Page 76 - 1963-02
P. 76
PAG. « ORUMUl SBCIÄLISMÜLOI Nr. 2538
Z-'' - ... : • • _, _ ........... . . •- Guvernul japonez respinge amestecul
S.U.A. în comerţul japono-sovietîc
U L T I M E L E ST1RI * ULTIMELE ŞTtPl * ULTIMELE ŞTIRI, * ULTIMELE STIRi ¦* ULTIMEI E ŞTIRI
„ „ n „ „ , , li t — i .j j iJjM n iap,. , ________
¦ ¦ « w w r o '. W
TOKIO 21 (Agerpres). spus Ftikuda, nu are posibilitatea
Guvernul japonez nu are nici un să interzică exportul de tuburi do
Lel de drept să interzică exportul oţel şi nu va îndrăzni să-şi depă
de tuburi de oţel pentru conducte şească împuternicirile sale. Fukuda
petrolifere în Uniunea Sovietică, a adăugat că ambasada america
a declarat Hadzime Fuicuda, minis nă în Japonia a fost informată do
trul comerţului exterior şi industriei această poziţie a guvernului şi în
al Japoniei. legătură cu aceasta s-a subliniat că
Răspunzînd la întrebările deputa Japonia are libertatea deplină de a
holărî independent asejnenea pro
Primul ministru al Finlandei Lucrările sesiunii Comisiei Sesiunea Comitetului ţilor partidelor de opoziţie în co
misia bugetară ? Camerei Inferioa bleme.
a sosit ia Moscova economice O. I . 1 J . specia! a! O.N.U. pentru re a parlamentului el a declarat După cum transmite agenţia „K'o-
că guvernul japonez abia a încu-
MOSCOVA 21 (Agerpres). — dei să caute noi pdsibilitSţi . pentru pentru África aplicarea Declaraţiei noşfilnţat firmele exportatoare de do Ţuşin", societatea japoneză
lărgirea continuă a colaborării dintre tuburi de oţel cu privire la cere „lawala Ivokan“, care a semnat cu
¦La 21 februarie, răspunzînd invita cele două ţări. El a spus că există LEOPOLDVILLE -21 (Agerpres). — serie de ţări africane, rostite sub pre privind acordarea Uniunea Sovietică un contract cu
ţiei guvernului sovietic, A. Karialai- perspective bune pentru lărgirea In şedinţa din seara zilei de 19 fe siunea puterilor coloniale. Astfel re rea N.A.T.O. si a guvernului ame privire Ia livrarea a 20.000 tone
nen,' primul ministru al Finlandei, a principiului diviziunii internaţionale bruarie a celei de-a V-a sesiuni a Co prezentanţii Gabonului, Madagascaru independenţei ţărilor tuburi de otel pentru conducte pe
sosit înlr-o vizită oficială la Moscova, a muncii în cadrul colaborării econo misiei economice O.N.U. pentru Afri lui şi Senegalului au încercat să îne rican de a se interzice livrarea de trolifere va livra luna viitoare pri
mice dintre cele două ţări. r ca (C.E.A.) delegaţii au trecut la dis ce într-o discuţie sterilă rezolvarea şi popoarelor coloniale ma tranşe de tuburi cu diametru
La gara Leningrad A, ICarialainen a cutarea problemei împuternicirilor de problemei excluderii puterilor colo tuburi pentru conductele petrolifere
fost întîmpinat de N. S. Hruşciov, pre Jn cuvîntarea sa de răspuns, pri legaţiilor sosite la sesiune. In aceas niale din C.E.A. Ei nu s-au bucurat în NEW YORK 21 (Agerpres). mare.
