Page 8 - 1963-02
P. 8
PAG. «ţ ORUMUl SOCIALISMULUI Nr. 2521
ii— niiwiimi ¦¦imwn
Adunarea festivă de la Moscova consacrată LTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞT1PI « ULTIMELE 5T1PI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI
aniversării semnării tratatului de prietenie
romîno-sovietic
MOSCOVA 1 {Corespondentul asemenea, tovarăşii Nicolae Guină, oaspeţii veniţi din Romînia priete
ambasadorul R.P.R. in U.R.S.S., pre nă şi urmăresc cu mult interes fil
Aqerpres, Al. Stark, transmite):
mele şi cărţile romîneşti ce apar
Vineri, 1 februarie, în sala Tea cum şi membri ai delegaţiei romîne In Uniunea Sovietică. Darea în exploatare a încheierea dezbaterilor din Camera Deelaraţia Departamentului
trului din Kremlin, a avut loc adu care au participat la tratativele noii linii radio-releu Comunelor de Sfat a! S.U.A. adresată
narea festivă a reprezentanţilor oa pentru încheierea şl semnarea pla In numele oamenilor sovietici, Va
menilor muncii din Moscova con nului de colaborare culturală şi sili Konotop a transmis un călduros guvernului canadian
sacrată celei de-a 15-a aniversari ştiinţifică între R.P.R. şi U.R.S.S. pe salut poporului romîn şi felicitări cu
credinţării Germaniei occidentale a
a semnării tratatului de prietenie, anul 1963. prilejul celei de-a 15-a aniversări Moscova-Bucureşfî LONDRA î (Agerpres). controlului direct sau indirect asupra WASHINGTON 1 (Agerpres).
colaborare şi asistentă mutuală in a semnării tratatului de prietenie, In încheierea dezbaterilor de două armei nucleare sau a oricărei alte
tre R.P. Romînă si U.R.S.S. Şedinţa festivă a fost deschisă de colaborare şi asistentă mutuală. A fost construită şi dată în ex zile care s-au desfăşurat în Camera răspunderi in rezolvarea problemei Departamentul de Stat al S.U.A. a
tov. Vladimir Pavlov, secretar al Co ploatare noua linie radio-releu Mo- Comunelor pe marginea problemelor folosirii acestei arme. Aceste cuvinte făcut o declaraţie specială pentru
Adunarea a.fost organizată de Co mitetului orăşenesc de partid Mos- î.a adunarea festivă au mai luat scova-Bucureşti. Linia a fost con apărării, au luat cuvîntul Harold au stirnit exclamaţii de aprobare în presă pe care a adresat-o simultan
mitetul orăşenesc de partid Mosco covaY cuvîntul cunoscutul şei de brigadă struită prin eforturile comune ale lu Wilson, reprezentantul opoziţiei labu rindurile deputaţilor laburişti. ambasadei Canadei la Washington.
va, de ' Consiliu] Central al Sindi da constructori din Moscova, Ghe- crătorilor de la telecomunicaţii din riste, şi primul ministru Macmillan. Din textul ei, scrie agenţia Associa
catelor din U.R.S.S. de Comitetul După intonarea tomurilor de stat nadie Maslenikov, Clavdia Morozo- Uniunea Sovietică şi R. P. Romînă, Harold Wilson a respins condiţiile Luînd cuvîntul, primul ministru ted Press, reiese clar că în ultima
Central al Co.nsomolului, de Uniu ale R.P. Romîne şi U.R.S.S,, a luat va, profesoară Ia şcoala nr. 201 din fiind înzestrată eu mijloace tehnice acordului anglo-american de Ia Macmillan a căutat să justifice con vreme între S.U.A. şi Canada au a-
nea asociaţiilor sovietice de priete cuvîntul Vasili Konotop, prim-se- Moscova, şcoala care se numără electronice moderne, executate în în Nassau, considerîndu-1 drept „o diţiile acordului de la Nassau, vut loc „îndelungate tratative se
nie şi relaţii culturale cu ţările crelar al Comitetului regional de printre membrii colectivi ai Asocia treprinderile sovietice. pomană azvîrlită de americani primu deşi a recunoscut că acest acord are crete în legătură cu înzestrarea ar
