Page 77 - 1963-02

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VA! Pregătiri pentru campania agricolă

Wr/Mm* de primăvară

• Sporirea producţiei de fu­ In gospodărie şi Ia cîmp
raje — condiţie hotărîtoare în
A Sîmbătă 23 februarie 1963 1. dezvoltarea sectorului zooteh­ Pentru buna desfăşurare a lu­ Paralel cu aceste ’lucrări s-au
¦m nic (pag- 2-a) crărilor agricole din campania de reparat 500 m.p. tocuri de ră­
4 pagini 20 bani primăvară, la gospodăria colecti­ sadniţe, din care o mare parte
Anu! XV. Nr. 2539 0 15 ani de la Congresul I vă din Simeria Veche se fac in­ sînt pregătite pentru a fi însâ-
tense pregătiri. mînţate.
al P.M.R. (articol reprodus din
ziarul „Scînteia“ nr. 5.811). Astfel, au fost reparate 40 de Printre colectiviştii fruntaşi ca­
pluguri şi semănători, 20 de pră- re au transportat cantităţi spori­
(pag. 3-a) şitori, 24 grape şi alte utilaje. De te de îngrăşăminte naturale în
asemenea, s-au transportat în cîmp se numără tov. Gheorghe
o De peste hotare (pag. 4-a) cîmp peste 840 tone gunoi de Filip, Ion Popa, Iosif Tetea, Ion
grajd şi au fost procurate şi pre­ Tămătaş şi alţii.
uimi— mii mu immuiii mim ii mmtii gătite însem nate cantităţi de să-
mînţă. I. ŞTEFAN
SA G O SP O D Ă R IM C U GRIJA M E TA L UL corespondent

Colectivişti fruntaşi

Şutarea econom ică — In scopul obţinerii unor pro­ cere al gospodăriei, în citeva zile
colectiviştii au transportat în
im portantă rezervă internă ducţii sporite de porumb, car­ cîmp 360 tone gunoi de grajd.
tofi şi legume, membrii gospodă­ Ioan Lazăr, Nuţu Butaş, Petru
Un obiectiv de seamă al muncii care ne produc greutăţi la lami­ riei colective din satul Tătărăşti, Braica şi alţii se numără prin­
raionul Brad, au hotărît să fer­ tre colectiviştii evidenţiaţi în a-
noastre este îmbunătăţirea cali­ nare. Prin urmare, extinderea şu­ tilizeze suprafeţe întinse ce vor fi ceastă acţiune.
cultivate cu porumb şi legume.
R. MICLEAN
Mobilizaţi de organizaţia de corespondent
partid şi de consiliul de condu­

tăţii laminatelor şi economisirea tării economice la toate profile- La G. A. C. din Sîmpetru

metalului, adică, sporirea coefi­ le laminate este condiţionată şi

cientului de oţel utilizabil la fie­ de calitatea şi forma lingourilor Folosind timpul prielnic mun­ Zilele acestea la G.A.C. din
cilor în cîmp, colectiviştii din sa­ Sîm petru a început şi săparea u-
care profil laminat. prim ite. Pentru aceasta, cerem o- tul Sîmpetru, raionul Haţeg, au nui canal pentru colectarea apei
transportat şi aşezat în platforme care pe timp ploios inunda aproa­
Mobilizîndu-ne forţele pentru ţelarilor să ne sprijine mai mult. peste 600 tone gunoi de grajd.
pe 100 ha., iar în livadă s-au pi­
înfăptuirea acestor cerinţe, anul O problemă, nu mai puţin im­ Pentru a cunoaşte puterea de
încolţire a seminţelor de porumb chetat 8 ha., din cele 10 hectare
trecut, noi am dobîndit realizări portantă, este şi încălzirea uni­ şi ovăz ce se vor însămînţa în
primăvară, colectiviştii au trimis care se vor planta cu meri, pruni
frumoase şi am cîştigat o boga­ formă a lingourilor. Nu odată probe din aceste seminţe la labo­ şi cireşi.
ratorul din Alba lulia.
tă experienţă. Colectivul secţiei s-a întîm plat ca tovarăşii de la F. PETRU
corespondent
a apreciat însă că rezervele n-au cuptoare să ne trim ită lingouri

