Page 79 - 1963-02

PA19. I BRlffflU SOCIAliSMUim şMwigiwwHiwrr¦>wm Nr. 2 5 3 9

¦¦iiw!

lin i fini

Sporirea continuă a efectivului de animale fi a pro­ scos In evidenţă realizările obţinute de către unităţile Lucrări de Igienă

ductivităţii acestora se înscrie în Directivele Congre­ agricole în crefterea animalelor, dezvoltarea bazei fu­ pe m ari suprafeţe pentru refacerea pajiştilor
sului al lll-lea al P.M.R. ca una dintre cele mai im­ rajere prin sporirea productivităţii păfunilor fi fîneţe-
portante sarcini ale oamenilor muncii de la sule. Rea­ lor, precum fi prin mărirea producţiei la ba. la furajele că porţiunile de păşune care nu au o
pantă prea mare, dar care se află In­
lizarea obiectivului amintit presupune însă ca, alături cultivate. G.A.C. „23 August“ din Vinerea de­ mai mare, putîndu-se asliel asigura Gospodăria agricolă colectivă din tr-un stadiu avansat de degradare a
de preocuparea ce există în toate unităţile agricole pen­ ţine 504 ha. păşune. Tipul de sol al furajarea a încă 100-120 vite mari. Blandiana posedă o suprafaţă de 134 covorului vegetal, nu pot fi refăcuta
tru crefterea numărului de animale. să fie asigurată Participanţii la consfătuire au împărtăşit din expe­ acestora este brun de pădure, pod- ha. păşune. Această păşune este si­ prin lucrări agrotehnice de su-
acestora fi o bază furajeră de calitate fi în cantităţi rienţa acumulată în asigurarea unor cantităţi sporite zolit la deal şi podzol pe păşunile Creşterea continuă a efectivului de tuată pe malul drept al Mureşului a- prafatn. De aceea ele vor fi desţele­
îndestulătoare. de furaje ji de bună calitate fi an arătat că unităţile de munte, care ocupă 65 ha. animale şi necesitatea sporirii pro­ vînd o înclinare de 15-30 grade. Ea nite şi rainsămînţate. Astfel, ne-am
agricole din regiunea noastră dispun încă de mari re­ ducţiei animaliere ne obligă să acor­ se imparle in două trupuri, unul de propus ca în acest an să desţelenim
Această problemă deosebii de importantă a constituit zerve. Valorificarea acestora va duce la crefterea sim­ In scopul măririi producţiei de ma­ dăm o şi mai mare atenţie lucrări­ 70 ha. şi altul de 64 ha. şi să reinsămînţăm cu-sparcetă o su­
obiectul unei rodnice consfătuiri organizată la indi­ ţitoare a posibilităţilor de dezvoltare a sectorului zoo­ să verde a păşunilor, s-au executat lor de igienă a păşunilor. In acest prafaţă de 30 hectare.
caţia Comitetului regional de partid, de către redacţia tehnic, de sporire a producţiei animaliere fi a veni­ pe majoritatea suprafeţelor diferite scop conducerea gospodăriei a hotă- In trupul dc păşune de 70 ha. se a-
ziarului nostru fi Consiliul agricol regional, la Orăftie. turilor gospodăriilor colective. lucrări de igienă culturală. Ca primă rît ca anul acesta, in afara lucrărilor flă o tarla de 30 ha. situată in pan­ Prin această măsură se va obţine
lucrare, începînd din luna aprilie, tă de 30 grade, supusă eroziunii. A- o cantitate de masă verde egală cu
Cu prilejul consfătuirii, la care au participat pre- In pagina de faţă fi în materialele ce le vom mai pu­ cînd pămintul s-a zvînlat, s-a execu­ de curăţiri, defrişări ele., să mai fie ceaslă păşune a provenit din defrişa­ producţia de iarbă ce ar rezulta de pe
fedinţi ai G.A.C. din întreaga regiune, ingineri agro­ blica pe această ternă, redăm principalele' probleme ri­ tat distrugerea muşuroaielor de cîr- aplicate amendamente calcaroase şi rea arboretului natural de stejar. In 100 ha. păşune.