rtrâuie şi Asociaţia de prietenie so- partid, pentru conducerea producţiei ţiei de prietenie sovieto-romîne, pre lui ministru". Wilson a ironizat pre un caracter confuz. Primul ministru matei canadiene cu focoase nucleare
vieto-romină. agricole Moscova vicepreşedinte al cum şi cunoscuta actriţă de cinema, La 31 ianuarie, Studioul de tele- tenţiile guvernului englez la statutul englez a încercat să risipească teme americane“. Tratativele, după cum
Consiliului de conducere al Asocia viziune-Bucureşti a recepţionat pri de „putere nucleară independentă“. rile răspîndite pe larg în ţară şi scrie aceeaşi agenţie, au intrat în im
Sala es'e pavoazată cu drapelele ţiei de prietenie sovieto-romîne. Roza Makagonova, membru al con ma emisiune de probă de la televi Cum puteti pretinde „independentă anume că construirea de submarine pas. Declaraţia Departamentului de
de slat ale R.P.R. şi U.R.S.S.; pe Vorbitorul a făcut un scurt istoria ziunea sovietică, iar la Moscova a nucleară", a întrebat Wilson edre- Stat cuprinde critici la adresa guver
•!renii se află un mare panou pe care al' relaţiilor de prietenie sovieto- siliului de conducere al asociaţiei. fost recepţionată prima emisiune de sîndu-se membrilor guvernului, etnd atomice şi achiziţionarea de rachete nului canadian, deoarece acasta a re
tn limbile' romînă şi rusă stă scris: romîne. menţionînd că sub conduce probă transmisă de televiziunea ro depindeti de S.U.A. Sn ceea ce pri fuzat să primească focoasele nuclea
„Trăiască in veci prietenia de nez rea Partidului Muncitoresc Romin, Vorbitorii au transmis urări de noi mînă. veşte livrarea mijloacelor de tran americane „Polaris" va mări în mod re americane. Statele Unite cer din
druncinat si colaborarea dintre po oamenii muncii din R.P. Romînă au sport ale armei nucleare? nou Canadei să accepte focoasele
poarele sovietic şi romin“. succese adresate poporului nostru şi In mod practic s-a creat astfel simţitor cheltuielile militare ale An nucleare americane.
obţinut importante succese în con posibilitatea conectării televiziunii ro Wilson s-a pronunţat împotriva În
In prezidiul adunării festive au felicitări cu prilejul aniversării sem mîne la sistemul „Interviziune" din gliei care şi aşa sînt greu de su Agenţia Associated Press anunţa Ia
luat loc tovarăşii N. Şvernik, mem struirea socialismului. Vasili Kono- 31 ianuarie că „reprezentanţii tuturor
bru tn Prezidiul Comitetului Cen nării tratatului. portat. orientărilor politice canadiene consi
tral al P.C.U.S., N. Firiubin, locţii top a subliniat în cuvîntarea sa că deră că Departamentul de Stat, prin
tor al ministrului afacerilor externe A luat de asemenea cuvîntul am Desemnarea candidaturilor la postul
tratatul semnat acum 15 ani, tratai
basadorul R.P. Romîne la Moscova,
al adevăratei prietenii care contri
Nicolae Guină, care a vorbit desDre
buie la întărirea păcii, are o deo
însemnătatea tratatului semnat la
4 februarie 1943 pentru dezvoltarea
ol Uniunii Sovietice, Igor Medvedev, sebită importanţă în viaţa ambelor relaţiilor dintre U.R.S.S. şi R.P. Ro care fac parte U.R.S.S., R. P. Polo de lider al partidului laburist
această declaraţie, a mers prea de
vicepreşedinte al Comitetului de noastre popoare. mînă. Vorbitorul a subliniat că prie nă, R.P. Ungară,. R.D. Germană şi LONDRA 1 (Agerpres). candidaturi la postul de lider al parte".