şedintele Consiliului de Miniştri al mul ministru.A. Karialainen a subli tă ordine de idei,,ca şi la sesiunea să de un sprijin cit de cât simţitbr. La 20 februarie s-a deschis la New in Uniunea Sovietică. Guvernul, a
U.R.S.S,, şi de alţi conducători so niat : „Relaţiile de bună vecinătate precedentă, care a avut loc la Addis York sesiunea Comitetului special
vietici, de reprezentanţi ai oameni au o deosebită importanţă atît în Abeba, s-a pus problema calităţii de Reprezentanţii Franţei şi Angliei O.N.U. pentru aplicarea Declaraţiei Atacuri calomnioase ale Bonn-ului
lor muncii din Moscova, precum şi de tre oameni luaţi separat, cit şi în membre în C.E.A. a puterilor colonia au încercat să obţină menţinerea ac cu privire Ia acordarea independen
diplomaţi străini şi ziarişti. N. S. tre popoare". Referindu-se. la ,rela le — Anglia, Franţa, Spania şi Portu tualului 6tatut al ţărilor lor. în C.E.A., ţei ţărilor şi popoarelor coloniale. împotriva Ghanei
Hruşciov şi A. Karialainen au rostit ţiile dintre Uniunea Sovietică şi Fin galia, precum şi ale Republicii Sud- străduindu-se în fel şi chip să exa Intr-o cuvîntare rostită cu acest
cuvîntări. . landa, .el a declarat, că exemplul Africane. gereze „contribuţia“ lor Ia progresul prilej, secretarul general al O.N.U., BONN 21 (Agerpres). vest-german va „revizui" relaţiile
practic cel mai recent, de colaborare economic şi tehnic al Africii. U Thaat o subliniat „marea preocu sale cu Ghana dacă guvernul gha-
In aceeaşi zi, primul ministru al strînsă, bazată pe deplina ¦încredere pare a membrilor O.N.U. în ce pri Un purtător de cuvlnt al Minis nez nu va sili presa să oprească
Finlandei a fost primit Ia Kremlin îrdre cele două ţări, îl constituia tra 'Trebuie amintit că cea de-a IV-a sesiu Dîndu-şi bine seama de faptul că veşte lichidarea colonialismului prin terului de Externe vest-german a asemenea ştiri. El a declarat, de a-
de către N. S. Hruşciov, preşedinte ne CE.A. a adoptat in unanimitate re Spania ar putea cu greu să fie con mijloace paşnice şi cît mai repede recurs miercuri la calomnii şi pre semeneă, că R.F.G. va suspenda şi
le Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., tatul semnat în toamna anului tre posibil. Este îndeobşte recunoscut siuni împotriva Ghanei. Ministerul ajutorul economie pe care îl acor
eu care a avut o convorbire. El l-a zoluţia nr. 42, care prevedea trecerea siderată ca membră a C.E.A. cu drept faptul că emanciparea tuturor po de Externe de la Bonn este nemul dă Ghanei.
vizitat, de asemenea, pe Leonid Brej- cut, potrivit căruia Uniunea Sovieti poarelor care se mai află sub un ţumit de demascarea de către pre
Angliei şi Franţei în rîndurile ţări de vot deliberativ, reprezentantul statut de dependenţă nu numai că sa ghaneză a sprijinului pe care Culmea este că după aceste de
nev, preşedintele Prezidiului Sovietu că a închiriat Finlandei partea sovieti lor cara se bucură numai de dreptul Spaniei franchiste s-a declarat de a- va înlătura unul din principalele R.F.G. îl acordă colonialiştilor por claraţii, purtătorul de cuvînt a adău
de vot consultativ, precum şi exclu cord cu trecerea ţării Ini în rîndu obstacole în calea menţinerii pă tughezi în lupta lor împotriva miş gat fără jenă că, de fapt aju
lui Suprem al U.R.S.S. că a Canalului Saimaa. relevînd că derea din C.E.A. a Portugaliei, R.S.A. rile membrilor C.E.A. cu vot consul cii, dar va constitui şi o contribu cării de eliberare din Angola, Folo torul economic vest-german nu este
ţie la aplicarea principiului egalităţii sind un limbaj insultător, purtăto legat de nici un fel de condiţii po
Tot Ia 21 februarie, în Palatul Ma acest tratat are o mare importanţă şi Spaniei în legătura cu faptul că a- tativ. consacrat de către Carta O.N.U.“.