nomi fi zootehnifti, medici veterinari, brigadieri zoo­ dicate in consfătuire şi măsurile pe care şi le-au propus tiţe şi furnici, care invadaseră păşu­ ingrăşarea cil urină de grajd a păşu- scopul stăvilirii eroziunii solului, In
tehnici, felii secţiilor crefterea animalelor din consiliile unităţile agricole pentru asigurarea unor cantităţi spo­ nea în proporţie de 15-25 la sută. Lu­ nei din trupul „După vii" in supra­ defrişare s-a avut în vedere ca tăie­ Tn afară de aplicarea lucrărilor de
crarea a fost executată cu sapele pe faţă de 137 ha. şl administrarea de rile să se execute astfel incit să ră- Întreţinere şi îmbunătăţire pe păşuni,
agricole raionale fi orăşeneşti fi alţi specialişti,. s-au rite do furaje necesare hranei animalelor. o suprafaţă de 434 ha. păşune. O da­ nitrocalcar pe cel puţin 70 ha., iu mînă fîşii de arboret laie de 6 me­ vom acorda o mare atenţie organi­
tă cu distrugerea muşuroaielor a fost crări ce vor contribui Ia distrugerea tri şi lungi de 15-20 metri. Pe supra­ zării păşunatuiui raţionai, deoarece
O preocupare de séamá -— distrusă şt vegetaţia lemnoasă precum faţa de 64 hectare care era supusă s-a dovedit că păşii natul neorgani­
şi unele buruieni care formau tufi­ unor ierburi şl buruieni de mică va­ eroziunii, dar neacoperită cu vegeta­ zat dure la distrugerea ierburilor va­
dezvoltarea continuă a bazei furajere şuri, împiedicînd astfel dezvoltarea loare economică, favorizând în acelaşi ţie lemnoasă, s-an plantat salcîmi loroasa la tndesarea solului, Ia mă­
ierburilor şi păşunatul animalelor. timp popuiarea pajiştei cu plante va­ sub formă de perdele cu iStimea de rirea scurgerilor şi a eroziunii.
Realizarea sarcinilor ce stau in Ing. ŞTEFAN HOMORODEANU In anul trecut pe o suprafaţă de loroase. 5 metri şi lungimea de circa 25 me­
fata unităţilor agricole socialiste din preşedintele Consiliului agriccţl 10,862 ha. s-au executat grăpări, cu­ De asemenea, de pe aproximativ tri, amplasindu-se în special pe ho­ Prin aplicarea acestor măsuri, gos­
raionul Orăştie cu privire la creş­ 55 ha. au fost strînse şi evacuafe De asemenea, pe păşunile joâse, tarele păşunii, pe limitele dinlre par­ podăria noastră va reuşi să combată
terea continuă a numărului de ani­ raional — Orăştie răţiri de buruieni şi mărăcini, ni­ pietrele care s-au folosit de către infestate cu gălbează vor fi aplicate cele, pe europenele puternic erodate eroziunea solului pe porţiunile de pă­
male, precum şi sporirea producţiei velări de muşuroaie etc. In aiară de gospodărie pentru diferite lucrări de tratamente cu sulfat de Cupru. Toi şi îndeosebi pe sertoarele ronvexe
asigură creşterea efectivului vacilor aceste lucrări, sporuri însemnate de construcţie. aii pantelor si a zonelor din apro­ şuni erodate, şi totodată, să obţină

de lapte cu 10 mii cajrete, sau o Demn de subliniat este faptul că producţii ridicate de masă verde.
toate aceste lucrări au fost executa­
de carne, lină, laple şi ouă este con­ producţie de 100.000 hi. lapte. masă verde s-au obţinut şi prin apli­ te numai prin muncă patriotică. pentru ridicarea productivităţii păşu­ pierea ravenelor. Aplicind măsurile arătate von.