fo st nici pe departe epuizate. Fa­ încălzite neuniform . In cazul a-

ţă de sarcinile sporite de plan pe cesta, încălzirea nefiind unifor­

anul în curs, avem datoria să fa­ mă, şi alungirile la laminare sînt

cem tot ce ne stă în putinţă pen­ neuniforme, formîndu-se aşa nu­

tru practicarea pe scară largă a mitele „cozi de peşte" ce se în­

şutării econom ice a laminatelor. lătură din corpul barei laminate, Im mine, ioi mal m ulle maşini
eiilafe modeme
Care credem noi că sînt căile ducînd astfel la însem nate pier­

ce duc la executarea unei şutări deri de oţel.

economice ? Se pot evita oare aceste pier­

Şutarea economică a laminate­ deri ? Noi considerăm că da. De In anii regimului democrat-popu­ o foreză pneumatică rapidă, cu aju­
lar în munca minerilor din Valea torul căreia se obţin viteze de
lor este determinată în primul altfel prin măsurile luate de a se Jiului s-au petrecut transformări avansare superioare celor obişnuite.
uriaşe. In subteran s-au introdus Alte două foreze de acest fel func­
rînd de pregătirea profesională a schimba procesul tehnologic de maşini şi utilaje noi, moderne, de ţionează la minele Lonea şi Uricani.
mare productivitate, se aplică me­
tăietorului. Cu cît cunoştinţele încălzire a lingourilor, în cuptoa­ tode noi de muncă. Operaţiunile de Pentru mecanizarea încărcării in
perforare şi depilare a cărbunelui galerii şi abataje — operaţiune cu
profesionale ale tăietorului sînt re cu zgură lichidă în Ioc de se execută complet mecanizat. Nu­ volum mare de muncă — au fost
mai în ultimii doi ani minele au introduse numeroase maşini de în­
mai bogate, spiritul Iui de obser­ cocs, numărul lingourilor încălzi­ fost dotate cu încă peste 1.000 cio­ cărcat, reîncărcătoare cu bandă,
cane de abataj şi 350 perforatoare transportoare blindate. Aşa se face
vaţie mai dezvoltat şi capacita­ te neuniform a început să scadă că volumul producţiei încărcate me­
pneumatice. canic a crescut mereu. Bunăoară,
tea de apreciere mai precisă, cu simţitor. In prezent, noul proce­ La E.M. Aninoasa funcţionează în dacă în 1955 volumul de material
încărcat mecanic la săparea gale­
atît şutarea va fi mai econom i­ deu se aplică Ia 5 cuptoare, şi va prezent o instalaţie de perforare riilor ora de circa 35.000 m.c„ in
rotopercutantă pe cărucior pentru 1962, el a ajuns la peste 130.000
că. Pe noi ne-a preocupat mult continua şi la celelalte pe măsură m.c.
lucrările de înaintare în steril. La
această problemă, şi mai ales, ce vor intra în reparaţie şi vor Lupeni, anul trecut a fost introdusă Rezultate bune s-au obţinut în
ultimii ani şi în acţiunea de meca­
cunoaşterea caracteristicilor fie- fi adaptate noului procedeu de nizare a tăierii cărbunelui. Astfel
s-a ajuns ca la minele Lupeni şi
cărui profil laminat. Aplicînd şu­ încălzire. Vulcan, în abatajele frontale din
straturile subţiri cu înclinare mică
tarea economică, astăzi am ajuns In planul de măsuri tehnico, să se folosească cu succes maşinile
de havat de tip KMP-3. La E. M.
ca Ia un lingou de oţel necal­ organizatorice pe anul în curs, Lupeni, in stratul 18, s-a experimen­
tat cu rezultate frumoase plugul de
mant, în greutate de 6 tone, să printre alte puncte, se prevede şi cărbune. Randamentele obţinute cu
ajutorul lui se ridică la peste 6 tone
sporim coeficientul de oţel uti­ ţinerea cursurilor de ridicare a pe post. De remarcat că această in­
stalaţie execută tăierea şi încărca­
lizabil cu circa 250-300 kg. Pe a- calificării tuturor muncitorilor, rea completă a cărbunelui din
front, rămînînd pe seama minerilor
ceastă cale numai în luna ianua­ pe specialităţi. Un alt punct, se Dovedind o bună cunoaştere a manevrelor de laminare, tînărul Manole doar armarea şi răpirea armăturilor.

