan, aici este binecu- şi Mircea Radeş. Dis- fie imediat înlăturate, lui au aşteptat filmul cu nerăbda­ ...Dar, pînă la începerea filmului varăşnl David Lazăr a adresat un i
producţia de otel a crescut şi creşte la întreprinderea de materiale do re pentru că întregul lui conţinut
noscută în toată cutau despre econo- Care sînt urmările înfăţişează aspecte din munca şi au mai rămas citeva ore. In acest salut călduros din partea Comitelu- f
lupta minerilor, constituie un oma­
Remorcări m ii. Cel m ai în acestor sfaturi, cei- giu adus acestor lupte. timp actorii au vizitat citeva locuri lui orăşenesc de partid şi a tuturor 4

mereu, ceea ce dovedeşte că sarcina construcţii Bîrcea, la G.A.S. Bîrcea, de trenuri cu su- vîrstă dintre ei, Ion lalţi m ecanici le în­ Pentru cei tineri, în mod deosebit, de muncă unde s-au întîlnit si în­ oamenilor muncii din Valea Jiului, •
trasată de partid In această, direcţie pe şantierul de construcţii din Deva curiozitatea este mai mare. Ei n-au
nu numai că se va realiza, dar chiar şi în multe alte locuri. Organizaţiile pratonaj, economii Timar, le vorbea ce­ ţeleg. O parte din ci trăit acele zile amare şi nu-şi pu­ treţinut cu mineri, ingineri şi teh­ lucrătorilor care au participat la \
se, va depăşi. Otelarii .depun eforturi de partid, cele sindicale şi de U.T.M., teau da seama pe deplin în ce a
stăruitoare pentru folosirea şi mai conducerile administrative din aceste de combustibil con­ lorlalţi despre meto­ le aplică demult în constat viata şi munca minerilor în nici. ni care, păstrînd tradiţiile glo­ realizarea acestei opere a cinema- 5
bună a agregatelor, pentru continua’ unităţi, nu şi-au făcut însă o preocu­ regimurile de cruntă exploatare. Cei
mărire a indicilor de utilizare — cale pare din colectarea fierului vechi. venţional, conştiin­ dele iui de econom i­ practică. Şi. rezulta­ mai în vîrslă însă< care au trăit zi­ rioase ale celor ce au luptat în tografiei rcmîneşti şi actorilor pre- !ţ
sigură de sporire a producţiei de otel. lele întunecate ale exploatării, îşi
Timpul s-a niai- încălzit; zăpada se ciozitate, toate aces­ sire a com bustibilu­ tele sînt dintre cele amintesc de viata mizeră şi ob­ trecut pentru fericirea noastră, ex­ zenţi. S-o dat apoi cuvîntul lovară- 4
Dar, după cum bine se ştie, otelul topeşte repede. Aceasta înseamnă că scurantismul în care au . fost ţintiţi
nu se face numai din fontă nouă; s-au creat condiţii şi mai bune de tea au pătruns de lui. EI lucrează pe mai bune. N u e lună decenii întregi. Dar, cu toate aces­ trag cărbunele necesar industriei, lu­ şului Mihnea Gheorghiu, preşedinte- i
aproape jumătate din încărcătura cup­ tea, filmul „Lupeni 29“ a fost aş-
toarelor Martin o constituie fierul colectare a fierului vechi şi la sate. m ult în conştiinţa locom otiva 230.196 în care echipajul de crează în condiţii noi, se hrănesc le Consiliului Cinematografici care 4
vechi. Adică, la un cuptor de 400 Organizaţiile de partid de aici au da­
tone, la o singură şarjă, sînt nece­ toria să mobilizeze toate forţele pen- fiecărui m ecanic şi care de curînd a ieşit pe locom otiva 230.315 şi se îmbracă bine, beneficiază de după ce a făcut, o scurtă expunere f
sare 160—180 torte fier vechi. Ce în­ Iru ca metalele vechi să fie trimise toate realizările societăţii noastrIVe “a , .f.i.l.m..u..l.u..i.,....a. prezen-ta--t lp..e....a..c.t.o..r.i.i.: j4
seamnă aceasta? Că la sporirea pro­ otelăriilor. Agitatorii trebuie să-i con­ fochist. Experienţa din reparaţie gene- să nu realizeze cîte
ducţiei de ote! nu participă numai vingă pe oameni că prin colectarea
otelarii, ci toţi oamenii muncii din şi predarea fierului vechi se produc bună a unuia este rală. 20 tone de com busti­ noi. In vizita pe care au jăcut-o Lica Gheorghiu, 1n interpretarea ro- 5
patria noastră. Căci fierul vechi, care mai multe maşini agricole, care uşu­