diţionată in mod nemijlocit de dez­ Pentru asigurarea unor cantităţi carea păşunalului raţional, prin iri­ nilor, pe 100 ha. se va introduce ro­ Astfel, s-a reuşit ca prin Înfiinţa crea condiţii favorabile dezvoltării
voltarea corespunzătoare a bazei fu­ gaţii, precum şi prin efectuarea unor In scopul afînării şi aerisirii soiu­ taţia păşune-fînaţ. vegetaţiei Ierboase (aceasta avînd un
rajere. In urma studiilor făcute de suficiente de fibroase, trebuie luate lucrări de combatere a dăunătorilor lui, după terminarea acestor lucrări rea de perdele de protecţie pe par­ rol botărîlor în protecţia solului şl
către specialişti s-a constatai că în astfel de măsuri «incit producţia de s-a trecut la grăparea păşunii, mai Ca urmare a aplicării acestor mă­ celele supuse eroziunii, să se obţină combaterea eroziunii pe păşuni). Pen­
raionul nostru există condiţii din fîuuri naturale să crească la cel pu­ vegetali şi animali de pe păşuni. ales pe acele suprafeţe unde pajiştea suri, de pe păşunile G.A.C. din Vi­ o creştere a producţiei de masă verde tru refacerea pajiştilor, menţinerea
cele mai bune pentru dezvoltarea ţin 2.500 kg. la ha., iar la cele cul­ In scopul dezvoltării bazfei furaje­ era mai rară. Pe porţiunile unde pa­ nerea se va obţine amil acesta un cu 1.500 kg. la ha. covorului vegetal prin folosirea per­
permanentă a sectorului zootehnic, tivate la 3.500 kg. la ha. Avînd in jiştea era încheiată s-a evitat grăpa- spor de cel puţin 400-500 tone delelor şi a plantaţiilor de protecţia,
deoarece avem posibilităţi nelimitate vedere suprafaţa şi productivitatea re şi asigurări! unor cantităţi cores­ tui pentru a nu dezgoli nodurile de masă verde, asigurind astfel, pe Pe baza experienţei dobîndite ne­ vom asigura o sporire considerabilă
pentru sporirea producţiei de furaje, pajiştilor din raionul nostru, a iost punzătoare de masă verde pe pă­ înfrăţire şi a răni rădăcinile. Cu oca­ întreaga perioadă de păşunat o bu­ am propus să extindem folosirea per­ a producţiei de masă verde pe pă­
îndeosebi a cantităţilor de masă ver­ nevoie ca an de an să se execute şuni, Consiliul agricol raional şi-a zia grăpatuiui au fost împrăştiate ş! nă furajare efectivelor de animale pe delelor şl a plantaţiilor de protecţie şuni şi o întreţinere corespunzătoare
de şl linuri rezultate de pe păşunile pe suprafeţe tot mai întinse lucrări propus să la măsuri pentru defrişa­ gunoaiele care ar fi provocat dis­ care le deţinem şi o creştere consi­ pe întreaga suprafaţă de teren agri­ a animalelor pe întreaga perioadă da
şi fineţeie naturale. de defrişare, curăţire de cioate, sca­ rea de arboret a 500 ha. pentru fer­ pariţia ierburilor valoroase şl apari­ derabilă a producţiei de lapte, carne col supus eroziunii. In acest scop, în- păşunat.
ieţi, de împrăştiere a muşuroaielor, tilizarea şi amendarea pină tn anul ţia buruienilor. Tot tn scopul ridi­ şi lină. cepihd din anul 1963 vom înfiinţa o
Pajiştile naturale din raionul Orăş- de supraînsăminţări, fertilizări eic. 1965 a cel puţin 6.200 ha. De aseme­ cării productivităţii păşunilor s-a exe­ plantaţie de salcimi pe o suprafaţă de ing. N. POPESCU
tie se întind din lunca Mureşului Totuşi, volumul şt ritmul lucrărilor nea, se vor executa lucrări de com­ cutat cositul pe 68 ha., atit cu cost- ing. MIRCEA GLODEANU 0,5 ha. G.A.C. Blandfano
pină tn zona alpină pe o suprafaţă executate nu a asigurat satisfacerea loarea mecanică, cft şi ai coasa. In G.A.C. Vinerea
de 34.881 ha., din care 24.345 ha. pă­ necesarului de masă verde şt fînuri, batere a eroziunii soiului pe 350 ha„ felul acesta gospodăria şi-a asi­ In urma studiilor făcute s-a constatat Cu sprijinul
şuni şi 10.536 ha. fineţe. Datorită in raport cu creşterea efectivului de iar pentru îmbunătăţirea compoziţiei gurai peste 35 tone fin de bună ca­ cetăţenilor
unei exploatări neraţionale a pajiş­ animale. Pină în prezent, lucrări de litate pentru iarnă făcfndu-se totoda­
tilor naturale, precum şi neaplicării defrişări şi curăţiri de arboret dău­ floristice a pajiştilor se vor supra- tă un bun Începui al rotaţiei (păşu- Comuna Orăştioara de Sus pfiso8S