Stat al Consiliului de Miniştri al Vorbitorul a citat numeroase tenia şi colaborarea cu Uniunea So R.S. Cehoslovacă. In seara zilei de 31 ianuarie a a* partidului, devenit vacant în urma
U.R.S.S. pentru legături culturale cu vietică este o cauză scumpă poporu vut loc o şedinţă a fracţiunii parla decesului lui Hugh Gaitskell. Luînd cuvîntul tn cadrul unor dez
ţările străine, Vasili Prohorov, «-e- exemple ale colaborării dintre ţă lui nostru şi constituie un instru Totodată s-a făcut racordarea între mentare a partidului laburist la cara bateri din Camera Comunelor, pri
cretar al CCS. din U.R.S.S., Liubov rile noastre In diferite domenii ale ment de pace şi securitate interna Sofia şi Bucureşti. a fost anunţată desemnarea a trei Asa cum era de aşteptat, au fost mul ministru canadian John Dlefenba-
Baliasnaia, secretar al Comitetului vieţii, economice, politice, cultura ţională. desemnaţi drept candidaţi George ker, a respins categoria criticile a«
le. artistice. In cuvîntul său, el a (Agerpres) Brov.’n, actualul lider adjunct al parti tnericane ia adresa politicii de apăra
re a Canadei şi Ie-a calificat drept
Centra] a! Comsomolului, oameni de
Stiintă şi cultură, cunoscuţi fruntaşi arătat că oamenii sovietici manifes In cinstea participanţilor la adu Semnarea protocolului privind schimbul de mărfuri dului. Harold Wilson, fost ministru un amestec fără precedent în pro
ai producţiei din capitala Uniunii tă un viu interes pentru realizările narea festivă, a fost prezentat un al comerţului şi James Callaghan, blemele interne ale Canadei.
Sovietice. . In prezidiu se aflau, de obţinute de Republica Populară Ro concert la care şi-au dat concursul şi plăţile pe m u 1083 între R.P. liomînă membru al „cabinetului fantomă“ al
mînă, îi primesc cu dragoste pe cunoscuţi artişti din Capitala U.R.S.S, partidului laburist. înainte de a se referi la conţinutul
declaraţiei Departamentului de Stat,
Liderul partidului laburist este a- Diefenbaker a criticat modul în
şi R.P. Ungară les prin vot secret de fracţiunea care a fost adusă la cunoştinţa am
parlamentară a acestui partid. Rezul basadei canadiene din Washington
Semnarea pü&nySui de colaborare cylfyrafă tatele votului vor fi anunţate la 7
şî ştiinţifică între R. F, Romînă şi U. R, S. S, In urma tratativelor, care s-au riale de construcţie, sare şi diverse februarie. In cazul cînd nici un can şi Ministerului de Externe canadian
desfăşurat Snlr-o atmosfera de prie bunuri de consum. didat nu va întruni un număr de vo declaraţia. El a arătat că numai cu
MOSCOVA 1 (Agerprcs). — zuinţa de a dezvolta multilateral şl Bucureşti va prezenta ceie mai bune tenie şi înţelegere reciprocă, la 31 turi mai mare decît cele întrunite de o jumătate de oră înainte de a fi
între 29 ianuarie şi 1 februarie de a adinei colaborarea culturală şi spectacole ale sale in faţa publicului ianuarie s-a semnat Ia Budapesta Republica Populară Ungară va li ceilalţi doi candidaţi laolaltă, se va publicată în presă, oficialităţile ca
1963, Ia Moscova au avut ioc tra ştiinţifică dintre ele. Planul pe anul sovietic. protocolul privind schimbul dc măr vra Republicii Populare Romine; di proceda la o nouă votare. nadiene au fost încunostiinţate de
tative cu privire Ia colaborarea cul 1963 cuprinde un cerc larg de pro furi şi plăţile pe anul 1963 între verse instalaţii, macarale plutitoare şi
turală şi ştiinţifică între R.P. Ro- bleme ale ştltoţei culturii, invăţă- Semnarea planului de colaborare Republica Populara Romînă şi Repu portal, utilaje pentru industria chi Sesiunea Com isiei pentru conţinutul ei. Or. a precizat Diefen
mină şi U.R.S.S, mîntuiui superior, învăţămîntului de culturală şi ştiinţifică dintre R. P. blica Populară Ungară. mică, maşini unelte, autovehicule,
In cursul tratativelor au fost tre cuitură generală, ocrotirii sănătăţii, Romînă şl U.R.S.S. a avut Ioc vineri, (instalaţii şi piese de schimb pentru colaborare tehnică baker, „aceasta este o cale Impro
cute în revistă rezultatele colabo sportului, teatruiul, muzicii, cinema 1 februarie. Conform prevederilor protocolului, telecomunicaţii), seturi de televi prie pentru schimbul de vederi între
rării culturalo şi ştiinţifice dintre tografiei, artelor plastice, presei, li schimbul de mărfuri intre cele două zoare, diverse aparate de măsură în A frica
R.P. Romînă şi U.R.S.S, din anul teraturii, radiodifuziunii şi televi Din partea romînă, planul a fost ţări creşte cu 10 la sută faţă de şî control, laminate de oţel, alumi două state suverane egale". Referin-
ziunii. semnat de către ambasadorul extra volumul prevăzut pentru anul 1962 niu şi laminate de alumi DAR ES SALAM 1 (Agerpres).
