Page 78 - 1963-02

AU. I DRËlil SOCIAtlSMUUn Nr. 2 5 3 9

ei i lin?iü

Sporirea continuii a efectivului de animale fi a pro­ scos In evidentă realizările obţinute de către unităţile Lucrări «le igienă Măsuri eficienta

ductivităţii acestora se înscrie in Directivele Congre­ agricole in creşterea animalelor, dezvoltarea bazei fu­ pe mas0! suprafeţe pentru refacerea pajiştilor
sului al Ill-lca al P.M.R. ca una dintre cele mai im­ rajere prin sporirea productivităţii păşunilor şi {inele­
portante sarcini ale oamenilor muncii de la sale. Rea­ lor, precum şi prin mărirea producţiei la ha. la furajele Gospodăria agricolă colectivă din că porţiunile de păşune care nu an o

lizarea obiectivului amintit presupune însă ca, alături cultivate.

de preocuparea ce există in toate unităţile agricole pen­ Participanţii la consfătuire au împărtăşit din expe­ G.A.C. „23 August“ din Vinerea de­ mai mare, putîndu-se aslfel asigura Blandiana posedă o suprafaţă de 134 pantă prea mare, dar care se află ln-

tru creşterea numărului de animale. să fie asigurată rienţa acumulată în asigurarea unor cantităţi sporite ţine 504 ha. păşune. Tipul de sol al furajarea a încă 100-120 vite mari. ha. păşune. Această păşune esle si­ tr-un stadiu avansat de degradare a

acestora fi o bază furajeră de calitate fi in cantităţi de furaje şi de bună calitate şi an arătat că unităţile aceslora este brun de pădure, pod- Creşterea continuă a efectivului de tuată pe malul drept al Mureşului a- covorului vegetal, nu pot fi refăcute

îndestulătoare. agricole din regiunea noastră dispun încă de mari re­ zolit la deal şi podzol pe păşunile animale şi necesitatea sporirii pro­ vînd o înclinare de 15-30 grade. Ea prin lucrări agrotehnice de suv /

Această problemă deosebit de importantă a constituit zerve. Valorificarea acestora va duce la creşterea sim­ de munte, care ocupă G5 ha. ducţiei animaliere ne obligă să acor­ se împarte în două trupuri, unul de prafaţă. De aceea ele vor fi desţe4e-

obiectul unei rodnice consfătuiri organizată la indi­ ţitoare a posibilităţilor de dezvoltare a sectorului zoo­ In scopul măririi producţiei de ma­ dăm o şi mai mare atenţie lucrări­ 70 ha. şi altul do 64 ha. nite şi reinsfimînţate. Astfel, ne-nm
caţia Comitetului regional de partid, de către redacţia tehnic, de sporire a producţiei animaliere şi a veni­ să verde a păşunilor, s-au executat lor de igienă a păşunilor. In acest propus ca în acest an să desţelenim
| ziarului nostru fi Consiliul agricol regional, Ia Orăştie. turilor gospodăriilor colective. pe majorilatea suprafeţelor diferite scop conducerea gospodăriei a hotă­ In trupul de păşune dc 70 ha. se a- şi să reinsămînţăm cu* sparcetă o su­
( Cu prilejul consfătuirii, la care au participat pre- lucrări de igienă culturală. Ca primă rî! ca anul acesta, In afara lucrărilor flă o tarla de 30 ha. situată in pan­ prafaţă de 30 hectare.
| fedinfi ai G.A.C. din întreaga regiune, ingineri agro- In pagina dc fată şi în materialele cele vom mai pu­ lucrare, începînd din luna aprilie, de curăţiri, defrişări etc., să mai fie tă de 30 grade, supusă eroziunii. A-
i nomi fi zootehnifti, medici veterinari, brigadieri zoo- blica pe această temă, redăm principalele probleme ri­ cînd pămintul s-a zvîntat, s-a execu­ aplicate amendamente caicaroase şi ceastă păşune a provenit din defrişa­ Prin această măsură se va obţine
\ tehnici, şefii secţiilor creşterea animalelor din consiliile dicate in consfătuire şi măsurile pe care şi le-au propus ingrăşarea cu urină de grajd a păşu­ rea arboretului natural de stejar, in o cantitate de masă verde egală cu
J agricole raionale fi orăşeneşti şi alţi specialişti,. s-au unităţile agricole pentru asigurarea unor cantităţi spo­ tat distrugerea muşuroaielor de cîr- ne! din trupul „După vii" In supra­ scopul stăvilirii eroziunii solului, la producţia de iarbă ce ar rezulta de pe
<\ - tiţe şi furnici, care Invadaseră păşu­ defrişare s-n avut în vedere ca tăie­ 100 ha. păşune.
rite de furaje necesare hranei animalelor. nea în proporţie de 15-25 la sută. Lu­ rile să se execute astfel Sncit să rS-
In afară de aplicarea lucrărilor de