Comitetul a «Ies în calitate do rul de cuvînt .a afirmat că .guvernul litice“.
re al Kremlinului a avut loo un de pentru economia naţională a Finlan ceste,. ţări continuă să promoveze o Discutarea acestei probleme conti preşedinte al său pe Sori Coulibalv,
reprezentantul permanent al Repu
jun oferit de guvernul U.R.S.S. în cin dei. In încheierea cuvîntării sale A. politică colonială sîngeroasă într-o nuă. blicii Mali la O.N.U.
Următoarea şedinţă a comitetului
stea lui A. Karialainen, primul mi Karialainen a spus: Noi am ales serie de regiuni ale Africii. TIr va avea loa marţea viitoare. Marocul doreşte evacuarea din tară
a bazelor militare americane
nistru al Finlandei. ca bază a relaţiilor noastre coexis După cum se ştie, Consiliul Eco LEOPOLDVILLE 21 (Agerpres). — americane
nomic şi Social al O.N.U. (ECOSOS), La şedinţa plenară a celei de-a cin- RABAT 21 (Agerpres) guvernele Marocului şi S.U.A., ba
Luînd cuvîutul cu prilejul dejunu tenta paşnică! Această¦alegere s-a căruia i-a .fost prezentată rezoluţia cea sesiuni a Comisiei economice exprimăm protestul nostru — se a- Guvernul marocan a examinat la zele americane de pc teritoriul ma
sus-menţionată, a respins-o sub pre O.N.U. pentru Africa care se desfă rată în scrisoare — fată de inter 20 februarie problema evacuării ba rocan trebuie să fie evacuate pină
lui, N. S. Hruşciov, preşedintele Con dovedit a fi justă şi rezonabilă. în siunea puterilor occidentale fără să şoară Ia Leopoldville printre noii venţia armată a tării dv. în lupta zelor militare americane de pe teri cel lirziu ta sfârşitul acestui an. Cete
ţină seama de bunul simt şi de inte membri ai comisiei au fost aleşi Al dusă de poporul venezuelean împo toriu] Marocului. Şedinţa a iost pre patru baze sînt deservite de 15.000
siliului de Miniştri al U.R.S.S., a de săşi viata confirmă tot mai convingă resele statelor africane. Această po geria, Burundi, Ruanda şi Uganda. triva dictaturii lui Betancourt“. zidată de regele Marocului Hassan do militari americani şi 2.000 dc
ziţie a ECOSOS-uîui nu a putut să al II-Iea. Inlr-un comunicat dat pu civili. In ultima vreme presa ame
clarat că guvernul sovietic esle gata tor acest lucrii în relaţiile dintre ţă Scrisoarea acuză guvernul S.U.A. blicităţii după şedinţă, se arată că ricană a relatat despre intenţia gu
că încearcă să împiedice lupta de guvernul a ascultat un raport cu vernului S.U.A. de a cere Marocu
ca împreună cu conducătorii Finlan rile noastre. e’ibernrp a popoarelor pentru a a- privire la reconversiunea bazelor de lui anunarea evacuării amintitelor
păra interesele monopolurilor nord- la Az Kenutra, Sidi Slimane, Ben baze. Comunicatul publicat la Ra
Declaraţiile acad. Y. Maliaschi nu siîrnească indignarea reprezentan împotriva americane. Gucrir şi Nouasseur. A fost consti bat în urma şedinţei Consiliului dc
la posful de radio Ö. ÍW U. ţilor ţărilor Africii, întruniţi la Leo- In tuit un comitet special de experţi Miniştri pare să constituie un răs
i n va ' ; ¦ poîdvilîe. pentru a examina în continuare a- puns indirect al guvernului maro
can la pretenţiile americane şi un
In şedinţa de miercuri dimineaţă au ceaslă problemă. indiciu că Marocul doreşte evacua
După cum se ştie, potrivit unui rea bazelor la termenul stabilii.
continuat dezbaterile in această pro
acord încheiat ineă în 1959 între
blemă. Majoritatea vorbitorilor au SANTIAGO DE CHILE 21 (Ager
cerut traducerea în viaţă a rezolu pres).