se încarcă în cuptoarele otelăriilor, rează şi r~c mai spornică munca pe îm părtăşită şi celui- — Reparaţia e bu- bil convenţional. s-au oprit • la casa lui Petre Lelea- hilui Ioanei, Colea Răutu, în inter
este colectat în mine, uzine, în gos­ ogoare. Prin folosirea a zece tone
podăriile colective, el este adunat de de fier vechi se obţine otel din care lalt. La intrarea sau nă, n-am nim ic de Discuţiile au conti­ nu, eroul principal al filmului, la prclarea rolului lui Petre Leteanu,
către tineri şi vîrstnici, fără nici o pot fi fabricate 65 semănători, sau 37
deosebire. pluguri, sau 360 aragaze, sau un trac­ ieşirea din tură, me- zis, spunea bătrînul nuat pînă la ora c.înd placa comemorativă din curtea mi­ Ştefan Ciubotăraşu (Varga), Geor-
tor, sau 800 biciclete, sau fier beton
Poporul nostru, călăuzit cu înţe­ pentru 20 apartamente şi cile alte canicii discută des- mecanic. Dacă maşi- m ecanicii trebuiau să nei Lupeni, în sala comprcsoarelor, ge Calboreanu ('Ludor-baci), Ilarion
lepciune da partid, merge cu paşi si­ produse.
guri spre desăvîrşirea construcţiei so­ pre felul cum au na nu e bine îngri- intre în tură. Au fosta uzină electrică pe care parti­ Ciobanii (Dăneţ), George Măruţă
cialiste. Industria noastră grea este in Un rol deosebit în colectarea fieru­
plină înflorire. Astăzi exportăm, chiar lui vechi îl au organizaţiile de partid m uncit şi ce mai tre- jită însă de la în- plecat atunci fiecare cipanţii la grevă au cucerit-o. Au (directorul minei), Mircea Drăgan, L
în ţări cu tradiţie în fabricarea şi
prelucrarea melalului, maşini şi uti­ din întreprinderile industriale. Aici, buie făcut pentru ca ceput, desconsideri la maşină, hotărîţi mers apoi la culbutoare, unde a regizor, Aurel Samson, operator şi V-
laje la nivelul cerinţelor tehnicii a- pe lingă piesele mici, uzate şi n-
vansate. Am făcut, prin urmare, paşi runoate la înlîmplare, se găsesc uti­ roadele muncii lor să munca celor care au să obţină realizări şi lucrat în trecut şi văduva Ioana... pe alţi tovarăşi din echipa de fil­
mari. foarte mari, în această di­ laje mari, învechite, nefolosite de
recţie. Dar pretenţiile sînt şi multă vreme. Din neglijentă însă nu fie şi mai mari. reparat-o. Nu trebuie mai mari. E ora ÎS. Sala palatului cultu­ mare. -1
mai mari. Scopul final al politicii se fac formele necesare pentru a pu­
partidului este făurirea societăţii co­ tea fi ridicate de T.C.M. Organizaţiile l-am surprins în- neglijată niciodată IORDACHE PRTCOP rii din Lupeni s-a umplut pînă la Un moment emoţionant l-a consli-
muniste. Către acest tei tinde fie­ de partid trebuie să ia măsuri în con­
care om al muncii. Aceasta înseamnă secinţă. Nu trebuie neglijate însă nici tr-una din nopţile îngrijirea cilindrilor corespondent refuz. Erau prezenţi un mare nu- luit reîntîlnirea lui Lica Gheorghiu 4,
că mai avani multe de făcut în toate aşa-ziseie cantităţi mărunte de fier
domeniile vieţii, şi deci şi în ce pri­ vechi, care pot fi găsite in între­ măr de invitaţi din Lupeni şi alte eu bătrma Ana Golcea (Ioana), vă- J
veşte dezvoltarea industriei grele, cu prinderi. Pe galeriile minelor se gă­
pivotul ei industria construcioare de sesc o mulţime de armături metali­ localităţi ale oraşului regional Pe* duvă, soţia minerului căzut victimă
maşini — factor hotărîfor în mersul ce degradate, conducte sparte, cram-
poane. Colectat acest fier vechi, se Iroşani. represaliilor burgheziei împotriva
înainte al societăţii. De aici rezultă va vedea că se adună în cantităţi
importante, în zaci de tone. Tată de I.a spectacol au participat de a- greviştilor, căreia tovarăşa Gheorghiu
necesitatea producerii de cit mai mult ce organizaţiile de partid sînt da­ semenea tovarăşii: Petru Furdui, i-a înmînat un frumos buchet de
toare să ia măsuri iu această di­ membru al C.C. al P.M.R., prim- flori.
otel, de calitate tot mai bună. Oţe- recţie.
secretar al Comitetului regional Hu­ ...Pe ecran încep să apară imagini