unor măsuri de ameliorare, în cursul nător, iăsind perdele de protecţie pe însămînţa ai ierburi 400 ha. Totoda­ ne-finaţ)„ măsură recomandată pentru o suprafaţă de 3.209 ha. păşuni din
anilor procesul de eroziune, de adân­ curbele de nivel, s-au executat în tă, în afară de lucrările de întreţi­ exploatarea raţională a păşunilor. Pe care 617 ha. este ocupată cu vegeta­
cime şi suprafaţă s-a extins pe mai comunele Orăştioara de Sus, Dineu nere ce vor fi executate în fiecare această suprafaţă păşunea s-a regene­ ţie lemnoasă şi deci nefolositoare. Re­
mult de 13.000 ha., ceea ce face ca Mare, Sibişel, Şibot ele., pe o supra­ an pe suprafeţe tot mai întinse de rat deosebit de bine, Iar buruienile zultă că pe aproape un sfert de păşu­
producţia de masă verde să se men­ faţă de 2.960 ha. Din conslatările păşune, se vor lua măsuri pentru care se înmulţesc prin seminţe au ne se reduce cu mult capacitatea da
ţină la un nivel scăzut. efectuate rezultă că sporul de pro­ organizarea păşunatuiui raţionai pe dispărut. păşunat precum şi calitatea păşuni­
ducţie pe suprafeţele curăţite sau de­ cei puţin 10.000 ha. lor, tocmai din cauza vegetaţiei lem­
Făcînd media ponderată, rezultă că frişate a fost de circa 3.000 kg. masă Ţoale aceste lucrări de Igienă cul- noase.
In raionul Orăştie se obţine anual verde la ha. Cu (oate acestea însă, Pe lingă furajele ce se obţin de lurală, aplicate pe păşunile G.A.C.
o producţie de 1.950 kg. fin la ha., unele sfaturi populare cum sînt cele pe păşuni şi fineţe, producţia de fu­ din Vinerea, au dus ia obţinerea, cu Pentru a înlătura acest impediment,
iar de pe păşuni se realizează cile raje poale spori considerabil şi prin ţoală seceta din anu! trecui, a unui an de an a fost nevoie ea pe majo­
5.000 kg. masă verde la ha. Referi­ din Mărlineşti şi Sibişel, după ce cultivarea unor plante de nutreţ, prin Plus de circa 50.000 kg. masă verde, ritatea păşunilor naturale să se exe­
tor la producţia de masă verde de păşunile au fost curăţite, nu au ma­ prepararea şi folosirea lor raţiona­ ceea ce reprezintă necesarul do pă­ cuta lucrări de curăţiri şi defrişări.
pe păşuni, în urma unor observaţii nifestat suficient interes pentru în­ lă. In scopul creşterii producţiei de şune pentru încă 50 vite mari. In ca­ Astfel, începînd din anul 1959 pe pă­
de mai mulţi ani s-a constatat că treţinerea lor. furaje, în acest an vor ii extinse zul unui an normai, sporul de masă şunile din raza comunei Orăştioara
aceasta este repartizată iu mod ine­ considerabil suprafeţele cultivate cu verde ce se putea realiza de pe urma de Sus, prin grija sfatului popular,
gal în cursul perioadei de păşunat. O deosebită atenţie a fost acorda­ porumb siloz şi secară, precum şi aplicării lucrărilor de Igienă cultura­ s-a trecut la curăţirea de arborete
Astfel, in lunile mai—iunie şi in tă lucrărilor de desecare, lucrări care cele cu plante de nutreţ însămînţate lă pe păşuni ar fi tost dublu sau chiar prin munca patriotică şi contribuţia
prima jumătale a lunii iulie se asi­ s-au executat pe mai mult de 300 în cultură intercalată şi dublă. Prin în muncă a tuturor crescătorilor de
gură circa 65 ia sulă din totalul tia. pe păşunile diu Tărlăria, Aurei aplicarea linei agrotehnici corespun­ animale. S-a reuşit astfel să se redea
producţiei de masă verde, după care Vlaicu, Gelmar. Pentru sporirea pro­ zătoare culturilor de cîmp, în mod păşunatuiui o suprafaţă de peste 100
urmează o perioadă de secetă, tind ducţiei de masă verde, peste 500 ha. deosebit la cuilura porumbului, vom ha. in satele Ludeşti, Costeşti, Ornş-
producţia scade simţitor. de păşuni mai slab productive din obţine cantităţi sporite de nutreţuri, lioara de Sus şi în golul de munte
Orăştie, Geoagiu, Beriu şi altele, au care să satisfacă pe deplin necesarul „Steaua mare“, lucru ce a condus pe
Catculînd necesarul de masă verde fost suprainsăminţaie cu amestec de de furaje, inclusiv concentratele. de altă parte şi la sporirea cantită­
pe un întreg ciclu de păşunat, s-a ierburi valoroase ţii de masă verde iii păşuni.