GENEVA 21. (De la trimisul spe mare actualitate ale omenirii şi a ţiei nr. 42, adoptată în unanimitate Confederaţia unilă a oamenilor
cial Agerpres C. Benga): constituit o manifestare a solida de cea de-a patra sesiune. muncii din Chile' a adresat Ia 19
rităţii internaţionale, februarie o scrisoare ambasadoru
După încheierea lucrărilor confe In acest sens s-au pronunţat dele-‘ lui S.U.A. din Chile, Charles Cole,
rinţei Naţiunilor Unite pentru folo Relevînd că din dezbateri a reie geţii Republicii 'Mali, R.A.U., Kenyei,
sirea ştiinţei şi tehnicii în intere şit clar faptul că transformările e- statului -Sierra Leone, Somaliei, Nige
sul regiunilor insuficient dezvoltate, 'conomice si sociale-ce ,se proiectea
acad. V. Malinschi, prim-secrelar ad ză sau sint in curs de realizare în riei, Liberiei şi altor state. în care îşi exprimă protestul faţă
junct al Academiei R.P. Romine, mem tăriie insuficient dezvoltate trebuie
bru al delegaţiei R.P.R. a fost solicitat efectuate în interesul popoarelor, Ca o disonanţă supărătoare au ră de amestecul Statelor Unite în afa
sunai discursurile delegaţilor dintr-o cerile interne ale Venezuelei. „Ne
de postul de radio al Oficiului O.N.U. acad. V. Matinschi a 'declarat ’că oa Intensificarea represiunilor Reconstrucţia oraşului Gdansk, R. !?.
pentru Europa din Geneva, să-şi îm menii de ştiinţă din R.P. Romînă
nu-si vor precupeţi nici pe viitor e- în Venezuela
părtăşească impresiile în legătură cu forturiie pentru a ajuta aceste ţări CARACAS 21 (Agerpres). —
această însemnată întrunire. Subli să cunoască tot' ce este mai valo Din ultimele ştiri sosite din Vene Zeci de ţărani, „scrie coresponden Atît oraşul cit
niind că în cadrul conferinţei s-au ros în patrimoniul culturii naţionale zuela reiese că represiunile dezlăn tul, au fost arestaţi şi schingiuiţi, şi portul Gdansk,
abordat şi s-a reuşit să se aprofun ţuite de trupele guvernamentale îm fiind suspectaţi că întreţin legături greu distruse în tim
deze multe din problemele majo romînesli, tot ce este mai eficient potriva partizanilor din statul palcon eu partizanii. Ţăranii sînt în perma
re aie( tarilor insuficient dezvol se intensifică. După .cum relatează nenţă percheziţionaţi şi jefuiţi de toa pul celui de-al doi
în realizările ştiinţei şi tehnicii din corespondentul din Caracas al Agen te produsele alimentare, încălţămin lea război mondial,
tate. acad. V. Malinschi a relevat ţiei Prensa Latina, la represiuni par te şi medicamente sub pretextul că sînt reconstruite
că ea a contribuit fără îndoială la tara noastră, lot ce este mai bun ticipă peste 10.000 de soldaţi şi po «r putea fi trimise partizanilor. după vechea arhi
clarificarea perspectivelor şi preci liţişti ai lui Bentacourt, care au in tectură.
zarea orientării în problemele de în experienţa construirii vieţii noi trodus în acest stat starea de asediu. Federaţia sindicatelor oamenilor
Aviaţa guvernamentală bombardează muncii din industria zahărului din Vapoare în por
in Republica Populară Romînă. neîncetat cu bombe cu napalm pădu Venezuela a dat publicităţii o decla
rile din regiunile muntoase ale sta raţie în care protestează hotărît îm tul Gdansk.