crarea a fost executată cu sapele pe faţă de 137 ha. şl administrarea de mînă fîşli de arboret laie de 6 me­ întreţinere şi îmbunătăţire pe păşuni,
o suprafaţă de 434 ha. păşune. O da­ tri şi lungi de 15-20 metri. Pe supra­ vom acorda o mare atenţie organi­
O preocupare de seama — tă cu distrugerea muşuroaielor a fost nitrocalcar pe cel puţin 70 ha., iu faţa de 64 hectare care era supusă zării păşunatulni raţionai, deoarece
distrusă şi vegetaţia lemnoasă precum crări ce vor contribui la distrugerea eroziunii, dar neacoperită cu vegeta­ s-a dovedit că păşunatul neorgani-

dezvoltarea continuă a bazei furajere şi unele buruieni care formau tufi­ unor ierburi şi buruieni de mică va­ ţie lemnoasă, s-au plantat salcimi zai dure la distrugerea ierburilor va­
şuri, împiedlcînd astfel dezvoltarea loare economică, favorizind în acelaşi sub formă de perdele cu lăţimea de loroase, la îndesarea solului, Ia mă­
ierburilor şi păşunatul animalelor. timp popuiarea pajiştei cu planie va­ 5 metri şi lungimea de circa 25 me­
rirea scurgerilor şi a eroziunii.