constatat că producţia medie de înfăptuirea măsurilor propuse va
5.000 kg. iarbă la ha. ce se obţine O măsură deosebit de importantă constitui direcţia principală spre care Lucrările au fost executate in pri­
de pe păşuni nu este suficientă. Ar pentru sporirea producţiei de masă îşi vor îndrepta eforturile, sub con­ măvară şi în toamnă, perioada in ca­
mai fi necesare 55.000 lone masă verde este fertilizarea păşunilor. în ducerea organizaţiilor de partid, toţi re comitetul executiv a dus o susţi­
verde sau 8.250.000 unităţi nutritive anul 1962 au fost îngrăşate 1.418 lucrătorii din agricultura raionului nută muncă de mobilizare a cetăţe­
pentru hrana efectivului de animale ha. de păşune, din care 794 cu în- Orăştie.
existent în raion. Pentru acoperirea qrâşăminte chimice. Ingrăşămintele
acestui deficit de îuraje este nece­ au fost împrăştiate fazial pe păşu­ Ingrăşarea păşunilor — mijloc important
sar ca producţia de masă verde să nile model, pe tarlale, urmînd ca în
sporească la cel puţin 7.000 kg. în acest an să se ingraşe şi tarlalele de sporire a producţiei
medie la ha. Ţinînd seama de faptul care n-au fost cuprinse in anul tre­
că pînă in anul 1965 efectivul de cut. Pentru a stabili cele mai indi­ Practica a dovedit că, aplicînd, mit „Şeuşa-Sărături", au fost în­ 8 Un grup de participanţi la consfătuirea care a avut Ioc §
animale va creste simţitor, trebuie să în afara altor măsuri, şi lucrări grăşate anul trecut, tot cu îngră­
aplicăm un complex de măsuri agro­ cele îngrăşăminte chimice şi dozele de ameliorare şi îngrăşare a pă­ şăminte chimice. La fiecare hec- l Ia Orăştie.
tehnice pe păşuni, astfel incit pro­ de administrare a acestora, în urma şunilor, productivitatea acestora lar s-au dat în medie cîte 200 8o
ducţia de masă verde la hectar să experienţeloi făcute în anul 1961, s-a creste considerabil. kg. superfosiat care, alături de
se dubleze. Acest lucru înseamnă că constatat că cel mai mare spor de irigarea păşunii respective, a OOOOOOOO 5 0 0 C -0 0 0 0 OOOOOOOO 9 0 0 0 0 0 0 0 OOOOOOOO 9 0 0 0 0 0 0 0 OOOOOOOO OOOOOOOO OOOOOOOO OOOOOOOO OOOOOOOO e o 0 0 0 0 0 0 9 0
faţă de situaţia actuală producţia producţie s-a obţinut atunci cînd Iată şi un exemplu în această dus la obţinerea Unei producţii
păşunilor trebuie să sporească cu s au aplicai cile 200 kg. azolal de privinţă. Sfatul popular orăşe­ de 12.000 kg. masă verde la hec­ Recoliapea ît&îe$ei©r
96.000 tone masă verde, ceea ce va amoniu şi 250 kg. superfosiat la nesc Orăştie deţine o suprafaţă tar. in epocii optima şl.«»
permite să se obţină un plus de 14 hectar. Pe aceste păşuni sporul de de 598 ha. păşune naturală, care isa mic calco! economic
masă verde a fost de 242 la sulă. Pentru ca în anul acesta să