nedoara al P.M.R., Andrei Cervcn- din film. Aşa cum filmul şi-a pro- 4
covici, Gheorghe Vuşdea şi Ioan pus, au fost prezentate mai întii 4
Ardeleanu, secretari ai Comitetului cauzele economice, politice şi socia-

regional de partid, Dumitru Dejeu, care au determinat pe mineri să

preşedintele Comitetului executiv al declanşeze marea grevă. Au urmat

Sfatului popular regional, Carol Sabo apoi alte scene deosebit de impor-

şi Víchente Bălan, membri ai bi- tanle, care au ţinut tot timpul trea-

roului Comitetului regional de partid, -ă atenţia spectatorilor. Cu toţii au

Lazăr David,prim-sccrelar al Comite- urmărit filmul cu o emoţie deose-

tului orăşenesc Petroşani al P.M.R., Sită, admirînd măiestria cu care 1

Cornel Stoica, vicepreşedinte al Co- actorii, noştri au interpretat rolu- J

mitetului executiv al Sfatului popu- File eroilor filmului.

Iar regional, loan Karpineţ, secretar hz încheiere, tovarăşul Nieolae ^

al Comitetului orăşenesc de partid Nicoriei, directorul E. M. Lupeni, a (

Petroşani, Traían Blaj, preşedintele mulţumit actorilor pentru partid- <

Comitetului executiv al Sfatului popu- parca la festivitate şi le-a urat noi 1

Iar orăşenesc Petroşani, Samoilă Mo- succese in activitatea lor viitoare. ,<

meu, preşedintele Consiliului local al * !

