Page 74 - 1963-02

PA®. 3
L AA aionul ÎIio. S A T E , A C T I V I I A i i C U L T U R A L E B O G A T E
Activişti culturali
fruntaşi
VERGINICA DOBROTĂ
directoarea şcolii din Gurasada
munceşte cu pasiune in toate
activităţile căminului cultural,
anlrenind in această activitate
şi pe celelalte cadre didactice.
Ea este o bună interpretă a
formaţiei de teatru
'AUREL OGNEA.X
este brigadier de cimp la Gos­
podăria colectivă din Roşcaţii
_ salul Mihăieşti. Alături de
sofia sa Felicia. el participă cu
regularitate la repetiţiile de cor
şi la programele artistice pe
care le prezintă căminul cultural.
OLIVIA MOISE
este bine cunoscută în I.ăpuş-
nic, pentru hărnicia de care dă
dovadă în munca din gospodă­
ria colectivă şi pentru activita­
tea pe cate o desfăşoară ca res­
ponsabilă a unui cerc de citit
din sat.
i un ajutor preţios din partea
Recital coral
Zilele trecute, la căbinul cultural
din Dobra, raionul Ilia, a avut loc o
lntllnire îulra candidaţi ai F.D.P. şi cătuit din cintece cum sînt „Republi­
alegători. Celor prezenţi, tov. Marin
Dincă, propus candidat In circumscrip­ tec de petreceri" şi altele. Buna inter­
ţia electorală nr. 4, le-a vorbit des­ pretare a coriştilor amatori a fost
pre însemnatele realizări obţinute în
.localitate, în anii puterii populare.
'Metania Iar, 'directoarea căminului cultural din Mintia,
face zilnic naveta. Vine la 7,80 şi pleacă la 13.
A plecat trenul din gară,
A rămas căminu-n s a t ;
Primul poart-o directoare,
PPWtfaffl... lfe a ţl
mc i u n Nr. 253S
ti»M^u«uii3»A»CT»«gMw^iwiwi^^-vr5'<gvrF:ama?j;-;i jjaiia^mai»J3aiirî3TrjE«inaog-aMig»iM?smw>g«^h»uW
C o n fe rin ţe agrozootehnice &' - s Hi Cercul de citit
din casa
atractive
unei colectiviste
Inserează. Citeva grupuri de oa­ vii, să fie Însoţite de material In­
Maria Certejan este o colec­
meni, se Îndreaptă fără grabă spre tuitiv. Pentru prezentarea unor con­ tivistă harnică. Oamenii din sat
o cunosc bine. In casa ei, de
căminul cultural. Frînturi de discuţie, ferinţe ca, spre exemplu, „Dezvolta­ cînd a venit iarna, (n fiecare
vineri după-masă, se adună nu­
glume, rlsete... Probabil merg la şe­ rea şi apărarea avutului obştesc In meroase colectiviste. Uneori lo­
cuinţa 'devine ncincăpătnare.
zătoare oamenii. Pentru mal multă G.A.C.“, „Creşterea vacilor de lapte Dar Maria Certejan nu se su­
pără pentru acest lucru. Dimpo­
siguranţă am întrebat un flăcău — izvor de belşug fn gospodăria co­ trivă. se bucură. înseamnă că
oamenii se simt bine Ia ea
pornit, se vede treaba, mai tirziu ceva lectivă", „Folosirea chibzuită a îngră­ acasă.
din casă şi care acum zorea cu naşi şămintelor locale" cit şi pentru cele­ ...lată. s-a inserat. Printre
primele care sosesc sint Popa
mari spre grupul din faţă. lalte din cadrul cercului, lectorul a Maria, Turcii Maria, Săliştsa-
nu Floare. 'Apoi vin şi cele­
— La şezătoare, flăcăule ? luat fn prealabil legătura cu condu­ lalte. Uneori vin pînă Ia 20.