Realizarea sarcinilor ce stau in Ing. ŞTEFAN HOMORODEANU In anul trecut pe o suprafaţă de De asemenea, de pe aproximativ loroase. tri, amplasfndu-se in special pe ho­ Prin aplicarea acestor măsuri, gos­
fata unităţilor agricole socialiste din preşedintele Consiliului agriccţl 10.862 ha. s-au executat grăpări, cu­ 55 ha. au fost slrînse şi evacuaie De asemenea, pe păşunile joâse, tarele păşunii, pe limitele dintre par­ podăria noastră va reuşi să combată
raionul Orăştie cu privire la creş­ pietrele care s-au folosit de căfre cele, pe cutnpenele puternic erodate eroziunea solului pe porţiunile de pă­
terea continuă a numărului de ani­ raional — Orăştie răţiri de buruieni şi mărăcini, ni­ gospodărie pentru diferite lucrări de infestate cu gălbează vor fi apticate şi îndeosebi pe sert.oarele convexe
velări de muşuroaie etc. In afară de şuni erodate, si lolodată. să obţină
male, precum şi sporirea producţiei asigură creşterea efectivului vacilor aceste lucrări, sporuri însemnate de construcţie. tratamente cu sulfat de cupru. Toi al? pantelor si a zonelor din apro­ producţii ridicate de masă verde.
de lapte cu 10 mii capete, sau o
de carne, lină, lapte şi ouă este con­ masă verde s-au obţinut şi prin apli­ Demn de subliniat este faptul că pentru ridicarea productivităţii păşu­ pierea ravenelor. Aplicînd măsurile arătate von,
diţionată in mod nemijlocit de dez­ producţie de 100.000 hi. lapte. carea păşunatulni raţional, prin iri­ toate aceste lucrări au fost executa­ nilor, pe 100 ha. se va introduce ro­ Astfel, s-a reuşit ea prin înfiinţa­ crea condiţii favorabile dezvoltării
voltarea corespunzătoare a bazei fu­ Pentru asigurarea unor cantităţi gaţii, precum şi prin efectuarea unor te numai prin muncă patriotică. taţia păşune-fînaţ. vegetaţiei ierboase (aceasta avînd nn
rajere. In urma studiilor făcute dc lucrări de combatere a dăunătorilor rea de perdele de protecţie pe par­ rol hotărîlor în protecţia solului şl
către specialişti s-a constatat că în suficiente de fibroase, trebuie luate In scopul afînării şi aerisirii solu­ Ca urmare a aplicării acestor mă­ celele supuse eroziunii, să se obţină combaterea eroziunii pe păşuni). Pen­
raionul nostru există condiţii din astfel de măsuri «Incit producţia de vegetali şi animali de pe păşuni. lui, după terminarea acestor lucrări suri, de pe păşunile G.A.C. din Vi­ o creştere a producţiei de masă verde tru refacerea pajiştilor, menţinerea
cele mai bune pentru dezvoltarea fîtiuri naturale să crească Ia cel pu­ In scopul dezvoltării bazfei furaje­ s-a trecut la grăparea păşunii, mai nerea se va obţine anul acesta un cu 1.500 kg. la ha. covorului vegetal prin folosirea per­
permanentă a sectorului zootehnic, ţin 2.500 kg. la ha., iar la cele cul­ spor de cel puţin 400-500 tone
deoarece avem posibilităţi nelimitate tivate la 3.500 kg. la ba. Avînd în re şi asigurării unor cantităţi cores­ ales pe acele suprafeţe unde pajiştea Pe baza experienţei dobindite ne­
vedere suprafaţa şi productivitatea punzătoare de masă verde pe pă­
era mai rară. Pe porţiunile unde pa­
şuni, Consiliul agricol raional şi-a
pentru sporirea producţiei de furaje, pajiştilor din raionul nostru, a fost propus să ia măsuri penlru defrişa­ jiştea era încheiată s-a evitai grăpa- masă verde, asigurînd astfel, pe am propus să extindem folosirea per­ delelor şi a plantaţiilor de protecţia,
nevoie ca an de an să se execute rea de arboret a 500 ha. pentru fer­ întreaga perioadă de păşunat o bu­
îndeosebi a cantităţilor de masă ver­ pe suprafeţe fot mai întinse lucrări tilizarea şi amendarea pînă in anul lui pentru a nu dezgoli nodurile de nă furajare efectivelor de animale pe delelor şi a plantaţiilor de protecţie vom asigura o sporire considerabilă
de şi finurl rezultate de pe păşunile de defrişare, curăţire de cioate, sca­ 1965 a cel puţin 6.200 ha. De aseme­ înfrăţire şi a răni rădăcinile. Cu oca­ care le deţinem şi o creştere consi­ pe întreaga suprafaţă de teren agri­ a producţiei de masă verde pe pă­
şi fineţeie naturale. ieţi, de împrăştiere a muşuroaielor, nea, se vor executa lucrări de com­ zia grăpalului au fost împrăştiate şl derabilă a producţiei de lapte, carne col supus eroziunii. In acest scop, în­ şuni şi o întreţinere corespunzătoare
de suprainsăminţări, fertilizări etc. gunoaiele care ar fi provocat dis­ cepînd din anul 1963 vom înfiinţa o a animalelor pe întreaga perioadă de
Pajiştile naturale din raionul Orăş­ batere a eroziunii solului pe 350 ba.,
tie se întind din lunca Mureşului
Totuşi, volumul şi ritmul lucrărilor iar pentru îmbunătăţirea compoziţiei şl lină. plantaţie de salcimi pe o suprafaţă de
plnă in zona alpină pe o suprafaţă executate nu a asigurat salisfacerea floristice a pajiştilor se vor supra- pariţia ierburilor valoroase şl apari­ 0,5 ha, păşunat.
de 34.881 ha., din care 24.345 ha. pă­ necesarului de masă verde şi îînuri, insămfnţa ai ierburi 400 ha. Totoda­ ţia buruienilor. Tot in scopul ridi­
şuni şl 10.536 ha. iîneţe. Datorită în raport cu creşterea efectivului de tă, in afară de lucrările de întreţi­ cării productivităţii păşunilor s-a exe­ Ing. MIRCEA GLODEANU In urma studiilor făcute s-a constatat ing. N. POPESCU
unei exploatări neraţionale a pajiş­ G.A.C. Vinerea G.A.C. Blandiana