sindicatelor, conducători de întreprin­ La orele 20, în acelaşi enluzia

deri şi instituţii, ziarişti, cineaşti. şi atmosferă însufleţită, filmul a ru- ţ

Printre numeroşi oameni ai mun­ lat la cinematograful „7 Noiembrie“ (

îarii privesc cu toată răspunderea cii. prezenţi la festivitate se aflau din Petroşani,
această sarcină trasată de partid şi
depun eforturi stăruitoare pentru du­ La acţiunea de colectare a fieru­ După orc, în timpul liber, să răsfoieşti 0 revistă, e o plăcere. Acolo găseşti întotdeauna lucruri interc- mineri vîrstnici, participanţi la eroi­ I. SIRBU
cerea ei la îndeplinire. Dar, aşa cum lui vechi trebuie să participe cu toa­ cele lupte ale minerilor din anul S. POP 1
arătam mai sus, Ia sporirea produc­ tă răspunderea şi sfaturile populare. sânte.
ţiei de otel trebuie să contribuie toţi In gospodăriile ţărăneşti se găsesc /jV FOTOGRAFIE: Copii ai ceferiştilor şi colectiviştilor din Teinş, după orele de curs.
oamenii muncii, colectînd şi predînd multe unelte agricole vechi, care pot
Cit mai mult fier vechi pentru oţe- fi colectate şi trimise otelăriilor. IN IŢIATIVA CONSTRUCTORILOR DE
îării.
Pentru anul 1963 — al patrulea an Fiecare vbclo c o n stru it mai , mai bine
Tineretul regiunii noastre a pornit al şesenalului — oţelăriile noastre
in acest an hotărît la acţiunea de trebuie să producă otel mult. Este 000000000000000000000000 COOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOD mai bine, mai cu spor. Analizînd po­ ales în privinţa industrializării unor Mai multă atenţie vom acorda ri­
coleGtare a fierului vechi. In orele de datoria fiecărui om să-şi aducă sibilităţile existente, colectivul nos­ lucrări, folosirii de prefabricate şi dicării calificării muncitorilor. Pînă
contribuţia la realizarea acestei sar­ De curînd, în cadrul unei consfătuiri de producţie, constructorii şan- g tul a hotărît să desfăşoare o sus­ descongestionării punctelor de lu­ la 1 martie vom deschide un curs
cini. Organizaţiile de partid au da­ ţinută întrecere pentru îndeplinirea cru, Aşa de pildă, se vor executa cu o durată de 8 luni pentru 30 de
toria să acorde toată atenţia acestei planului fizic, urmărind scurtarea din prefabricate pe lingă elementele zidari şi mai tîrziu unul pentru in­
probleme. duratei de execuţie şi eontinua îm­ de planşeu, toate parchetele, mozai­ stalatori.
bunătăţire a calităţii. In cadrul dez­ curile şl rumbetonul. întreaga in­
libere au putut fi văzute la lucru Să privim în jurul nostru şi ori 8 tierului T.R.C.H. din Cugir au analizat modul in care s-a desfăşurat 8 baterilor ce au avut loc cu prilejul stalaţie de apă şi încălzire se va Ca măsuri pentru reducerea pre­
numeroase brigăzi de muncă patrio­ unde vedem fier vechi să-l luăm, să-l discutării sarcinilor de plan, construc­ preasambla, proba şi vopsi pînă la ţului de cost amintim turnarea de
tică, colectînd metalele vechi. Aşa predăm I.C.M.-ului. Din el se face o- 8 activitatea lor în anul trecut. Cu acest prilej, au fost scoase în evidentă o g torii şi-au formulat astfel angaja­ borduri cu goluri, care va reduce
se face că pe întreaga regiune, de la tel nou, maşini, care ne uşurează mentul lor: FIECARE BLOC, CON­ prima mină în cadrul unui atelier,
începutul anului şi pînâ în ziua de munca, ne fac viata tnni frumoasă. g seric de realizări şi metode dc lucru, precum şi rezervele de care dispune „ STRUIT MAI REPEDE, MAI BINE. ttrmînd să fie doar montată în bloc. consumul specific de materiale gu