milioane unităţi nutritive. Acest spor a fost predată gospodăriei co­ obţinem producţii şi mai mari
O mare atenţie a !ost acordată şi lective din localitate. Tn primă­ de masă verde ia hectar, s-au
lucrărilor de înlreţinere a pajiştilor. vara anului 1962, s-a îngrăşat cu luat probe de sol din fiecare
îngrăşăminte chimice 6 supra­ trup de păşune şi s-au trim is
Toată grija prevenirii faţă de 80 ha., iar cu gunoiul de la Laboratorul regional biochi­ Valoarea unui nutreţ bun depinde minat obţinerea unei asemenea pro­
grajd strîns de la adăpostul din mic din Braşov. Rezultatele ana­ in cea mai iiiare măsură de felul cum ducţii ? Fără îndoială că principala a
şi combaterii parazitozelor păşune, alle 2 ha. In păşunea în­ lizelor au demonstrat că solul esle recoltat şi păstrai, indiferent da­ constituit-o seceta excesivă din pri­
păşunilor noastre are o aciditate că este vorba de un iinaţ natural sau măvara şi vara anului trecut. Alături
In cadrul complexului de măsuri limitat suprafeţele de păşune cu grăşată astfel s-au amenajat, cu artificial. Legat de acest lucru aş vrea de aceasta a contribuit însă şi nere-
preconizate pentru prevenirea si exces do umiditate de pe trupul de pronunţată şi este lipsit de ma­ să prezint unele aspecte din G.A.C. coltarea în momentul optim (de Ia
combaterea parazitozelor de păşune, păşunat Geoagiu-Gelmar, care au titlul de experienţă, unele rezer­ terii fertilizante, necesitînd a fi in care lucrez. sfirşitul lunii iunie şi pină la 10 iu­
un loc de seamă îl ocupă trata­ fost supuse tratamentului chimic cu vaţii. Recoltatul acestora s-a fă­ lie). Dacă recoltarea se făcea în epo­
mentele chimice, care au drept scop sulfat de 'cupru, obţinindu-se rezul­ amendat cu cîte 4-5 tone dolo­ Gospodăria colectivă din Căstău ca optimă, se pulea obţine o cantita­
distrugerea gazdelor intermediare n tate bune prin scăderea frecventei cut în epoca optimă, realizîndu- are o suprafaţă de 300 ha. fineţe na­ te de cel puţin 360 tone fin, deci un
speciilor de paiaziti. Această meto­ «coslei boli. mita la hectar şi îngrăşat cu turale, situate jumătate pe versantul
dă se bazează pe acţiunea nocivă a se cu 3.000 kg. masă verde la estic al dealului Beriului, iar cea­ spor de producţie de 150 tone. Acest
sulfatului de cupru, administrat in O altă metodă ce poale fi folosită 3—4.000 kg. superfosiat, 160—200 laltă jumătate pe rîul Cucuiş, Fîne- spor pulea asigura furajarea in con­
cantitate de 2 gr. subslanlă arlivă pentru distrugerea moluşlelor acva­ ha. mai mult decît de pe păşu­ diţii optime, sub aspectul fibroaselor,
la 1 m.p. tice şi a germenilor parazitari pe nile neîngrăşate. kg. azotat şi 40—50 kg. sare po­ ţele din deal sini situate la o aitidn- a unui număr de cel puţin 50 cape­
păşuni, constă în secarea bălţilor şi te vaci de lapte.