rie au fo st econom isite peste 300 referă la stabilirea unor schem e Gavrilă, de la laminorul de 650 mm. al C.S. Hunedoara, a adus o mare In cursul primului trimestru ai
anului trecut, ia exploatările Lu­
tone oţel. In permanentizarea a- tehnologice de şutare pentru fie­ contribuţie la reducerea rebutului cu '45 la sută, în luna ianuarie. Lupeni 29 peni şi Vulcan s-a introdus susţi­
cestor succese cred că va trebui care sortiment în parte. Aceste IN FOTOGRAFIE: Manevrantul Manole, Gavrilă, la postul de co­ nerea metalică a abatajelor fronta­
le din straturile groase cu stîlpi tu-
să m uncim m ai mult, atît noi, măsuri se înfăptuiesc şi eficien­ mandă. bulari şi grinzi în consolă. Aceste
abataje au fost dotate cu transpor­
cît şi tovarăşii noştri de muncă. ta lor practică se vede în munca Pe seama reducerii rebutului în premieră ia Hunedoara toare blindate, moderne, de mare
Un alt lucru, căruia trebuie să-i noastră de zi cu zi, cînd tăieto­ capacitate. In acelaşi timp, pentru
mecanizarea parţială a încărcării în
acordăm mai multă atenţie, este rii dovedesc mai mult interes şi abatajele cameră, s-au construit 25
bucăţi transportoare blindate scurte.
şutarea prin sondaj a laminate­ preocupare pentru sporirea coe­ Făcînd din calitatea nuarie, b u n ă o a r ă , La dobîndirea ace­ ©o<x» - <y<XXX>0000 o o o o o o o o o o o o o o <c In plus, pe baza experienţei acumu­
lor. In felul acesta se evită înlă­ ficientului de oţel utilizabil. laminatelor un obiec­ schimbul condus de stui succes a contri­ o late de mina Petrila, s-a trecut la
turarea unei părţi bune din pro­ Filmul „Lupeni 29“, prezentat susţinerea mixtă in lemn şi fier a
filul laminat. Deci, să avem în ve­ ieri în premieră la Hunedoara, a Salutînd in numele siderurgişti- O abatajelor cameră.
dere nu lim itele maxime de şutăj slîrnil în rindurile spectatorilor o
admise, ci posibilităţile de care In concluzie, noi apreciem că tiv principal al muncii tov. Iosif Trifu a rea­ buit în mare măsură justificată mîndrie pentru succe­ lor şi a tuturor oamenilor muncii - Mai trebuie amintit apoi că nu­
dispunem. sul remarcabil obţinut de cinema- mărul metrilor de galerie, armată
printr-o colaborare mai strînsă lor, muncitorii lami­ lizat cea mai mare re­ buna pregătire profe­ $ tografia noastră. din oraş pe grupul de creatori şi ©O metalic a crescut din 1955 şi pînă
In munca noastră întîmpinăm între oţelari, cuptorari şi lami- © Oglindind minunatele tradiţii de interpreţi ai fUntului, tovarăşul in prezent de circa 18 ori. A cres­
însă şi unele greutăţi din partea natori şutarea economică poate norului de 800 mm. ducere a procentului sională şi răspunderea $ luptă ale clasei noastre muncitoa- cut gradul de mecanizare a tran­
oţelarilor şi cuptorarilor. Unele fi aplicată cu mai multă eficien­ din C.S.H., contribuie de rebut sub cel ad­ personală a fiecărui 0 re, filmul trezeşte în inima şi con- Liberiu Frankfurt, secretar al Co- d sportului pe galerii. S-au introdus
lingouri au retasuri de turnare mis. Pe această cale om. $ ştiinţa fiecărui spectator sentimen- metode noi de săpare şi betonare
foarte pronunţate, iar altele, din © tul de înaltă admiraţie şi profund mitetului orăşenesc al P.M.R. Hu­ a puţurilor ş.a.m.d. Toate acestea
cauza incluziunilor de zgură şi ^ respect faţă de cei care şi-au văr- au făcut ea productivitatea muncii
ţă Ia toate m ărcile de oţel şi la efectiv la economisirea el a econom isit peste \ T. VASILE 0 sat sîngele pentru o cauză dreap- nedoara, a urat oaspeţilor noi suc­
X lă, pentru viaţa nouă pe care o să crească în fiecare an. Pentru
toate profilele laminate. metalului. In luna ia­ 8,3 tone de oţel. corespondent o trăim astăzi. cese în munca lor de viitor.
confirmare este suficient să arătăm
CRISTIAN WILGING |* Mulţumind pentru călduroasa
