Page 80 - 1963-02
P. 80
T
m, BRÜHL SÖMMLlh PAG. 9
De ce atîta lipsă V A " .V A V .V 0%"BW » W 0,a'B' . V . W a"a,B,,0Bc"D*a,,,s0V .,,. ,.V .-a V aV .V ." J,'.
de operativitate?
! TRUSTUL RESIOHÂL DE CONSTRUCŢII g
In actuala campapie electorală au i DEVA fi
fost tipărite mii de afişe, pliante, lo
zinci etc. Prin ele s » popularizează < ---------------- = \\
rezultatele obţinute In anii de de
mocraţie populară privind dezvolta í ANGAJ EAZĂ I MEDI AT *j
rea industriei şi agriculturii, marile §
transformări înfăptuite în Viaţa oa u rm ătoarele c a d r e : L
menilor muncii din regiunea noastră.
Toate aceste materiale au fost trimi 1 INGINERI CONSTHUCTH i
se spre difuzare. Unele comitete ra
ionale de partid de îndată ce au so cu vechime de trei ani în producţie, pentru cer A
sit materialele respective, au luat mă
suri operative pentru ca ele să ajun trala trustului şl şantierele din regiune “¦
gă în cele mai îndepărtate sate.
m INGINERI M ECA N ICI Î
Nu acelaşi lucru însă s-a făcut în
\J*4 raionul Orăştie. De cîteva zile, pa cu vechime de trei ani în producţie pentru Intre- <L
>©000000 chete, cu materiale eleotorale, plian prinderea de producţie industrială şi prestaţii Deva *¦
te, afişe, lozinci stau netrimise la HMAIŞTRI coosirtacfori şi ir.-3 3galafSI /
sate. Se impune luarea celor mai ur pentru toate şantierele din regiune •*
gente măsuri ca aceste materiale să n MUNCITORI CALIFICAT! ca: iasta- Î
fie in cal mai scurt timp trimise şi lafori Iraciâlîsls’e centrsild, sâni-
farfişti, dUalgrinerS etc.
difuzate în satele raionului.
gj M U N C IT O R I RECALIFICATE» 5
Biroul organizaţiei 'de bază CUM INST8U1M Şi EDUCAM TINERETUL ŞCOLAR Angajările pentru personalul tehnico-administrativ se fac ,«
P.M.R. din cadrul secţiei turnă
toria nr, 1 de la uzina „Victo “a Ia centrala trustului din Deva, serviciul cadre, iar pentru ”¦
ria“ Călan, desfăşoară o rod
nică activitate pentru mobiliza Cßarmtilö^ ie vemne 6 m art râ ip im d trt muncitori Ia sediul şantierelor.
rea tuturor membrilor şi candi
daţilor de partid la înfăptuirea ¦“ Lămuriri suplimentare se pot obţine de Ia serviciul or- »"
sarcinilor de producţie. Dato
rită muncii depuse, colectivul "" ganizarea muncii al trustului. "«
seefiei a obţinut in ultima vre
me succese de seamă in înde W .V .V /.V ,'.% V EV A V A ^ V .V V ^ V ,V n V / A V .V A V A V .W « !,
plinirea prevederilor planului
de producţie. Tema acestui material a fost gîndesc decît la efecte de mo Nu ne-am putut înţelege. Spune, fel de „stimulare" : să nu mai 1 FILIALA INSTITUTULUI I
sugerată de una dintre nume ment şi fac copiilor tot felul de ce să fac acum ? facă asemenea promisiuni copii i DE CERCETĂRI MINIERE PETROŞANI i
Aşa cum ni s-a comunicat de roasele scrisori ce sosesc zilnic promisiuni, care de care mai lor pentru fiecare notă bună ob
către tov. Gh. Măgureanu, se pe adresa redacţiei. Tovarăşul ademenitoare, cu scopul de a-i Este cît se poate de evident ţinută, să nu-i ameninţe, pentru 1 s t r a d a lovan iS or nr. 1, o r g a n i z e a z ă I
cretarul organizaţiei de bază. în T. Lăzărescu din Orăştie, auto face să înveţe, să obţină note că, procedînd ca în exemplele de că, aşa cum foarte bine şi fru 2 în z iu a d e 11 m a r t ie 1 9 5 3 , la s e d iu l filia lei, |
cursul lunii ianuarie a.c., sar rul ei, ne-a relatat o discuţie, mari. Urmările unor astfel de mai sus, părinţii aduc, poate mos ne scrie tov. T. Lăzărescu,
cinile planului au fost realiza surprinsă întîmplător în faţa „stimulente" ? Una dintre aces fără să-şi dea seama, prejudicii „în regimul nostru democrat- | CONCURS |