Î962 şi a fost elaborat planul do ordinar şi plenipotenţiar al R.P. Ro- şi depăşeşte prevederile pentru acest niu, alumină calcinată, cărămizi re La 31 ianuarie s-a deschis în capi du-se apoi la conţinutul declaraţiei,
Conform prevederilor pianului de an ale Acordului comercial de du fractare, medicamente şi substanţe tala Tanganicăi sesiunea Comisiei
colaborare culturală şi ştiinţifică pe colaborare culturală şi ştiinţifică, în mine in U.R.S.S» Nicolae Guină, iar rată. farmaceutice şi bunuri de larg con pentru colaborare tehnică în Africa. Diefenbaker a precizat că „proble
cursul anului 1963 se vor efectua sum. La lucrările sesiunii care vor dura mele apărării Canadei sînt probleme
anul 1963. cercetări în comun asupra unor din partea sovietică de către pre Republica Populară Romînă va li 10 zile participă reprezentanţi ai 22
teme ştiinţifice, se vor face schim vra Republicii Populare Ungaro: u- de ţări africane independente. de competenţa strictă ale acestui stat"
Părţile an constatat cu satisfac şedintele Comitetului de Stat al
şl a respins pretenţiile S.U.A. de a
ţie că în anul 1962 legăturile cul Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. impune condiţii pentru aşa-zisa apă
pentru legături culturale cat ţările rare comună antiaeriană a Americii
de nord.
turale şi ştiinţifice între cele două buri do cercetători ştiinţifici şi de străine, Sergiici RomanovsUi. tiiaj petrolier, tractoare şi piese de PE SCURT ® P E S C U R T • SCURT
ţări s-au dezvoltat cu succes, pe specialişti în domeniul învăţămîntu- schimb pentru tractoare, vagoane de
baza respectării principiului egali tui şi culturii. Teatrul de dramă După semnare, tovarăşii S. Roma- mariă, remorci basculante, excava NEW YORK. — La 31 ianuarie, landez pe anul 1962. Inchizînd se riren guvernului S.U.A. de a impu
tăţii în drepturi, profundei priete „Maxim Gorki“ din Leningrad şi o novski şi N. Guină au rostit scurte toare, maşini unelte, radiatoare din membre ale orgâhizaţiei „Temei, siunea. U. R. Rekkonen, preşedinte ne măsuri restrictive la HilfibîtUj ă
nii frăţeşti şi intereselor reciproce. formaţie de muzică uşoară sovie cuvînlări • fontă, laminate de oţel, metale ne luptaţi pentru pace", eu vizitat re le Finlandei, a subliniat că după 36 categorii de produse textile din
tică vor întreprinde turnee în R.P. feroase, material lemnos, sodice şi prezentanţa U.R.S.S. la O.N’.U. Ele alegerile parlamentare care s-au ţi Japonia.