Să înceteze prigoana judicura lului. Mai multe sate din statut Fal- potriva represiunilor guvernamentale
şi a prigoanei dezlănţuite de trupe şi
a comuniştilor americani con sint izolate de lumea exteri poliţie împotriva ţăranilor. In declara
oară, deoarece patrulele militare au ţie se arată câ. în ciuda represiunilor,
— Un articol de Elizabeth Flynn— barai toate drumurile.
acţiunile partizanilor în statul Falcon
NEW YORK 21 (Agerpres). pentru refuzul de a se înregistra iau amploare.
ca „agent al unei puteri străine".
In numărul din februarie al re Tratativele dintre Kennedy şi Betancourt
vistei „Political Affairs“, organul teo Subliniind graba extraordinară cu
retic al Partidului Comunist din care s-a judecat procesul (in total WASHINGTON 21 (Agerpres). — Din comunicat reiese de asemenea
S.U.A., a apărut un articol semnat el a durat cca. Î0 ore) şi atmosfera că discuţiile s-au referit, şi la apli
de Elizabeth Flvnn, unul din condu care a dominat în timpul .procesu La 20 februarie au luat sfirşit. la
cătorii P.C. din S.U.A.., consacrat lui, autoarea articolului arata câ în Washington tratativele, care au durat carea planului „Alianţa pentru pro C reşferea numărului
urmăririi judiciare a Partidului Co felul acesta s-a creat-un precedent două zile, între preşedintele S.U.A.,
munist din S.U.A. şi a unor membri pentru noi procese judiciare simila Kennedy şi 'preşedintele Venezuelei, gres". încă înainte de 'sosirea lui 50.000 de grevişti în Grecia şomerilor în Anglia
ai acestuia în virtulea faimoasei legi Belanconrt. ;După încheierea trata Betancourt la Washington ziarele a-
McCarran. re, în special, pentru apropiata ju tivelor s-a dat publicităţii un comu LONDRA 21 (Agerpres). —
mericane au relatat că unul din sco 24 de ore în semn de protest împo Ministerul Muncii din Marea Brita-!
Itj acest articol, intitulat „Şi a- decare e lui Gus Hali şi Benjamin nicat comun cu privire ia situaţia din triva nouljti proiect de lege anlimun- nie a anunţat la 21 februarie că nu
ceasta se numeşte justiţie?“ Eliza- purile vizitei preşedintelui venezue- ATENA 21 (Agerpres). — citoresc aflat In discuţia parlamentu mărul actual al şomerilor din Anglia
beth Flynn analizează în amănunţi Davis, conducători ai P.C. din S.U.A. America Latină şi regiunea Caraibi- a atins cel mai înalt nivel din anul
me procesul înscenat P.C. din S.U.A., lian era să obţină noi împrumuturi La 20 februarie peste 50.000 de lui grec. Această grevă este una din 1957.
Subliniind că procesul înscenat tor din .care rezultă Că poziţiile bine După «um relatează agenţia Asso
care a fost judecai la mijlocul lunii americane in cadrul „Alianţei pentru muncitori din diferite ramuri ale in- ciated Press, eitînd date oficiale bri--
P.C din S.U.A, atestă existenta li cunoscuta, ale celor două guverne nu tanice, numărul persoanelor fără lu-t
decembrie anul trecut la Washing progres“. I duslriei au luat parte la o grevă de
nei ameninţări la adresa normelor s-au schimbaL câtuşi de puţin. ¦
ton. Se ştie că la acest proces cele mai mari acţiuni din ultimul
constituţionale fundamentale, r au
Parlidul Comunist a fost condamnat Demonstraţie a cadrelor didactice timp ale proletariatului grec.
toarea chema să se desfăşoare o în Turcia Proiectul de lege anlimuncitoresc
la o amendă de 120.000 de dolari
luptă pe scară largă pentru abroga prevede, printre altele, arbitrajul o-
rea legii McCarran.