te in proporţie de 102,5 la su unei vitrine, între o mamă şi tea poate fi ilustrată tot cu un dezvoltării psiho-morale armoni popular, copiii — constructorii
tă. Importante depăşiri au ob fiul ei, elev în clasa a I i-a : exemplu. Zilele trecute, într-o oase a copilului. Stimulările de de mîine ai socialismului şi co \ p e n t r u o c u p a r e a u r m ă t o a r e lo r p o s tu r i: 3J
ţinut mai ales muncitorii care dimineaţă, am întîlnit în parc acest feţ, în Ioc să contribuie la munismului — au create cele
produc unele sortimente ca : — Mămico, te rog cumpără-mi pe elevul C. T. din clasa a V-a, educarea lui sănătoasă, îi for mai bune condiţii să înveţe pînă 5^ 34
piese sanitare emailate, posta şi mie un ceas de mină... fiul unui funcţionar din locali mează deprinderea de a munci în cele mai înalte şcoli nu de 5 !!j un ş e i s e e fie c e r c e ta r e
mente pentru băi, vane de băi în salturi, din interes, îi încu dragul unui ceas de mînă sau al m
etc. In aceeaşi perioadă, procen — Dacă o să capeţi la şcoală tate, un bun cunoscut. rajează capriciile, îl fac să devi unei biciclete, ci pentru a de
tul de rebut a scăzut sub cel numai nota 10, o să-ţi iau unul. veni oameni culţi, multilateral | | trei cercetători şfîinfifjci principali g
admis. S-a îmbunătăţit simţitor Iţi promit. — N-ai şcoală nă mofturos, să pregătiţi, constructori activi ai
disciplina în producţie, a cres aibă o atitudine societăţii noi, pe deplin capabili
cut răspunderea pentru îndepli Şi, în continuare, tov. Lăzăres astSzi ? — l-am arbitrară faţă să . conducă maşini şi utilaje
nirea in mod ritmic şi la tofi cu se întreabă, pe drept cu vîn t: de învăţătură. complexe". Cînd copilul vine
indicii a sarcinilor de plan. acasă em oţionat, îmbujorat la
„Dacă mămica, dintr-o cauză sau ' întrebat. Copilul tre faţă, cu bucuria în ochi, spu- 1 § un c e r c e tă to r şîiin fiiie principal m ed ic ^
IN FOTOGRAFIE: Riroul buie obişnuit să n în d : „Tăticule, mămico, astăzi
organizafiei de bază discută un alta, nu poate să îndeplinească — Ba am, a înveţe nu de dra am luat din nou un 10", să-i răs y !§§ un c e r c e t ă t o r ş t iin fitic p r in c ip a l s o c i o l o g w
referat care urmează a fi pus promisiunea dată micuţului ei răspuns copilul, gul cadourilor, pundem simplu, cu căldură : „Ne
în dezbaterea tuturor comuniş care, să zicem, a obţinut numai dar e oră de nici dc frică, ci dintr-o adîncă bucurăm, să ştii. Ai să ajungi, l f j f un tehnician I m inier
tilor din cadrul secţiei. nota 10 la toate m ateriile, atunci gramatică şi nu convingere. In legătură cu a- cu siguranţă, un om folositor".
ce-i de făcut ? Copilul să nu mai mă duc. ceasta, e necesar să imprimăm Aceste cuvinte, spuse din inimă, « f | un tehnician l m ed ical. »
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO înveţe şi să aştepte ceasul pro treptat copilului, bineînţeles fo vor fi cel mai bun stimulent,
m is ?". — De ce ? losind procedee adecvate fiecă cel mai însufleţitor imbold pen Cererile de înscriere la concurs se primesc Ia registra- $
Succese îmbucurătoare — Să vedeţi, tata mi-a promis rei vîrste, deprinderea de a tru copil în activitatea de viitor,
munci continuu, cu perseveren vor contribui la educarea lui în J tura filialei pînă în ziua de 28 februarie 1963. K
Colectivul atelierelor de confec ţă. El trebuie învăţat la orice spiritul vremurilor pe care le
ţii metalice şi montaj mecanic din pas, cu orice prilej, că cea mai tiăim . l Condiţiile cerute pentru ocuparea posturilor sînt afişate la yi
bună recompensă pentru munca
cadru) secţiei de producţie industria La acest procedeu de „stimu că dacă iau 10 la gramatică îmi depusă sînt multitudinea şi te Credem că în lectoratele cu j sediul filialei.