Educatoarea Fecheci Maria este
— Ba. I,a ciclu... cerea gospodăriei colective pentru o şi ea prezentă. De fapt ea con­
duce cercul ide citit. In sat sint
? documentare temeinică, pentru alege­ şi alte cercuri dar se pare că
acesta funcţionează cel mai
La Hărău, astfel de grupuri, care rea unor exemple semnificative, con­ bine. De data aceasta colectivis­
tele ascultă pe Maria Fecheci
se Îndreaptă spre căminul cultural vingătoare. Apoi, pe baza datelor cu­ care le vorbeşte cum se cresc
păsările. Altădată le-a vorbit
pentru „ciclu" pot fi săptămfnal in- lese, şi-a Întocmit un plan de expu­ despre experienţa colectivistelor
fruntaşe, le-a prezentat cărţile
tîlnite. Pentru că, la un interval de nere după care a prezentat, liber, fie­ „Pămint des(clenit", ,,Reţea"
etc. Acum ca le prezintă şi bro­
circa 7—10 zile, la căminul cultural care conferinţă. Acestea au fost înso­ şura „Creşterea păsărilor". Aici
sint redate metode, exemple din
se expune cite o conferinţă din ci­ ţite, în mare majoritate, de scheme, diferite gospodării colective.
Dar colectivistele in 'discuţiile
clul de conferinţe agrozootehnice or­ planşe şi grafice ce oglindeau rezul­ lor se opresc şi asupra situaţiei
de la gospodăria colectivă 'din
ganizat aici pentru colectiviştii necu- tate şi situaţii din gospodăria colec­ sat. Văd ce-au făcut bine şi ce
trebuie să mai facă.
prinşi Ia fnvăţămintul agrozootehnic tivă. De pildă, la conferinţa intitu­
Unele colectiviste, după în­
de masă cu durata de 3 ani. Ciclul lată „Creşterea oilor cu lină fină şi cheierea discuţiilor, nu propus
educatoarei ca la şedinţele ur­
se desfăşoară pe baza unui program semifină" au fost prezentate partici­ mătoare de cerc să li se vor­
bească şi de alte probleme. De
ce cuprinde 12 conferinţe. Tematica panţilor graiice ce arătau cifric a- pildă, 'despre şcoală şi familie,
despre creşterea şi educarea co­
acestora a fost stabilită din timp de vantajele materialei ale creşterii unor piilor.
conducerea gospodăriei agricole co­ astfel de oi, la conferinţa „Retribui­ In aceste zile de iarnă cartea Cartea« larg răspîndita.! Propunerea lor va fi tradusă
lective împreună cu lectorul, ţinindu- rea muncii în G.A.C." au fost ară­ a devenit oaspete îndrăgit în în viafă. In tematica cercurilor
se seama de tematicile de conferinţe tate planşe ce conţineau numele u- fiecare casă. Fie că împrumu­ „Luna cărţii la sate" a prilejui! şi ganizate şezători literare, simpozioa­ de citit 'din Şoimuş vor ti in­
ce se trimit de Consiliul Superior al nor colectivişti fruntaşi din sat, nu­ tă de la bibliotecii comunală, la noi organizarea unor bogate ac­ ne, seri de întrebări şl răspunsuri pe cluse probleme mai variate.
Agriculturii şi de specificul gospo­ mărul zilelor-muncă prestate de a- de la un tovarăş de muncă. ţiuni legate de răspîndirea şi populari­ ieme literare etc. De pildă, seara do
dăriei colective. ceşlia şi cantitatea produselor obţi­ zarea literaturii. Alit ia biblioteca co­ întrebări şi răspunsuri pe tema „E- AURELIA CERCEA
nute ele. 8 fie că o n u n p u r ă d e la o ca o - g munală, cit .şi prin cooperativa din ininescu şi opera“, şezătoarea litera­ Învăţătoare
Pînă în prezent, din totalul de con­ o sai, aii fost difuzate in aceasfă lună ră „Triumful vieţii în opera Iul A.
ferinţe programate au fost expuse Ii. Acum, cînd ne aflăm in perioada de G8 p c i a l i n ă , c o le c tiv iştii s-a u o- 8 un important număr de cărţi. Numai Vlahuţă" sau seara de poezii „Dan
Datorită modului atractiv în care a- încheiere a ciclului de conferinţe a- | în prima jumătate a lunii februarie Deşliu“, au sirius în jurul lor nume­
cestea au fost prezentate, cu referiri grozootehnice, putem afirma că la Hă­ b i ş n u i t c ii p r e z i n t ă e i in c li- au tos! înscrişi la bibliotecă aproape roşi colectivişti, bucurindu-se de suc­
edificatoare la munca şi preocupările rău, datorită pregătirii cu atenţie a o 100 de noi cititori şi au fost difu­ ces.
colectiviştilor din localitate; au slir- fiecărei expuneri din ciclu, prezen­ O8 p ile H ire re. “ zau- aproape 300 de cărţi.