tilor naturale, precum şt neaplicării animale. Pină în prezent, lucrări de nere ce vor fi executate in fiecare cutat cositul pe 68 ha., atft cu cosi-
defrişări şi curăţiri de arboret dău­ an pe suprafeţe lot mai întinse de
unor măsuri de ameliorare, în cursul nător, lăsind perdele de protecţie pe păşune, se vor lua măsuri pentru foarea mecanică, cit şi ai coasa. In
anilor procesul de eroziune, de adîn- curbele de nivel, s-au executat in organizarea păşunatulni raţional pe felul acesta gospodăria şi-a asi­
cime şi suprafaţă s-a extins pe mai
mult de 13.000 ha., ceea ce face ca comunele Orăştioara de Sus, Dîncil cel puţin 10.000 ha. gurat peste 35 tone fin de bună ca­

producţia de masă verde să se men­ Mare, Sibişel, Şiboi etc., pe o supra­ Pe lingă furajele ce se obţin de litate pentru iarnă făcfndu-se totoda­
faţă de 2.960 ha. Din constatările
ţină la un nivel scăzut. efectuate rezultă că sporul de pro­ pe păşuni şi fineţe, producţia de fu­ tă un bun începui al rotaţiei (păşu-
ducţie pe suprafeţele curăţite sau de­ raje poale spori considerabil şi prin ne-fînaţ),, măsură recomandată pentru
Făcînd media ponderată, rezultă că frişate a fost de circa 3.000 kg. masă cultivarea unor plante de nutreţ, prin exploatarea raţională a păşunilor. Pe
In raionul Orăştie se obţine anual verde la ha. Cu (oate acestea însă, prepararea şi folosirea lor raţiona­
o producţie de 1.950 kg. fin la ha., unele sfaturi populare cum sfiit cele
iar de pe păşuni se realizează cile lă. In scopul creşterii producţiei de această suprafaţă păşunea s-a regene­
5.000 kg. masă verde la ha. Referi­ din Mărtineşti şi Sibişel, după ce
tor la producţia de masă verde de păşunile au fost curăţite, nu au ma­ furaje, in acest an vor fi extinse rat deosebit de bine, Iar buruienile
pe păşuni, în urma unor observaţii nifestat suficient interes pentru în­ care se înmulţesc prin seminţe au
de mai mulţi ani s-a constatat că treţinerea lor. considerabil suprafeţele cultivate cu dispărut.
aceasta este repartizată in mod ine­ porumb siloz şi secară, precum şi
gal în cursul perioadei de păşunat. O deosebită atenţie a fost acorda­ cele cu plante de nutreţ insămînţale
Astfel, in lunile mai—iunie şi in tă lucrărilor de desecare, lucrări care
prima jumătate a lunii iulie se asi­ s-au executat pe mai mult de 300 în cultură intercalată şi dublă. Prin Toate aceste lucrări de Igienă cul-
gură circa 65 !a sulă din totalul
producţiei de masă verde, după care ha. pe păşunile din Tărlăria, Aurel apiicarea unei agrotehnici corespun- j (urală, aplicate pe păşunile G.A.C.
urmează o perioadă de secetă, cind Vlaicu, Gelmar. Pentru sporirea pro­ zătoare culturilor de cîmp, în mod
producţia scade simţitor. ducţiei de masă verde, peste 500 ha. deosebit la cultura porumbului, vom din Vinerea, au dus ia obţinerea, cu
de păşuni mai slab productive din
Calculînd necesarul de masă verde Orăştie, Geoagiu, Beriu şi altele, au obţine cantităţi sporite de nutreţuri, toată seceta din anul trecui, a unui
pe un întreg ciclu de păşunat, s-a fost suprainsamînţate cu amestec de
constatat că producţia medie de ierburi valoroase care să satisfacă pe deplin necesarul plus de circa 50.000 kg. masă verde,
5.000 kg. iarbă la ha. ce se obţine
de pe păşuni nu esle suficientă. Ar O măsură deosebii de importantă de furaje, inclusiv concentratele. ceea ce reprezintă necesarul de pă­
pentru sporirea producţiei de masă
verde este fertilizarea, păşunilor. în înfăptuirea măsurilor propuse va şune pentru încă 50 viţe mari. In ca­
constitui direcţia principală spre care zul unui an normal, sporul de masă
îşi vor îndrepta eforturile, sub con­ verde ce se putea realiza de pe urma
ducerea organizaţiilor de partid, toţi