La elaborarea planului pe anul Tratativele s-an desfăşurat îutr-o au fost primite de reprezentantul nut ir.ainle de termen, situaţia poli
atmosferă dc caldă prietenie fră
1963 părţile au fost călăuzite de nă Romînă, iar Teatrul de Comedie din ţească şi de înţelegere reciprocă. alte produse chimice, pirită, mate permanent al U.R.S.S. la O.N.U., tică internă s-o îmbunătăţit. HAGA. — Ministrul afacerilor ex
N. T. Fedorenko, şi de S. K. Ţa- terne al Olandei, Luns, a declarat
rapkin, reprezentantul U.R.S.S, în LONDRA. — Ziarul „Times“ a intr-un interviu acordat unui cores
Comitetul celor 13 ţări pentru de scris în numărul său din 31 ianua pondent al radioului olandez că in
zarmare, care se află în prezent la rie că zece ţări europene — Anglia, situaţia care s-a ereat după eşecul
New York A avut loc o convorbire Danemarca. Suedia, Olanda, Grecia, tratativelor de la Bruxelles, mult
O r a ş u L ( V ô l g u q r a d d i i p i î 2 0 d e a n i prietenească. Belgia, Norvegia, Franţa, Italia şi timp nici nu poate fi vorba de co
R.F.G. — studiază contramăsurila laborare politică între cele sase ţări
TUNIS — In portul Tunis a acos
**f*\r~*>er**"*? tat o navă sovietică care a adus un ce urmează a fi luate împotriva po ale Comunităţii Economice Europene
transport de pături oferite în dar de liticii discriminatorii a S.U.A. in do dacă nu se va ivi o situaţie nr to
iI In apropiere de cenlrul Oraşului, grozitoare şi de marele eroism de rănit foarte grav în timpul lupte tare a măreţei bătălii, numeroşi oa Crucea Roşie sovietică populaţiei din meniul navigaţiei. Aceste măsuri, tul nouă în care Anglia să fie ad
intr-un nou cartier, minunat, pe o atunci ! lor dc stradă, in timp ce a despre- regiunile sudice ale ţarii cere a sene „Times“, sînt dictate de îngri misă în Piaţa comună.
l pantă abruptă deasupra Volgăi se surat un grup de ostaşi. însufleţind meni vin să viziteze nu numai mo- avut de suferit din pricina inunda jorarea crescîndă în rindurile ţări
Monumente, morminte comune, pe toţi prin vitejia sa, el a căzut ţiilor. lor europene în legătură cu tendinţa LONDRA. — După eum a anunţat
l văd ruinele înegrite ale unei case plăci comemorative. Citiţi numele chitind, iar in rindurile scrise îna vila lui Mamai. dar şi alte. locuri ) la 30 ianuarie Ministerul Muncii, în
străzilor: ele păstrează istoria fap inte de moarte, regreta doar că n-a MOSCOVA. — Vasul expediţioaar S.U.A. du a controla în mod uni 1962 au avut loo în Anglia 2456
l telor de eroism. reuşit să răpună mai mulţi fascişti. unde s-ait dat lupte grele. Fireşte, ") sovietic „Estonia“, care se înapoia lateral transporturile maritime in
l ză din Antarctica, a ajuns la Ca- de greve, la care au participat în
vechi cu patru etaje. Este moara în Strada Olga Rnvaleva, Acest nume In oraşul de pe Volga trăieşte in oamenii vizitează şi vechea casă cu ) petown. Pe bordul navei se află ternaţionale. total 4.421.000 de muncitori şi func
Lt care se afla in cele mai grele zile îl cunosc toţi locuitorii Volgogradu- prezent şi Vcra Ribahova. Este o fe participanţii la cea de-a 7-a expedi ţionari. In urn a acestor greve s-au
1ale bătăliei unul din punctele de lui Prima femeie ofelar din ţara, meie care a trecut de 40 dc ani, trei etaje, aflată între două blocuri ] ţie antarctică sovietică. TOKIO. — Agenţia Associated pierdut 5.794.000 zile de lucru. Ca
ea a luat puşca în mină atunci cînd medic la un dispensar pentru copii. rezultat al luptei revendicative dîr-
duşmanul se apropia de oraş. Rcs- In anul 1942 absolvise Institutul da mari, pe care o cunoaşte întreaga 1 HELSINKI. — La 31 ianuarie, s-o Press anunţă că exportatorii de ze, 12.750 000 do muncitori şî func
pingind împreună cu ostaşii, dintre medicină, iar in ziua de 23 august produse textile din Japonia au or ţionari au obţinut majorarea sala
^ observaţie ale diviziei generalului care majoritatea erau voluntari, pri a aceluiaşi an a asistai la primul lume. sub numele de casa lui Pav- j ganizat la 31 ianuarie o conferinţa
mul atac al hitleriştilor împotriva de presă la Tokio în cadrul căreia
L Rodimţev. Aceste ruine — mărturie Iov. Timp de 58 de zile. un mic
r mută a eroismului devenit legendar grup de soldaţi au apărat această
Í al poporului sovietic — vor fi păs- casă împotriva unui îngrozitor asalt .