nit un viu interes şi se bucură de o oo8 ’ | Fără îndoială că Ia difuzarea cărţii
largă participare. Lectorul ciclului, tării ei în mod cit mai atractiv, co­ Ţ ă r a n i i c o l e c t i v i ş t i d i n 1l u n i - L In săplămina cărţii politice, rare a fn rindul ţăranilor colectivişti au
tov. Ioan luga, ce predă obiectul „A- § avui Ioc inire 1—7 iebruarie, la bi- contribuit şi difuzorii voluntari din
gricultura“ la Şcoala de 8 ani din lectiviştii şi-au însuşit temeinic o se­ ocQ iu te g ă s i ‘s c I u c o o p e r a l i v a d i» % b!io!e<a comunală, cu ajutorul iov. sat; tov. Ioan fonescu, Lamberfus
flărău, vădeşte o permanentă grijă profesoare Pelrov Leonlina şi Rei- Ioan şi Reinert Anamari, care au vin-
pentru ca expunerile să fie accesibile, rie de cunoştinţe noi care, aplicate 8 sul u ltim e le i m u tiT ii c U Cl t r e - ş i § nert Anamari, au fost organizate re­ dut in perioada 1—15,februarie cărţi
8 8
în practică, vor duce la obţinerea u- im b n g ă ţe s c b ib lio te c a p e rso n a lă . |
Q
nor producţii ridicate. o iA c e a s t a n f i i c u t c a n a m ­» i » 8
,. L i n i a c ă > l i i l a s a t e “
8 in 'in c o n -
1 p a r t i t i v ă s ă f i e d i f u z i i <!c c a r f i c e
î n t r e c v ie l u a r e a i le 1. 4 0 0 l e
fo§XH/OCfOODO'JOOOOOOOOCODOO
Au fost odată şi form aţii artistice cenzii asupra unor cărţi cu caracter in valoare de 736, 840 şi 239 lei fle­
politic şi ideologic cum sint „I.enin care.
despre sindicate", „Mişcarea munci­ Datorită muncii de popularizare şi
Pînă prin 1961 ţăranii colecti­ au mai prezentat din cînd în nii ea va ii reorganizai« cu si­ torească din Rominia intre anii răspîndire a cărţii in rîndurile cetă­
vişti din Leşinic s-au mîndrit, şi cînd cite un program. guranţă. 1917-1922", „Fiicele lui Marx" etc. ţenilor din sat, fn această perioadă
pe bună dreptate, cu o frumoasă tovarăşi ca Nicoară Ioan, Breilean
activitate cultural-artistică. Aici Care să fie cauzele ce au dus La Leşnic s-a demonstrat că In cadrul săpîămînii cărţii agrozoo­ Ana, Adam Marfa şl alţii şi-au îmbo­
activa o formaţie de teatru, o bri­ la această stare de fapt ? Tova­ există artişti amatori talentaţi, tehnice, care s-a desfăşurat intre 8— găţit bibliotecile personale cu un În­
gadă artistică dc agitaţie, echipe răşa Pepenar Ana — în acel dornici să desfăşoare o vie acti- 14 februarie, la biblioteca comunală semnat număr de volume.
de dansuri, precum şi numeroşi timp directoare a căminului cul­ \itale culturală. Acest lucru insă am organizat o expoziţie cn cărţi a-
solişti vocali. însuşi faptul că bri­ tural — susţine că „au plecat e- nu se face de la sine. Este nevoie grozootehnice, am îmbogăţit „Colţul In viitor voni acorda popularizării
gada de agitaţie a colectiviştilor lem entele de bază" ale brigăzii. de o muncă susţinută, de spriji­ colectivistului" şi am organizat un şi difuzării cărţii o atenţie şi mai
din Leşnic s-a calif icat pentru faza Să acceptăm acest lucru, dar în nul tovarăşilor de la Sfatul popu­ stand de cărţi cu vînzare. De ase­ mare.
regională a celui de al Vl-lea acest caz de ce s-a descom ple­ lar al com unei Veţel. care au menea, au fost prezentate în faţa co­
Concurs al formaţiilor de artişti tat şi formaţia dc teatru? Oare uitat că răspund şi de activita­ lectiviştilor numeroase recenzii, or­ SILÂGY MELENTINA
amatori, care s-a desfăşurat la timp de doi ani n-au putut fi tea culturală din Leşnic, sat a- director al Căminului aultural din Zam
Hunedoara în anul 1961, dovede­ înlocuite „elementele de bază“? parţinător comunei Veţel.