maistru O ...Ora 9. In gara Hunedoara o primire făcută, tov. Mihnea că în anul 1962 s-a înregistrat o
Q parte din realizatorii filmului — Gheorghiu, preşedintele Consiliidui
ALEXANDRU LOCSEI A n g ajam en tu l a fost d e p ă şii 0 creatori şi interpreţi — veniţi pen- Cinematografiei, a arătat cu reali­ productivitate cu peste 70 la sută
tăietor $ tru a se întîlni eu siderurgiştii zarea filmului „Lupeni 29“ este
impurităţi în oţel, dau naştere © hunedoreni, sînt întîmpinaţi de tov. rezultatul unor eforturi susţinute, la mai mare decit în 1955 şi aceasta
la anum ite deformări de turnare Vk" laminorul blumtng al C. S. La preparaţia cărbunelui din condus de tov. Adalbert Pop a O Petru Furdui, membru al C.C. al care şi-au adus o contribuţie de
Hunedoara Petrila, întrecerea socialistă ini­ obţinut, în întrecere cele mai $ P.M.R,, prim-secretar al Comilc- seamă minerii, tehnicienii şi ingi­ cu eforturi fizice din ce în ce mai
© tului regional al P.M.R. Ilunedoa- nerii din Valea Jiului. reduse.'
ţiată între schimburi, brigăzi şi bune rezultate, depăşindu-şi an­ $ ra, Gheorghe Vuşdca, secretar al
0 Comitetului regional al P.M.R. ION POPESCU
Măsuri eficiente, rezultate bune echipe este bine organizată. Rea­ gajamentul luat cu 203 tone căr­ X Hunedoara, Cornel Stoica, vice- Au fost prezentaţi apoi principat inginer şef al C.C.V.J.
lizarea angajamentelor se urmă­ bune spălat de bună calitate. In ^ preşedinte al Comitetului executiv Iii interpreţi şi creatori ai filmu­
Traducînd în viaţă măsurile tehnico-organizatoricc stabilite, reşte zilnic şi ele sînt cunoscute prezent, schimbul se menţine O al sfatului popular regional, de lui : Lica Gheorghiu, interpreta ro­
colectivul EJW. Petrila a obţinut anul acesta succese de seamă de către toţi muncitorii. fruntaş pe preparaţie. ^ membri ai biroului Comitetului o-
in îmbunătăţirea calităţii cărbunelui. 0 răşenesc de partid Hunedoara şi lului Ioanei, Colea Răutu, inter­
In luna ianuarie, schimbul I. SIMANDI X membri ai Comitetului executiv al pretul comunistului Petre Leteanu, ^
De exemplu, în luna ianuarie, conţinutul de cenuşă a fost corespondent George Calboreanu, interpretul gre- 0
sfatului popular orăşenesc, oameni vistului Tudor-baci, Ştefan Cinbo-
redus cu 0,4 la sută, iar la um iditate cu 0,3 Ia sută, faţă de in­ Economii de combustibil ai muncii din localitate.
dicii planificaţi. La dobîndirea acestor realizări a contribuit în tăraşu, interpretul comunistului
primul rînd puşcarea selectivă a cărbunelui, alegerea şistului încă cu mult înainte, locurile Varga, Ilarion Ciobanu, interpre­
din sula cinematografului „Victo­ tul tinărului grevist Dăncţ, Mircea
vizibil în abataje şi creşterea sim ţului de răspundere personală Conductorii auto de la Autobaza de pildă, a economisit în luna ianua­ ria“ au fost ocupate pînă la re­ Drăgan, regizorul filmului şi Au­
a fiecărui om faţă de calitatea muncii lui. I.R.T.A. din Petroşani acordă atenţie rie combustibil în valoare de 2.409 lei, fuz. Au venit la spectacol siderur- rel Samson, realizatorul imaginilor. ^
economisirii combustibilului. Intreţi- iar Nicolae Popescu, Andrei Tegledy, X gişti, constructori, muncitori din
I. TEODOR nînd cu grijă maşinile şi evitînd ri­ Nicolae Mojoarcă şi Doru Cimpoieru, O diferite întreprinderi ale Hunedoa- Oaspeţilor le-au fost oferite bu- O
corespondent sipa de benzină şi uleiuri, ei au obţi­ între 1.000 şi 2.000 ici. $ rei, activişti de partid şi de stat chete de flori, semn al stimei şi x
nut lună de lună economii însemna­ V din regiune. preţuirii siderurgiştilor hunedoreni 6
S. M. T. Alba. Italia a terminal te. Conductorul Gheorghe Colţatu, I. CRIŞAN
corespondent iXsOOOOOOOOOO
pentru succesul realizat. ©
reparaţiile
In continuare, cei prezenţi au ©