Tratarea păşunilor cu sulfat de mlaştinilor, prin drenare pe baza u- Pe alte 101 ha. destinate pă- tásica. dine de 400 melri, iar cele de pe
cupru se face de 2 ori pe au, pri­ nui plan hidrotehnic bine stabilit.- Dacă socotim numai o producţie
măvara, pină cel mai tîrziu la sfîr- in cadrul circumscripţiei noastre s-au şunatului oilor, se întreprind în Aplicînd acest mod de îngră­ valea Cucuişului la 320 m. De pe în­ de 6,5 litri lapte pe zi, sau 2.000 litri
situl lunii mai şi toamna in perioa­ efectuat lucrări de desecare ceea ce
da 15 septembrie—15 octombrie. a permis să se înlăture excesul de fiecare an lucrări de îngrijire, şare şi amendare a păşunilor ce treaga suprafaţă de fineţe s-a obţinui lapte pe o perioadă 'de lactaţie, rezul­
umiditate de pe păşuni şi să se îm­ iar cu ajutorul celor 60 de porţi tă că de la 50 capete vaci se putea
In cadrul circumscripţiei veterina­ bunătăţească compoziţia floristică a le deţinem noi vom reuşi să du­ în anul trecut o producţie totală de Dbţine o producţie de 110.000 litri
re din Geoagiu acordîndu-se impor­ de tîrlire, aflate lingă stînă, se
tanţa cuvenită prevenirii şi comba­ pajiştei. blăm producţia de masă verde 210 tone masă verde, revenind în me­ lapte, ceea ce reprezintă în bani
îngraşă anual cîte 8 ha. Drept 138.500 lei. Ne putem da uşor deci
terii bolilor parazitare la animale, medic veterinar CONŢAN IOAN a păşunilor noastre, să asigurăm die la hectar cîte 700 kg. Incontes­ seama ce a pierdut gospodăria din
in special a fascilozei la ovine şi rezultat, pe această păşune pro­ Căstău prin nerecoltarea finului în
bovine, încă din anul 1901 s-au de- circumscripţia veterinară Geoagiu în felul acesta o hrănire tot mai tabil, producţia realizata este cu lo­ epoca optimă.
ducţia de m asă verde sporeşte în
corespunzătoare animalelor. tul nesatisfăcătoare.
medie anual, cu peste 2.000- kg.
Unele suprafeţe pe care păşu- DAN T. ILIE Care au fost cauzele ce au defer-

nează vacile de lapte, mai precis preşedinte al Comitetului
exeaitiv al Sfatului popular
cele din păşunea de pe locul nu-
orăşenesc Orăştie

O altă cauză care a determinai nilor.
producţia scăzută este şi păşunatul
ha5 0 0 0 PĂŞUNE A G.A.C. DIN CL S-A mRDUT LA S.Â.C. CÁSTÁÍJ fîneţelor primăvara pină în 15 sau Dar, tn cadrul acţiunii de defri­
RAIONUL PRAŞTIEr DEFRIŞATE ŞJ CURĂŢATE, M M NERECOLTAMA LA TIMP A chiar 20 mai, practică ce in viitor va şări şi curăţiri de arboret o impor­
trebui să o înlăturăm. tanţă deosebită o prezintă întreţine.,
m SPOR M B.QOQ.QQQKf.MAl VERSE, f .In u l u i rea lor, tn anii următori. De acei i,
Dacă în situaţia actuală gospodăria in fiecare primăvară noi am organi­
colectivă din Căstău, cu producţia de
fin recoltată în anul 1962 furajează zat astfel munca Incit lucrările de de­
abia 94 capete bovine, 178 ovine şi 40
frişări să fie revizuite. Din păcate nu

CARE FOLOSITA /fi HRANA VACILOR de cabaline, In condiţiile unul an nor­ am efectuat asemenea lucrări pe toa­
mal şi bineînţeles prin respectarea te suprafeţele.
MMT- DE LAPTE !N PER/O ADA SE PAŞUmî\ tuturor măsurilor agrotehnice indica­
AU AStâURAT OBŢINEREA ÎN PLUS te, se poate produce o cantitate de îndrumat de către organizaţia da
lin natural care să permită furajarea partid, comitetul executiv al sfatu­
A 1 2 .6 0 0 hL LAPTE a cei puţin 250 capete bovine, 600 lui popular va desfăşura In viilor r>
ovine şi 30 cabaline. muncă’ şl mai susţinută de mobilizare
MuVăiV* a cetăţenilor din comună la efectua­
De aceea, începînd cu anul aces­ rea tuturor lucrărilor necesare lărgi-
CÂRC. VALORIFICAT, ta vom lua toate măsurile ca pfişuna- rii suprafeţelor de păşunat şi spori­
tul fîneţelor să nu se mai facă după rii producţiei de masă verde.
A ADUS GOSPOD data de 1 mai, iar recoliarea linuri­
COLECrivC, 0/1 VEMT DE lor să se facă Ia timpul optim. CORNEL FLORAN
preşedintele Comitetului executiv
u m ooo lei ing. VIORHL BALOTA
al Sfatului popular comunal

a,A,<3. Gfeţsu Orăştioara de S».