Astfel, durata medie de execuţie o La fel preconizăm să procedăm şi cu 25 la sută şi folosirea agregatelor
I şantierul în vederea grăbirii ritmului de lucru, îmbunătăţirii calităţii şi ie- ^ fiecărui bioc va fi scurtată cu 10—15 tîmplăria. Prin folosirea excavatoa­
zile faţă de normativele în vigoare. locale (balast, nisip), economisind cile
§ ducerii preţului de cost. In vederea îndeplinirii, şi depăşirii- sarcinilor dc g relor se vor executa lucrările de 10 lei pe m.c. fată de deviz.
Grăbirea ritmului de lucru nu .se săpături mecanizat. Tot mecanizat se
§ plan constructorii şi-au formulat angajamente mobilizatoare, au făcut pro- g va face insă în detrimentul cali­ vor executa şi 95 la sută din betoa­ Acestea sînt doar citeva din mă­
tăţii. Se va lucra aşa fel incit la re­ ne şi mortare. surile ee preconizăm să le luăm in
p puneri valoroase pentru îmbunătăţirea muncii in viilor. Iată cum a fost con- g cepţie, blocurile să primească cali­ cadrul şantierului. Pe parcurs ele
ficative!» bune şi foarte bune. In Avînd în vedere că anul trecut se vor îmbunătăţi cu altele venite
ij cretizat angajamentul acestui harnic colectiv. 8 acelaşi timp Îs. preţui de cost se vor am avut unele stagnări din lipsa mai ales din partea muncitorilor,
realiza economii peste sarcinile de fîşiilor prefabricate pentru planşeu, tehnicienilor şi inginerilor care încă
OOOOOOOO00000000cooooooo cooccoooooooooooOOOOOOOO plan în vaioarfe de 46.000 lei. vom amenaja pe şantier un poligon de pe acum manifestă un interes
care să producă în anul 1962 cca. deosebit pentru înfăptuirea angaja­
Crearea unor condiţii din ce în ce complexe care au executat toate lu­ Angajamentul este îndrăzneţ, dar 12000 m.p. fîşii, producţia începînd mentelor luate în întrecerea socia­
mai optime de locuit constituie una crările de acelaşi gen la un bloc. pe deplin realizabil. Pentru asigura­ încă din primul trimestru. listă.
din preocupările de seamă ale sta­ Execuţia lucrărilor s-a desfăşurat pe rea unui ritm ridicat de lucru s-au
tului nostru. Pentru construcţia de baza unui gialic calendaristic, in preconizat o serie de măsuri tehniGe Pentru continua îmbunătăţire a DUMITRU ANDOR
locuinţe la oraşe s-au alocat în fie­ care s-a stabilit durata de execuţie şi organizatorice. Astfel, toate lucră­ calităţii, se va introduce la toate şeful şantierului
care an fonduri importante de ia şi volumul lor. Totodată, prin tre­ rile se vor executa pe bază de gra­ echipele sistemul predării şi preluă­
bugetul statului. Astfel, în Directi­ cerea la prepararea centralizată a fice calendaristice întocmite pentru rii lucrărilor pe bază de proces-ver­ GHEORGHE SURPEŢEANU
vele celui de-al lll-iea Congres ai butoanelor şi mortarelor s-au des­ toată durata construcţiei şi caro vor bal. De asemenea, se vor executa secretarul organizaţiei de partid
P.M.R. se arată că în perioada congestionat punctele de lucru. La fi urmărite săptăinînal. De asemenea, trei apartamente etalon unde se vor
1960—1965, se vor construi din fon­ sfîrşitul fiecărei săptătnîni, condu­ se vor organiza schimbul 2 şi 3, unde folosi materiale noi ca parchete la- IOAN RUSU
durile statului cca. 300.000 aparta­ cerea şantierului împreună cu meş­ vor fi folosiţi cel puţin 30 la sută
mente, de peste 3 ori mai mult decît terii şi şefii de echipă, analiza sta­ clin constructorii şantierului. In exe­ melare, vopsitorii în vinacet şi alc- preşedintele comitetului