lucrătorii din agricultura raionului aplicării lucrărilor de Igienă cultura­

Orăştie. lă pe păşuni ar fi fost dublu sau chiar

mai fi necesare 55.000 tone masă
verde sau 8.250.000 unităţi nulritive

Ingrăşarea păşunilor — mijloc importantpentru hrana efectivului de animale
anul 1962 au fost îngrăşate 1.418 r\
lia. de păşune, din care 794 cu în­
grăşăminte chimice. Ingrăşămintele
existent in raion. Pentru acoperirea au fost împrăştiate iazial pe păşu­
acestui deiicii de furaje este nece­ nile modei, pe tarlale, urraind ca in
sar ca producţia de masă verde să acest an să se îngraşe şi tarlalele de sperirs a producţiei

sporească la cel puţin 7.000 kg. în care n-au fost cuprinse în anul tre­ Practica a dovedit că, aplicînd, mit „Şeuşa-Sărături", au fost în­ 8 Un grup de participanţi Ia consfătuirea care a avut loc 8
medie la ha. Ţinînd seama de faptul cut. Pentru a stabili cele mai indi­ în afara altor măsuri, şi lucrări grăşate anul trecut, tot cu îngră­
că pînă in anul 1965 efectivul de de ameliorare şi îngrăşare a pă­ şăm inte chimice. La fiecare hec­ 8 la Orăştie. g
animale va creste simţitor, trebuie să cate îngrăşăminte chimice şi dozele tar s-au dat în medie cîte 200
aplicăm un complex de măsuri agro­ de administrare a acestora, în urma şunilor, productivitatea acestora kg. superfosfat care, alături de
tehnice pe păşuni, astfel incit pro­ experienleloi făcute în anul 1961, s-a creste considerabil.
constatat că cel mai mare spor de
ducţia de masă verde la heclar să Iată şi un exemplu în această irigarea păşunii respective, a §OOOOOOOODOOC-OOOOOOOÔOOCOOOOOOOOOoooooooo :>ooooooo DOOOOOOOoooooooo ooooocoooooooocooooooooo 00 oooooooo8 Cu sprijinul
se dubleze. Acest lucru înseamnă că producţie s-a obţinut atunci cind privinţă. Sfatul popular orăşe­ dus la obţinerea Unei producţii
s au aplicat cîle 200 kg. azotat de
faţă de siiuaţia actuală producţia nesc Orăştie deţine o suprafaţă de 12.000 kg. masă verde la hec­ cetăţenilor
păşunilor trebuie să sporească cu amoniu şi 250 kg. superfosiat la de 598 ha. păşune naturală, care tar. Ileceltas'ea, îîaiefelor
heclar. Pe aceste păşuni sporul de
96.000 tone masă verde, ceea ce va masă verde a fost de 242 la sulă. Pentru ca în anul acesta să
permite să se obţină un plus de 14 O mare atenţie a fost acordată şi a fost predată gospodăriei co­ obţinem producţii şi mai mari in epoca. optimă şl.«. Comuna Orăştioara de Sus posectS
milioane unităţi nulritive. Acest spor lucrărilor de întreţinere a pajiştilor. lective din localitate. In primă­ de masă verde la hectar, s-au o suprafaţă de 3.209 ha. păşuni din
vara anului 1962, s-a îngrăşat cu luat probe de sol din fiecare ' sa sa Banc c a l c i iul e c o n o m i c care 617 ha. este ocupată cu vegeta­
Toată grija prevenirii îngrăşăminte chimice o supra­ trup de păşune şi s-au trimis ţie lemnoasă şi deci nefolositoare. Re­
faţă de 80 ha., iar cu gunoiul de la Laboratorul regional biochi­ Valoarea unui nutreţ bun depinde minat obţinerea unei asemenea pro­ zultă că pe aproape un sfert de păşu­
grajd strîns de la adăpostul din
ne se reduce cu mult capacitatea da
şi combaterii parazitozelor păşune, alte 2 ha. In păşunea în­ mic din Braşov. Rezultatele ana­ în cea mai mare măsură de felul cum ducţii ? Fără îndoială că principala a păşunat precum şi calitatea păşuni­
grăşată astfel s-au amenajat, cu lizelor au demonstrat că solul esle recoltat şi păstrat, indiferent da­ constituit-o seceta excesivă din pri­ lor, tocmai din cauza vegetaţie! lem­
In cadrul complexului de măsuri limitat suprafeţele de păşune cu titlul de experienţă, unele rezer­ păşunilor noastre are o aciditate că este vorba de un fînaţ natural sau măvara şi vara anului trecut. Alături noase.
preconizate pentru prevenirea si exces de umiditate de pe trupul de vaţii. Recoltatul acestora s-a fă­ artificial. Legat de acest lucru aş vrea de aceasta a contribuit însă şi nere-
combaterea parazitozelor de păşune, păşunat Geoagiu-Gfclmar, care au pronunţată şi este lipsit de ma­ să prezint unele aspecte din G.A.C. coltarea în momentul optim (de Ia Pentru a înlătura acest impediment,
terii fertilizante, necesitînd a fi