( trate în veci, ca un monument al nl fasciştilor. rare au folosit împo- -i
Í, curajului şi hotărtrii fără precedent. triva lor aviaţia şi aruncătoarele de î
C Acoperişul a fost smuls, zidurile an mine. ]
Î fost străpunse. Se văd grinzi înegri oraşului, Kovaltva a ridicat la con bombardament sălbatic asupra oraşu Aici, in acest loc care a devenit ) închis sesiunea parlamentului fin eu exprimat protestul faţă de hotâ- riilor în medie cu 4,4 la sută.
te, urme dc gloanţe care au scrijelit traatac pe concetăţenii săi şi a murit lui, cînd pe cer au apărut ca un un simbol al gloriei ostaşilor sovie- 1
? cărămizile. In jur sînt grămezi de luptind. nor 2000 de avioane nemţeşti. A tici. deseori vine şi Ivan Afanasiev. i ealUăţi din lum ea ca p i ?al ulii
f piatră şi moloz. Voluntarii au apărat în acea si doua zi Vcra s-a înrolat in armată. un om bolnav, pe jumătate orb, fost
L Cu 20 da ani în urmă, întregul malul abrupt al fluviului. Pe acest — Ce este a ci, grădiniţă de co comandant al plutonului de mitra 4.7JÖ.OOO şom eri în S .U .A . înrăutăţirea situaţiei economice
L oraş arăta la fel. Pe o distantă dc mal acoperit da tufişuri, nu există pii ? Aici pvideşle moartea — a liere. unul din participanţii apărării
L (!0 km. de-a lungul Volgăi nu ră- nici un monument. Dar acest loc, strigat medicul şef al regimentului, acestei case. Oamenii îl cunosc. Se WASHINGTON i (Agerpres). a Congoutui
L másese nici o casă întreagă. unde s-a dat prima bătălie pentru adresîndu-se tinerei femei. Ea i-a adună în jurul lui, iar el povesteşte Intr un comunicat dat publicităţii
L Aşa l-a văzut unul din ofiţerii di- oraş, este scump tuturor. prezentat diploma şi după o jumă despre acele zile ce nu pot fi uitate.
( viziei a 79-a hitleriste de infanterie. tate de oră făcea prima operaţie Cu prilejul aniversării marii bătălii ta 31 ianuarie. Ministerul Muncii al LEOPOLDVILLE 1 (Agerpres). trabandă in străinătate importanta
Nu departe se află strada Bo- chirurgicală. După aceea a avut pri veteranii războiului povestesc despre S.U.A. a anunţat că în cursul iunii Intr-o analiză a situaţiei economice cantităţi de cafea, ceai, ulei de pal
El nota în jurnalul său. în decern- gttnski, nume ce aminteşte de faptele lejul să tragă cu mitraliera, să fie apărarea oraşului. împotriva năvăli ianuarie numărul şomerilor ameri din Congo, agenţia Associatad Press mier şi alte produse, sustrăgîndu-se
f brie 1942: „Oraşul arată în aşa fel, de eroism ale legendarului regiment şi cercetaş. torilor hitlerişti în cluburi, uzine, in cani a crescut cu 855.000, ajungînd arată că inflaţia şi deficitele masive de la plata impozitelor legale şi lip
L de parcă l-ar fi ajuns tnînia cc- Bogunski din divizia a 15-a „Ni- stituţii şi şcolile din Volgograd. Din în prezent la 4.700.000. Comunicatul ele guvernului au provocat în cursul sind astfel bugetul tării de o impor
( tească. Arde de la un cap la altid. kolai Şciors“. In oraş mai trăieşte şi fostul miner îndepărtatui Orient, din Leningrad, subliniază că procentul şomerilor a anului trecut sporirea cu peste 65 la tantă sursă de venituri si de valută.