şte faptul că în acest sat există Cu siguranţă că da. Dar de a-
posibilităţi pentru o muncă de ceasta trebuia să se ocupe ci­ Pe lingă numeroase alte activităţi, ţăranii colectivişti din Gurasada.
calitate. neva. N-a făcut-o nici tovarăşa participă şi la snilc ştiinţifice. In fata planşelor sau a imaginii din mi­
Pepenar, nici tovarăşa Balaş Pa- croscop, tovarăşa Doina Certejan, le explică acum desprft originea şi evo­
De atunci au trecut doi ani. raschiva — actuala directoare a luţia omului.
Şi, în loc ca munca formaţiilor căminului cultural — şi nici to­
de artişti amatori să se îmbună­ varăşii de la Sfatul popular Ve- Va $ «
tăţească, ea a stagnat, unele în- ţel care nu s-au preocupat de
cetînd să mai existe. Brigada munca culturală. Dînşii se mul­
artistică de agitaţie, formaţie ţumesc doar să „mobilizeze" dşr
care a fost apreciată în mod la fapte n-au trecut. Din această
deosebit, şi-a încetat activitatea cauză aproape doi ani, cele două
în toamna aceluiaşi an, iar echi­
pa de teatru a prezentat u lti­ formaţii n-au dus nici un fel
mul spectacol cu piesa „Rîsul
de activitate. Tovarăşa Balaş de-
păminlului" în iarna anului tre­ abia acum s-a gîndit să reorga­
cui. Dansatorii si soliştii vocali nizeze brigada. Cu puţine străda­
Cu spectacol, în deplasare
Zilele trecute, formaţiile de interes evoluţia brigăzii de agi­
teatru, dansuri populare şi bri­ taţie şi piesa „Zambilica e
gada artistică de agitaţie ale că­ martoră", aplaudînd cu căldură
minului cultural „Tudor Vladi- strădania interpreţilor. La reu­
mirescu" din satul Tîrnava au şita programului şi-au adus con­
poposit la Suligliete. Aici, în faţa tribuţia tineri ca Ianăş D. Sabin,
a circa 200 de spectatori, artiştii T. Octavian, Ursa G aşpărlui Pe­
amatori oaspeţi au prezentat un tru, Matei Lucreţia, Matei Petru
bogat program artistic. Partici­ şi alţii, precum şi Ilinca Ianăş,
panţii au urmărit cu deosebit instructoarea brigăzii artistice
de agitaţie. Oaspeţii au primit
tov. Traian Ungur, directorul
căminului cultural din Sulighete. La punctul de agitaţie PĂREREA NOASTRĂ
Curînd, artiştii amatori din La punctul de agitaţie organe locale ale puterii
Tîrnava vor prezenta programe din satul Boz, raionul Ilia, de stat“. Cu acest prilej o
In continuare, corul căminului cul­ artistice ia Brănişca, Boz, Bre­ se desfăşoară o activitate formaţie artistică de ama­ Stlnd de vorbă cu mai mulţi colectivişti 'din localităţile lităţl şi, mal ales, jurnale
tural a prezentat un bogat recital, al­ tea Mureşană, Buruiene şi în bogată. Cetăţenii găsesc tori din Brănişca a pre­ raionului Ilia despre viaţa culturală a satului, aceştia au documentare agrozootehni­
alte localităţi ale raionului Ilia. aici ziare şi reviste, sau zentat un spectacol de făcut o serie de propuneri valoroase referitoare la organi­ ce. Ele ne ajută să ne în­
că măreaţă vatră“, „Hai l-a vot", „Cin- zarea unor manifestări şi mai atractive, şi mai mobiliza­ suşim mal temeinic cele
TOMUŢA TRAIAN pot audia conferinţe. De cîntece şi dansuri din re­ toare, care să Ie ofere un sprijin şi mai substanţial în mun­ învăţate la cercurile agro­
corespondent curînd un mare număr de giunea Hunedoara. că. Redăm citeva dintre propunerile amintite. zootehnice.