s-a realizat în cei 6 ani -precedenţi, diului lucrări'or după grafic şi lua cuţia lucrărilor vom aplica sistemul hidal, tapete semilavabile şi altele. sindicatului
măsuri de impulsionare unde era muncii în lanţ, în aşa fel îneît să
înfăptuirea unui volum atit de mare cazul. căutăm să respectăm o ordine cro­ LAUREAN VA1DA
de lucrări — se arată în Directivele secretarul organizaţiei
celui de-al IH-lea Congres al P.M.R. Datorită unei mai bune organizări nologică a lucrărilor. Prin această
— pune în faţa organelor de partid a muncii, folosirii de metode cu ran- de bază U.T.M.
şi de stat, a ministerelor şi sfaturi­ damenie sporite, am reuşit să pre­ măsură se vor evita remedierile şi
Prin întreţineri curente, revizii periodice şi reparaţii de calitate, lă­ lor populare, a tuturor celor care au dăm oamenilor muncii din Cugir în spargerile de ziduri etc., lucrări care N. R. Iniţiativa constructorilor din Cugir este deosebit de valo
o răspundere în acest sector — de anul trecut 128 apartamente. Durata lungesc durata de execuţie. Cit pri­ roasă. Ea exprimă hotărîrea colectivului de aici de a traduce in viaţi
cătuşii din echipa lui Vasile Cîmpeanu, de la laminorul bluming din C.S.H., la proiectant pînă la executant — medie de execuţie a acestor blocuri veşte întărirea răspunderii personale sarcinile stabilite în acest sector de Congresul partidului. De aceea,
sarcina de a lua toate măsurile teh­ cu cîte 32 apartamente a fost de a constructorilor, vom permanentiza toate conducerile şantierelor, organizaţiile de partid, sindicale şi dc
asigură in permanenţă buna funcţionare a utilajului. nice şi organizatorice pentru a con­ 5—6 luni. In acelaşi timp blocurile U.TJVT. din regiune vor trebui să pornească de la acest angajament, sî
strui CÎT MAI MULT, ŞI MAI RE­ au primit la recepţia de către bene­ formaţiile pe obiective, astfel ca ele analizeze condiţiile şi posibilităţile ce Ie au şi să-şi formuleze anga-
In fnlografic: Echipa tov. Vasile Cimpeanu executind repararea unui PEDE, MAî BINE ŞI MAI IEFTIN, ficiar calificative bune, iar lucră­
reducîor intermediar de la masa rotativă. inlroducînd sisteme şi metode avan­ rile s-au încadrat în costul planificat. să execute In întregime lucrările de jámenle mobilizatoare. Trebuie să constituie o mîndrie pentru flecare
sate. de construcţii, materiale noi şi aceiaşi gen. constructor faptul că blocul sau apartamentul ta care a lucrat el, a fosl
Foto; V. ONOIU economicoase . Pentru anul 1963 şantierului îi re­ terminat într-un termen mai scurt decît cel planificat şi este de o ca­
vin sarcini şi mai mari. Vor trebui Masuri important# vom lua mai litate ridicată. In aceeaşi măsură este chemat să-şi aducă aportul şi co­
Aceste sarcini au călăuzit zi de construite şi date în folosinţă 270 lectivul de proiectanţi al D.S.A.P.C. Deva.
zi activitatea colectivului de con­ apartamente în Cugir şi 48 aparta­
structori ai şantierului T.R.C.H. din mente in oraşul Orăştie. Totodată, Pentru a împărtăşi din metodele şi experienţa de muncă a con­
Cugir. Pentru înfăptuirea lor au fost avem un important volum de lucrări structorilor şl proiectanţilor în vederea scurtării duratei do execuţie şi
luate o serie de măsuri tehnico-or- industriale, agrozootehnice, moderni­ îmbunătăţirii calităţii lucrărilor, ziarul nostru va pune la dispoziţia
ganizatorlee. Printre altele, s-a tre­ zări de drumuri şl altele. acestora, coloanele sale.
cut la exesuterea lucrărilor în mat
Ca şă înfăptuim Întocmai acest« sncni'
multe schimburi, formindu-se brigăzi
sarcini, este nevoie să muncim tot