Hotărîţi ca în acest an să ajute şi mai mult pe colectivişti Spectacole de teatru asistat la rularea filmului. De la a
in obţinerea de recolte sporite Ia hectar, m ecanizatorii de Ia
S.M.T. Alba Iulla au desfăşurat o vie întrecere socialistă pen­ primele şi pînă la ultimele sec- $
tru repararea Ia timp şi de calitate a întregului parc de m aşini
şi tractoare. Munca bine organizată, entuziasmul cu care fiecare Muncitorii sectorului de in­ prezentat de curînd, cu piesele venţe, imaginile au fost urmărite Y
muncitor a participat la îndeplinirea sarcinilor, a făcut ca S.M.T. dustrializare din cadrul ' între­ pregătite, reuşite spectacole la
Alba lulia să termine recent toate reparaţiile planificate, fiind prinderii forestiere Sebeş, au al­ căminele culturale din Lancrăm cu emoţie, spectatorii admirind O
gata pentru începerea campaniei agricole de primăvară. cătuit două echipe teatrale ce şi Sebeşel. Ele s-au bucurat de
au pus de curînd în scenă piese­ o caldă apreciere din partea a înalta ţinută artistică, conţinutul ©
Echipele conduse de Cioran Cornel, Ţăranu Ion şi Bucur Prip le „A furat-o pădurea" şi „Casa numeroşi colectivişti.
şi-au adus din plin contribuţia Ia repararea celor 83 tractoare, de odihnă „Bună dimineaţa". bogat şi educativ al filmului. ©
2 rutiere, 184 pluguri, 21 remorci cisterne, a tuturor grapelor, se­ In zilele ce urmează, formaţii­
mănătorilor pentru cereale şi porumb, sapelor rotative şi a altor Cu prilejul m anifestărilor cul- le teatrale ale muncitorilor fo­ OOOOOOQOQOoâ
utilaje. tural-artistice organizate la sate restieri vor prezenta spectacole
în cinstea alegerilor, cele două la căm inele culturale din Căpîl-
formaţii teatrale de amatori au na şi Răhău.