răsplătită de alegători cu vii aplauze. cetăţeni din sat au ascul­
tat cu mult interes confe­ T. MIRON Aş propune, de aseme­
rinţa „Sfaturile populare — nea, conducerii căminului
corespondent cultural de centru să orien­
teze mai bine activitatea
La Bampotoc, din neglijenta operatorului 'Alexandru Ioan Blaga. de la numirea sa ca 'director de centru MARIOARA M A I ER, menii din sat aşteaptă de căminului cultural din sa­
Hogmitn, aparatele (le filmat sint lăsate In dezordine, Ia n-a trecut încă niciodată pe la Lăsău, pentru îndrumare G.A.C. din Brănişca : La la artiştii lor mai mult de- tul nostru, deoarece fn
discreţia trecătorilor. şi control. căminul cultural din comu­ cît au dat pînă acum la prezent este săracă, Sin-
na noastră, activitatea des­ capitolul interpretare. Pen­ gura manifestare ce are Ioc
Ce să stai, să tot aduni Gravitaţie de centru făşurată poate fi caracte­ tru aceasta, tinerii artişti aici, deocamdată, este con­
Becuri, strme, aparatul, plus că-şi cruţă şi pingeaua — rizată ca bună. Au loc aici amatori din sat au sufi­ ferinţa.
Cînd Gpivei & paznic bun 1 iţită fenomenul pentru eu regularitate conferinţe ciente posibilităţi.
Lţttră da Hşug.ă j&ţgjg 4 pe teme interesante, şeză­ VIRGIN1A BELEA, G.A.C.
oare-i bună.» macaraua I. 1 tori, montaje literar-muzi- LUDOVIC CERCEA, din Leşnic: Cărţile agro­
cale, jurnale vorbite, audi­ G.A.C. din Lăpuşnlc, briga­ zootehnice se bucură de
ţii la radio. Eu particip a- da din Briznic: Noi, cei preţuirea multor colecti­
proape la fiecare manifes­ din Briznic, n-avem cine­ vişti din sat, deoarece ele
tare cultural-educativă, dar matograf sătesc. Săptămfnal ne învaţă cum să obţinem,
n-am asistat încă Ia o sea­ însă, tov. Nicolae Negrită, lucrind ştiinţific, producţii
ră de calcul, la o seară de operator la cinematograful ridicate. Aş propune însă
întrebări şi răspunsuri ori din Lăpuşnlc, vine cu apa­ ca biblioteca comunală din
la un concurs gen „Cine ratul de proiecţie şl ne pre­ Veţel să organizeze şi în
ştie ciştlgă“. N-ar fi rău zintă filme. Un lucru bun, sat la noi acţiuni pe margi­
dacă conducerea căminului numai că de multe ori a- nea unor astfel de cărţi, ca
s-ar preocupa şi de orga­ cestea sint proiectate In prezentări, recenzii, consfă­
nizarea unor astfel de ac­ condiţii proaste. Ba n-au tuiri cu cititorii etc., să ne
ţiuni, cu conţinut legat de sonor, ba nu se vede nimic recomande ce să citim, să
preocupările noastre zilni­
ce. Ele ne-ar fi de un real pe ecran. Uneori, din pri­ ne aducă ultimele noutăţi
folos în muncă. cina unor defecţiuni,- fil­ apărute. Bibliotecara din
Căminul nostru are o mul rămine neterminat şi Veţel n-a mai trecut cu
formaţie teatrală care a oameni* pleacă nemulţumiţi cărţi de mal mult timp pe
pus în scenă, pînă In pre­ de calitatea proiecţiei. Ar la noi, prin sat, şi nu e
zent, trei piese: „Zmeoal- trebui deci mal multă gri­ bine.
cele“, „Zambilica e marto­ jă, mai multă atenţie din Apoi, am dori ca la că­
minul nosliu cultural, for­
ră" şi „Monumentul lui partea operatorului, în a- maţiile artistice ale cămi­
Traian". Interpreţii sint ar­ ceaslă direcţie. Şi încă nului cultural de centru, să
tişti amatori, la primii paşi ceva, foarte important. Nu prezinte mal des spectaco­
în teatru. Totuşi, ar fl bine ni se rulează deloc jurna­ le, să învăţăm din expe­
ca Instructoarea acestei le, nici de actualităţi nici rienţa mai bogată a ace*-
formaţii, tov. Elena Dan, să documentare. Cred că, ope­ tuta,
fie mat exigentă faţă de ratorul amintit va trebui
calitatea Interpretării. Oa­ pe viitor să ceară de la
I.G.R.S.H. jurnale 'de actua-