Sesiunea Consiliului ministerial al E.F.T.A. ANKARA 21 (Agerpres). rea condiţiilor lor de muncă şi de bligatoriu al Ministerului Muncii a- cru în Anglia a atins la 15 februa
După cum transmite agenţia trai.
Jn zilele de ÎS fi 19 februarie a nevoile lor (ciute, publicate de revis geografic şi lipsa urmi echilibru in Fiance Presse. la 20 februarie la supra acordurilor încheiate între oa rie cifra de 873.356. Aceasta repre
avut loc la Geneva sesiunea Consi ta franceză „Prollemes ccononiiquCs"). Ankara a avui loc o demonstraţie Intr-una din pieţele Ankarei de menii muncii şi patroni, chiar dacă zintă o creştere de 63.257 faţă de lu
liului ministerial al qşa-mmiilei „zo ceea ce priveşte nivelul economic (un a cadrelor didactice din Turcia, la părţile fac apel la un tribunal de ar na precedentă.
ne a liberului schimb" (E.F.T.A.). Cu o singură excepţie, Danemarca, „Guliver" britanic' şi alte şase mici care au participat 5.000 persoane. monstranţii au organizat un miting bitraj care este tot un organ de stat.
cure în afara Angliei reuneşte grupa exporturile (arilor „zonei liberului naţiuni“. — cum scrie „Le Monde"), Demonstranţii purtau pancarte cu în cadrul căruia preşedintele Fede Regiunea cu şomajul cel mal ridi
de (ari mai mici: Elveţia, Austria, schimb" au crescut in ultimul timp v problemă principală care dezbină lozinci prin care cereau îmbunătăţi raţiei naţionale a asociaţiilor cadre cat este partea nordică a Irlandei,-
mai mult spre ţările I Pieţei comune, pe „cei şapte“ este problema agrico lor didactice • din Turcia a expus
revendicările profesorilor turci. Sint prevăzute de asemenea pedepse unde numărul celor fără lucru se ri-
aspre pentru participarea la greve. | dică la 11,2 la sută din forţa de muncă:
Suedia, Norvegia, Danemarca şi Por dccît în interiorul E.F.T.A. Aceasta lă care, după cum se .ştie, a consti
tugalia. Avînd loc la scurtă vreme face ca „cei şapte“ sa fie divizaţi în tuit unul din punctele cele mai ne
după eşecul tratativelor de la Bru grupul celor care nu vor cu nici un vralgice şi la , tratativele pentru ade S c u r t e ş t i r i — Scurte ştiri ştiri — Scurte ştiri
xelles cu privire la aderarea Angliei rarea Angliei, la Piala comună. In
la Piaţa comună, sesiunea de la Ge cele două zile de dezbateri la Ge VARŞOVIA. — La 20 februarie a Anglia, a relevat Healey, trebuie rii forţelor nucleare ale N.A.T.O., BANGKOK. — Biroul Central da
neva a „celor şapte“ a avut ca scop neva s-a putui constata că tarile ex avut loc la Varşovia o întilnire a să încheie acorduri comerciale cu producţiei în comun a armamentu statistică al Tailandei a anun{at că
pe de o parte să definească o pozi portatoare de produse •agricole şi care ambasadorilor R. P. Chineze şi S.U.A. toate statele europene, inclusiv cu lui, volumului cheltuielilor pentru populaţia acestei ţări este de 29 mi
ţie comună faţă de grupul „celor şa suferă , din pricina restrlngerii posi
se'' —- Piaţa comună, iar pe de alia bilităţilor de export nu văd această în Polonia. Următoarea întilnire a fost ţările socialiste. înarmare. lioane persoane. Potrivit datelor bi
să întărească coeziunea economică în chip să intre în Piaţa comună., şi al problemă cu aceeaşi ochi ca Anglia, fixată pentru 17 aprilie. Din Uniunea Europei occidentale roului de statistică, populaţia tării
tre partenerii E.F.T.A. acelora care candidează la adeziune. (ară importatoare a unor asemenea SALISBURY. — Autorităţile rasis sporeşte anual cu aproximativ 800.000
In timpul sesiunii de la Geneva a produse. Grupul tarilor scandinave, PARIS. — Un grup de fruntaşi ai te din Rhodesia dc sud iau noi mă fac parte Anglia şi ţările Pieţei co persoane.