CRONICĂ ELECTORALĂ
OOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOODOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCXSOCOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCODOCOOOOOOOODOOOOOOO

—Îndemn spre noi înfăptuiri Intîlniri între

La punctul de agitaţie de la Casa ţeaua de apă potabilă pe străzile podărire a oraşului, la înfrumuseţa- iJ candidaţi şi alegători
raională de cultură din Orăştie s-au oraşului pe încă 2.500 m. şi s-au în­
adunai un mare număr de cetăţeni locuit o bună parte din cişmelele vechi, rea lui. Cetăţenii Victor Basso şi ^ La întîlnirea candidatului de
cu altele noi. Şi la întreţinerea stră­ deputat Gavrilă Torok din satul
din circumscripţia electorală orăşe­ zilor s-au realizat lucruri deosebite. Reghina Mărginecmu, au propus să ^ Băcia, au participat majoritatea
nească nr. 10. Veniseră să se intîl- Astfel au fost transportate şi îm­ cetăţenilor din circumscripţie
nească cu candidatul F.D.P. propus prăştiate pe străzile oraşului peste se paveze strada Elena Pavel şi să t Ei au vorbit cu mîndrie despr*
pentru alegerile în sfatul popular 3.300 tone piatră concasată. Ilumi­ realizările obţinute pînă în pre
orăşenesc, Cornel Anca, medic vete­ natul public a fost modernizat pe fie extinsă conducta de apă pola- f zent. Astfel s-a arătat că în ui
rinar la G.A.C. din localitate. 1,8 km. străzi. timul timp satul a fost electri
bilă. O propunere valoroasă a făcut ţj ficat şi radioficat, au fost ame
Adunarea a constituit un minunat Acestea sini doar citeva din rea­ najate noi zone şi spaţii verzi
prilej de trecere în revistă a reali­ lizările pe care sfatul popular le-a şi cetăţeanul Victor Metea. El a ară- \
zărilor obţinute în ultimii ani în ora­ obţinut cu sprijinul maselor de ce­ Alegătorii însă şi-au manifes
şul Orăştie. S-a arătat că în plin tăţeni. La înfăptuirea lor s-au efec­ lt an tt căr / t eL> nn oecr/ez sc an vr rcan sc fi nattuu il popular \ tat, cu ocazia întîlnirii, dorinţ;
centrul oraşului au fost construite tuat peste 200.000 ore muncă patrio­ să studieze posibilităţile ce le are i^ ca satul lor să se dezvolte ş
şi date in folosinţă oamenilor mun­ tică. mai mult. De aceea, au propu:
cii două blocuri cu 96 apartamente, pentru a executa unele lucrări de să se urgenteze terminarea nou
că s-au deschis noi unităţi comer­ Cei care au participat la întîlni- Iui dispensar medical, amenaja
ciale ele. rea cu candidatul F.D.P. Cornel captare a apelor de ploaie ce se rea unui parc în centrul comu
Anca şi-au luat angajamentul ca şi nei, introducerea iluminatulu
Mult s-a schimbat faţa oraşului şi în viitor să sprijine acţiunile de in­ scurg de pe Dealul mic. Prin exe­ public pe noua stradă din Băci<
sub aspectul edilitar-gospodaresc. şi altele. Totodată, s-au angaja
Numai in anul trecut s-au extins zo­ teres obştesc. In acelaşi timp ei au cutarea lucrării, această parte a ora­
nele verzi pe încă 5.000 m.p. şi s-au să participe la realizarea noilo]
plantat peste 1.300 pomi ornamen­ venit cu noi propuneri de lucrări şului va fi ferită de depuneri de mil propuneri.
tali. In acelaşi timp s-a extins re­
care să ducă Ic o mai bună gos- şi nisip pe care le aduce apa de D. MUNTEANU

ploaie. „Cil priveşte sprijinul nos­ . .corespondent

tru — au arătat vorbitorii — sîntem

holărîţi să facem acest lucru“.

Propuneri au făcut şi alţi alegă­

tori. Candidatul de deputat a arătat

că va depune tot interesul pentru a

le înfăptui. *

T. LĂZĂRESCU L

corespondent J

SCINA DIN FILMML üL UPgNJ 2?‘V