C Norii negri de fum acoperă întreg Nikolai Kraslukov, de trei ori deco din Ucraina, au început să soseas- - reprezentat în ianuarie 5,8 la sută sută a preturilor la Leopoldville. Pu
(. orizontul. 'Iotul este aruncat, stricat In prezent, pe locurile unde s-au rat. pe care tovarăşii săi din regi că oaspeţi dc onoare — participanţi ^ din întreaga forţă de muncă a S.U.A., Agenţia Associated Press subli-
V şi murdărit. Un tablou al pustiirii. dat aceste lupte, tn cartierul „Kras- ment l-au poreclit gropar al capi la luptele care s-au dat aici. 7,ia- ) faţă de 5,6 la sută în luna decem terea de cumpărare a francului con- niază că în ciuda unui deficit buge
nîi Oktiabr“, locuieşte colonelid Ale- talismului“, pentru âirzcnia şi price rele publică amintirile lor. O mare j
'Iotul este distrus. La sfîrşitid iernii xandr Serkov, comandantul regi perea lui în luptă, lliticriştv se te însufleţire domneşte şi la Muzeul ] brie 1962. golez a scăzut considerabil. In oraş
desigur că nu găseşti aici nici o aş mentului „Bogunski“. S-a născut şi meau chiar numai dc numele Kra- Apărării. Nu poţi privi fără să fi
chie de lemn. Oare va renaşte vreo a crescut la Leningrad. Dar îndată siukov. In prezent, conduce un co cuprins de emoţie multe din cele există o mare lipsa de alimente, cir tar masiv, guvernul Adoula împovă
după război a revenit şi s-a stabilit lectiv de artişti amatori. 50.000 de exponate ale muzeului.
dată acest oraş la Volgograd. înalt, voinic, plin de Scrisorile scrise de ostaşi înainte de Noi scăderi de produefe ca jumătate din torta de muncă a rează şi mai mult bugetul cu noi
Oraşul a renăscut. Au început să-l autoritate el povesteşte despre fap Atit el. ca şi mulţi alţi partici moarte, documente pirjolite dc foc. Congoului nu este folosită, iar insta cheltuieli. Astfel, promisiunea făcută
tele de eroism ale ostaşilor, fără a panţi la apărarea oraşului, pot fi în-
reconstruiască voluntarii pe pămin- se grăbi laconic, oprindu-se adesea: tîlniţi in prezent în faţa morminte Intr-o ¦sală specială se află daru în econom ia a m e rica n ă laţii industriale în valoare de mili de Adoula de a încadra în armata
tul încă încins de incendii. Zile şi lor dc pe movila lui Mamai, locul rile făcute oralului. Printre ele, un
nopţi, uitînd de foame şi de obo — „Atunci cînd regimentul a tre celor mai crâncene lupte. Pămîntul, sul îngălbenit de vremuri — mesa NEW YORK 1 (Agerpres). oane de dolari rămîn neutilizate din congoleză pe o seria de membri ai
seală, au muncit locuitorii pe şan cui peste Volga şi a ocupat poziţiile plin de schije s-a transformat în jul lui Franklin Delano Rooscvelt.
tiere. Construind din ruine prima de apărare d.e la ,JKrasmi Oktiabr", fier. Dc aici, de pe movila lui Ma In cartea dc impresii pentru vizita In cursul săptămînii trecute, a- lipsa de piese de schimb. Diverşi ă- jandarmeriei Iui Chombe va necesita
stradă, ei, care an cunoscut groazni fasciştii ocupaseră jumătate din uzi mai, poţi privi acum minunata pa tori se află mii de însemnări în toa"
cul coşmar al războiului, a» numit-o nă şi se aflau la 150—200 metri de noramă a or tfului muncii, şi păcii, te limbile. Cuvinte de adîncă adm:- ;nunţă agenţia United Press Interna facerişti străini au expediat prin con cheltuieli suplimentare apreciabile.
„Strada Păcii“ Volga. Luptam pentru fiecare petec bulevardele şi pieţele, uzinele şi_sta- raţie pentru curajul şi eroismul
de pămînt. dioanele. Volga, insulele, şi mai de- apărătorilor oraşului sînt scrise de 1 tional, au fost semnalate noi scăder
Au trecut 20 de ani de la neuitata parte nesfirşitele stepe care se in- deputaţi ai Adunării Naţionale din J
iarnă a anului 1943. Pe malul înalt Dacă, trecînd la ofensivă, înain tind dincolo de Volga. de producţie în unele ramuri ale e- Apelul disperat al unui şomer filipinez
al Volgăi în locul ruinelor s-a ri tam rn 24 de orc cite 10—15 paşi, Chile, de comandanţi militari si- ), conomiei Statelor Unite.