La Geneva a reieşit insă că nu reieşit că, în afară de aceste grupări precum ¦:şi Portugalia au cerul chiar vieţii publice din Franţa, printre care suri represive împotriva elementelor mune (Franţa, Germania occidentală.
toţi membrii „zonei" sini dispuşi să mari s-au mai conturat şi 'alte' ten Angliei să' facă concesiuni imediate Bemard Lavergne, Jacques Madaule. democratice. Unul din conducătorii Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg). LIMA. — In regiunile de nord ala
ducă o politică comună în oc priveşte dinţe. Astfel, Austria a lăsat să se în ce-priveşte crearea de posibilităţi Jean Boulier, Vladimir Pozner, au tri Partidului Uniunea poporului african statului Peru bîntuie o secetă cum
atitudinea, faţă de Piaţa comună. înţeleagă că va încerca să ¦obţină o pentru desfacerea şi vinderea pc pia mis Ministerului de Interne al Fran Zimbabwe, Tobias Manyonga, a fost CAIRO. — In dimineaţa zilei de 21 plită. Agricultura a avut de suferit
Deşi in comunicatul dat publicităţii asociere bilaterală cu Plata comună. ţa británica a produselor lor agrico ţei o scrisoare în care protestează condamnat la 20 februarie la 7 ani februarie a sosit Ia Cairo într-o vi pagube serioase. Zece mii de ţărani
după sesiune se precizează că „cei Ministrul de externe al Austriei, Kreis- le. In faţa acestor insistenţe delega împotriva reţinerii forţate in Franţa a închisoare. Un colaborator de-al său zită de 2 zile Williams, subsecreta au rămas fără lucru.
şapte" vor conlucra pentru promova kji, a cerut liberUţle completă . de • a ţia britanică a linul să reamintească Iui Paul Vcrges, secretar al partidu a fost condamnat Ia trei ani închi rul de Stat a! S.U.A. pentru proble
rea creării unei largi plete vesl-eu- negocia cu Fiaţa comună. Presa aus că schimbările în cadrul E.F.T.A. nu lui comunist din Reunion, şi cer ca soare. mele Africii. Caravane cu familii de ţărani pă
topene unificate şi pentru intensifi triacă motivează insistenţele Austriei înglobează şi produsele agricole. acesta să fie lăsat să se întoarcă în răsesc regiunea cuprinsă de secetă în
carea comerţului mondial, nu se spe în vederea unei asocieri bilaterale la palrie. Totodată Torence Ranger, profesor CIUDAD DE GUATEMALA. — Du căutare de pîine şi de lucru.
cifică. decil măsuri foarte vagi în a- Piaţa comună cu faptul că „51 la Sesiunea Consiliului ministerial al de istorie şi limba engleză la Uni pă cum relatează corespondentul din
ceastă privinţă, arătîndu-se că discu sulă din exportul Austriei este î»f „zonei- liberului schimb“ a scos în ts- Asemenea scrisori au fost trimise versitatea din Salisbury a fost demis Ciudad de Guatemala al agenţiei Pren MADRID. — Tribunalul militar din
tarea acestei chestiuni va continua dreptat spre tarile Pieţei com uneîn lâdenlă' încă o dată numeroasele pro din acest post pentru că a simpatizat sa Latina, autorităţile au arestat 13 Madrid a început judecarea a 27 do
la sesiunea viitoare din luna mai a timp ce numai. 15 ta sută merge spre bleme dificife cate caracterizează c- Ministerului de Interne şi de alţi cetă cu mişcarea africană de eliberare. FI activişti sindicali printre care se află democraţi, membri ai frontului popu
acestui an. ţările E.F.T.A xistenţa acestui , organism. Ea a dez este de origină engleză şi a venit Victor Manuel Gutierrez, cunoscut lar de eliberare din Spania, arestat!