un loc de seamă îl ocupă trata­ fost supuse tratamentului chimic cu cut în epoca optimă, realizîndu- amendat cu cîte 4-5 tone dolo- in care lucrez. sfîr.şiiul lunii iunie şi pînă la 10 iu­ an de an a fost nevoie ca pe majo­
mentele chimice, care au drept scop sulfat de 'cupru, obţinîndu-se rezul­
distrugerea gazdelor intermediare a te te bune prin scăderea frecventei se cu 3.000 kg. m asă verde la mită !a hectar şi îngrăşat cu Gospodăria colectivă din Căstău lie). Dacă recoltarea se făcea în epo­ ritatea păşunilor naturale să se exe­
speciilor de paiaziţi. Această meto­ acestei boli. ha. mai mult decît de pe păşu­ 3—4.000 kg. superfosfat, 160—200 are o suprafaţă de 300 ha. fineţe na­ ca opiimă, se putea obţine o cantita­ cuta lucrări de curăţiri şi defrişări.
dă se bazează pe acţiunea nocivă a nile neîngrăşate. kg. azotat şi 40—50 kg. sare po­ turale, situate jumătate pe versantul te de cel puţin 360 tone fin, deci un Astfel, începînd din anul 1959 pe pă­
sulfatului de cupru, administrat in O altă metodă ce poate fi folosită tásica. estic al dealului Beriulul, iar cea­ şunile din raza comunei Orăştioara
cantitate de 2 gr. substanţă activă pentru distrugerea rnoluşlelor acva­ Pe alte 101 ha. destinate pă- laltă jumătate pe rîul Cucuiş. Fîne- spor de producţie de 150 tone. Acest de Sus, prin grija sfatului popular,
la 1 m.p. tice şi a germenilor parazitari pe şunatului oilor, se întreprind în Aplicînd acest mod de îngră­ ţele din deal sînt situate la o altidu- spor putea asigura furajarea în con­ s-a trecut la curăţirea de arborete
păşuni, constă în secarea bălţilor si fiecare an lucrări de îngrijire, şare şi amendare a păşunilor ce diţii optime, sub aspectul fibroaselor, prin munca patriotică şi contribuţia
Tratarea păşunilor cu sulfat de mlaştinilor, prin drenare pe baza u- iar cu ajutorul celor 60 de porţi le deţinem noi vom reuşi să du­ dine de 400 melri, iar cele de pe a unui număr de cel puţin 50 cape­ în muncă a tuturor crescătorilor de
cupru se face de 2 ori pe an, pri­ nui plan hidrotehnic bine stabilii, de tîrlire, aflate lîngă stînâ, se blăm producţia de masă verde le vaci de lapte. animale. S-a reuşii astfel să se redea
in cadrul circumscripţiei noaslre s-au îngraşă anual cîte 8 ha. Drept a păşunilor noastre, să asigurăm valea Cucuişului Ia 320 m. De pe în­ păşunatulni o suprafaţă de peste 100
măvara. pină cel mai Hrziii la sfîr- efectuat lucrări de desecare ceea ce rezultat, pe această păşune pro­ în felul acesta o hrănire tot mai treaga suprafaţă de fineţe s-a obţinui Dacă socotim numai o producţie ha. în satele Ludeşti, Costeşti, Orăş­
situl lunii mai şi toamna in perioa­ a permis să se înlăture excesul de ducţia de masă verde sporeşte în corespunzătoare animalelor. în anul trecui o producţie totală de de 6,5 litri lapte pe zi, sau 2.000 litri tioara de Sus şi în golul de murite
da 15 septembrie—15 octombrie. umiditate de pe păşuni şi să se îm­ m edie anual, cu peste 2.000 - kg. „Steaua mare“, lucru ce a condus pe
bunătăţească compoziţia floristică a DAN T. ILIE 210 tone masă verde, revenind în me­ lapte pe o perioadă -de Iactaţie, rezul­ de altă parte şi la sporirea cantită­
In cadrul circumscripţiei veterina­ Unele suprafeţe pe care păşu- preşedinte al Comitetului die Ia hectar cîle 700 kg. Incontes­ tă că .de la 50 capete vaci se putea ţii de masă verde în păşuni.
re din Geoagiu acordindu-se impor­ pajiştei. nează vacile de lapte, mai precis executiv al Sfatului popular tabil, producţia realizată este cu lo­ obţine o producţie de 110.000 litri
tanta cuvenită prevenirii şi comba­ cele din păşunea de pe locul nu- . orăşenesc Orăştie tul nesatisfăcăioare. Lucrările au fost executate in pri­
medic veterinar CONŢAN IOAN lapte, ceea ce reprezintă în bani măvară şi în toamnă, perioada în ca­
terii bolilor parazitare la animale, Care au fost cauzele ce au deter- 138.500 lei. Ne putem da uşor deci re comitetul executiv a dus o susţi­
in special a fascilozei la ovine si circumscripţia veterinară Geoagiu seama ce a pierdut gospodăria din
bovine încă clin anul 1961 s-au de- Căstău prin nerecolîarea finului în