dicat un nou oraş de două ori mai aceasta se considera o mare victo Oamenii vin aici pentru a cinsti rieni, de conducători ai sindicate- t
mare decît ccl antebelic şi incom- rie. Ne luptăm cu disperare Şi acum memoria celor căzuţi acum 20 de lor din Argentina şi Japonia, dc e«- ^ După cum anunţă agenţia citată,
Í parohii mai frumos. De-a lungul am in faţa ochilor imaginea tînă- ani. Acest loc a devenit sfint pentru gIezi, iugoslavi, cubani, polonezi,
străzilor largi şi drepte s-au înălţat rului comandant dc pluton, care a toţi oameni: din lume. Timp de doi francezi. întreaga lume păstrează } producţia dc oţel o scăzut în mod MANILA 1 (Agerpres). este nevoit să-şi vîndă unul din co
cartiere cu blocuri luminoase, cu mai continuat să lupte chiar după ce i-a ani au venit in vizită deputaţi, mi amintirea şi venerează memoria ce- ^ neaşteptat săptămîna trecută cu a- Ziarul filipinez .Manila Evening pii pentru suma de 1.000 pesos, su
multe etaje. Numărul lor a ajuns fost retezată mîna, in timp ce sin- litari. oameni dc litere, oameni de lor care prin faptele lor eroice din } proximativ 3 la sută. Producţia de News“ a publicat miercuri apelul dis mă de care are nevoie pentru a-şl
după război la 1.800. Cel mai fru- gele curgea şuvoi din rană. Şi mulţi ştiinţă, muncitori din peste 100 de iarna anului 1942—1943, nu adus *j automobile do asemenea, o scăzut cu perat al unui şomer filipinez care de hrăni ceilalţi patru copii.
. mas cartier este prospectul .JLenin", procedeu la fel. Iar regimentul a omenirii prima speranţă în salvarea ^ 5 la sută. Scăderi ale volumului sase ani nu are de lucru şi nu îşi
^ lung de 20 km.,cure uneşte centrul rezistat pe poziţie°. ţări, Fiecare a luat cite un pumn de producţiei sînt semnalate şi în alte poate hrăni cei cinci copii ai săi. Ştirea care refl setă cu atlta eloc
^ cu cartierele unde se află cele miri lumii de fascism, sectoare ale economiei americane. Ziarul relatează Ui Marcelino Magno venţă situaţia grea a unor oameni ai
(_ mar!mine. La Volgograd se con- Strada Ivim Scerbin... Ea amin pămînt, o piatră sau o schijă. ..clici EMFJ.TAN KORIAVICEV muncii din Filipine, a provocat In
( struiesc anual 12.000 de locuinţe noi. teşte de faptele pline de eroism ale LEONID SCEGOLEV
( Parcurile, bulevardele. stadioanele, înveţi să-ţi iubeşti patria“ — a spus dignare în rindul opiniei publice. A-
podurile — totul este nou şi tînăr unui tînăr comisar din regimentul
Majorarea preturilor în Belgia ceasta a determinat autorităţile să se
declare gata să-i acorde lui Magno
in arest oraş Dar cit ele multe lu 272 al diviziei 10 de infanterie, de o dată indianul Rngtivir Sharma corespondenţi speciali ai BRUXELLES 1 (Agerpres). letele de cale ferată. „Ziarul „Le sprijin pentru găsirea unui loc de
People“, care a publicat la 31 ia muncă. Este posibil ca, sprijinit de au
cruri amintesc aici de vremurile în corată cu ordinul Lenin. El a fost Acum. la tea de-a 20-a aniver- agenţiei TASS In Belgia viaţa se scumpeşte din nuarie această ştire, crede că zilele torităţi, Magno să-şi poată hrăni în-
zi în zi. După recenta majorare a următoare se vor majora din nou
preturilor la legume şi fructe, au preturile la unele sortimente de tr-un fel familia, dar situaţia altor
mii de şomeri din Filipine rămine
crescut cu 15 la sută preţurile la bi pline. şi de aGum înainte neschimbată.
___ ______ ___ _ ..............- - ---- T i 11^¦umiau'iiniii—mmmmmmmm* ¦ ......... ..... ..... .— — ---— ---- ------ -——
Redacţia şi administraţia ziarului :s(r. 6 !Martie nr. 9. Telefon: 188, 189. 75, 674. Taxa plătită în numerar «®nîorm aprobării Direcţiei Generale P-T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie Î949. ™ Tiparul; întreprinderea P.digraîită Mai® — Deva*