văluit; după'cum scrie agenţia France ţeni francezi. in Rhodesia de sud în 1958. activist al mişcării muncitoreşti, mem de autorităţile franchiste la Valen-
Caracterul voit vag al acestor afir bru al Comitetului Executiv al F.S.M. cia în cursul lunilor Iulie şi august,
In aceste condiţii tiu este de ,mi . PreSse, că „chista 'nu numai o criză LONDRA. — Anglia trebuie să,ob PARIS. — La Paris se desfăşoară anul trecut.
maţii reflectă o realitate şi anume e- rare că nici discufiile pentru 'înche între 'cele ' două 'organisme 1 rivale, ţină -stabilirea unor legături mult conferinţa Comitetului pentru pro BONN. — Cabinetul vest-german a
garea unui,cadru economic précis ?îrtf „Zona" şi Piaţa co-inună, 'ci şi ’dir mai strinse între ţările participante blemele apărării şi înarmării Uniunii aprobat propunerea ministrului de STOCKHOLM. — La 20 februarie
MSlenfa unor puncte de vedere di Ire membrii E.F.T.A. nu au dus la vergenţe ascuţite' între „cele şaptea Ia N.A.T.O. şi cele membre al Orga Europei occidentale la care iau parte justiţie Bucher privind numirea lui L. 1.500 de muncitori portuari din Gote-
vergente în problema atitudinii faţă vreun rezultat concret. Cum era şi ţări membre . ale „zonei liberului, nizaţiei Tratatului de Ia Varşovia, â reprezentanţi ai comisiilor parlamen Martin în funcţia de procuror gene borg au declarat grevă în semn de
declarat Healev Denis, purtătorul dc tare pentru problemele apărării'din ral al Germaniei occidentalei Martin protest împotriva încălcării de către,
de Piaţa comună. Baza acestor deo firesc, la Geneva a reieşit din nou în schimb“.] Aceeaşi agenţie iernile păre cuvînt at fracţiuni! laburiste din par cele şapte ţări membre ale Uniunii urmează să ocupe locul Iui W. Franc- armatori a contractului de muncă:
rea ea\ „unitatea. de acţiune a mctţi- lament în problemele Commomvealt- keî, care în iulie 1962 a fost nevoit Toate lucrările de încărcare-descărcn-
sebiri de vederi o constituie faptul evidenţă ca una din cauzele care Irrilof . „zonei“ a fost serios compro- htuluî şi- coloniilor, în cadrul unei Europei occidentale. La această con să demisioneze întrucît a fost de re din acest port au încetat. Zed de
l 1* « ,/ ¦u V, > adunări •din Kensinglon (cartier diu mascat trecutul său nazist. nave aşteaptă să fie descărcate.
că tarile participante la E.F.T.A. nu împiedica tir misa o Londra) a Partidului laburist. 1' ferinţă sînt discutate problemele creă-
crearea unei, adevărate
acoperă dccît mai pufin de o cincime
din importul lor cu mărfuri din cele niuni economice între „cei şapte" este
lalte tari membre ale acestei organi dispersarea lor (lin ‘punct de vendete C OPRICA
zaţii, în timp ce Piaţa comună furni
zează mai millt de S0 la sută din
&«<!«*$!» ţi l4iSÍ^ííf^lf «ÜjfJÖtti i AÎRjŢtk ne. ».-Telefon : 138, 199, 7&.674,“îm .p llt il* în mtmer*r «»aform »probării Direcţiei Ueaeraje PJ.jJX 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea P.oligrsfiii «1 Mai* « Bar».