epoca optimă. nută muncă de mobilizare a cetăţe­

O altă cauză care a determinai nilor.
producţia scăzută este şi păşunatul
3 9 0 0 ha. PĂŞU N E Â G. A C . D IN mmm la g.a .c . căstău fîneţelor primăvara pină în 15 sau Dar, In cadrul acţiunii de defri­
RAIONUL QRAŞTIE, defrişate şi curăţate. chiar 20 mal, practică ce în viitor va şări şi curăţiri de arboret o impor­
neaecoltâbea a trebui să o înlăturăm. tantă deosebită o prezintă întreţine­
rea lor, in anii următori. De acei t,
tm SPOR D E 9. 000. 000KfVfDDE, F IN U L U I : ca r' L putem Dacă în situaţia actuală gospodăria in fiecare primăvară noi am organi­
colectivă din Căstău, cu producţia de zat astfel munca incit lucrările de de­
MM- CAME FOLOSIIA ÎU MMADA VAC/LOR PRODUCE fin recoltată în anul 1962 furajează frişări să fie revizuite. Din păcate nu
abia 94 capete bovine, 178 ovine şi 40 am efectuat asemenea lucrări pe toa­
DE LAMTE i n PERIO A HO. QOOl. LAPTE de cabaline, In condiţiile unui an nor­ te suprafeţele.
mal şl bineînţeles prin respectarea
¦%r- tuturor măsurilor agrotehnice indica­ îndrumat de către organizaţia de
te, se poate produce o cantitate de partid, comitetul executiv al sfatu­
AU A S m U M A T OBŢINEREA IM P L U S fin natural care să permită furajarea lui popular va desfăşura in viitor o
muncă şl mai susţinută de mobilizare
A 12.000 U . LAPTE a cel puţin 250 capete bovine, 600 a cetăţenilor din comună la efectua­
rea tuturor lucrărilor necesare lărgi­
BSIS!— - .... ..... | ovine şi 30 cabaline. rii suprafeţelor de păşunat şi spori­
rii producţiei de masă verde.
CARLt VALORIFICAT\ w De aceea, începînd cu anul aces­
A ADUS GOSPODARULOR CORNEL FLORAN
colEcrive, un venir ne ta vom lua toate măsurile ca pfişuna- preşedintele Comitetului executiv

1600.000 lei tul ftneţelor să nu se mai facă după al Sfatului popular comunal

data de 1 mai, iar recoltarea linuri­

lor să se facă Ia timpul optim.

ing, VIORHL BALOTA

a,A,0. căşţsu _ Orăştioara do Sn«