meinicia cunoştinţelor însuşite, părinţii ce se desfăşoară în ca
lă a I.C.S. Hunedoara, sub îndruma lare", faţă de care autorul scri face cadou stiloul lui. Eu m-arn mîndria de a le folosi pe aces drul şcolilor noastre vor trebui Orice lămurire suplimentară se poate cere la telefon inter. 9. M
sorii ia de altfel o atitudine ju s ţinut de cuvînt, dar el... tea cu pricepere după absolvi- abordate şi astfel de probleme,
rea directă a organizaţiei de partid, a 4 e v is s îsass: ezass ezass s a s s w
tă, mai pot fi adăugate şi altele Am trecut pe la birou, unde lea şcolii, devenind un cetăţean mărunte la prima vedere, dar
reuşit să depăşească planul fizic de Concurs de schi
asemănătoare, care se mai întîl- lucra tatăl copilului. I-am vorbit de nădejde, folositor societăţii deosdbit de importante pentru
producţie în luna ianuarie cu 23 la
nesc uneori in discuţiile unor de hotărîrea micuţului de a nu noastre. creşterea şi educarea tinerei ge De curînd, pe pîrtiile de la Straja, SLALOM URIAŞ SENIORI: Lazăr
sută, iar planul valoric cu 3 la sută. neraţii. a avut loc elapa regională a campio Victor (Paringul Petroşani); SLALOM
părinţi cu c o p iii: „Ai luat 10 ? mai merge la ora de gramatică. Dar să răspundem frămîntării natului republican ds schi. La între
In aceeaşi perioadă productivitatea Prof. V. CHIŞ ceri au participat sportivi din Petro URIAŞ JUNIORI : Hans Bonfred (Me
Atunci te las astăzi să mergi la Era îngrijorat. funcţionarului amintit („Ce să şani, Petrila, Lupeni, Hunedoara, Orăş talurgistul Cugir); SLALOM URIAŞ
muncii .a crescut cu 3 la sută. Cele tie, Cugir şi Urioani. Au avut loc FETE: Virginia Peterfi (Paringul Pe
cinema", „Dacă nu rămîi cori — întotdeauna m-am ţinut de fac acum ?"), ca şi celorlalţi pă Întreceri la probele de coborîre, sla troşani).
mai bune realizări au fost obţinute gent, îţi promit că în vacanţă promisiune. De data aceasta lom ufiaş şi slalom special. Primul
vom merge să vedem marea" însă, n-am putut. Din întimpla- rinţi care mai obişnuiesc o ast- loc în întreceri şi campioni regionali SLALOM SPECIAL : seniori — Vic
de brigăzile conduse de Cristacbe Do- sau „Dacă nu vii m îine cu un 10 re mi-am pierdut stiloul, habar au fost desemnaţi următorii sportivi: tor Lazăr (Parîngul Petroşani); senioa
la matematică, jau te las să ieşi n-am unde. Am cumpărat pentru re — Virginia Peterfi; juniori — Du
bre, Tudor Mitrol, Ioan binder şi Ion din casă 6 săptămînă" etc. băiat un alt stilou. Crezi că-1 COBORÎRE SENIORI: Gerstembrel mitru Bîrliga (Parîngui Petroşani).
vrea ? Nu şi nu, să-i dau stiloul Andrei (Voinţa Petroşani) ; COBORI-
Iile. E foarte adevărat, părinţii se RE JUNIORI : Dumitru Bîrliga (Pa- întrecerea putea fi şl mai reuşită
îngrijesc de copiii lor, de felul meu, că acela-i place. I-am ex rîndul Petroşani); COBORÎRE SENI dacă participau şi junioare.
GHEORGHE CONSTANTIN cum învaţă şi cum se comportă.
corespondent OARE : Virginia Peterfi (Parîngul Pe LAZĂR ISTRATE
Acesta este un lucru bun. Mai plicat că l-am pierdut, dar el troşani). corespondent
există însă părinţi care nu se zice că nu mai vreau să i-1 dau.
S-au împlinit la 21 februarie 15 tuluror celorlalţi muncitori, indife mişcării sindicale, pe baza unităţii in unanimitate platforma partidului- mai departe a democraţiei populare, penlru îndeplinirea misiunii istorice lorificarea superioară a resurselor
ani de la Congresul de constituire a rent de apartenenţă politică, in lup de acţiune a proletariatului, a unic care a fost dezbătută şi apro pe care noi o considerăm ca drum pe care şi-au luat-o regimul nostru naturale. In urma încheierii colecti
Partidului Muncitoresc Romîn. în ta pentru revendicările economice şi principiului luptei de clasă, a a- bată de toate organizaţiile celor înspre realizarea măreţului nostru democratic, forţele noastre democra vizării agriculturii, alianţa muncito-
semnătatea istorică a congresului In politice, pentru interesele lor vitale vut un rol de cea mai mare în două partide lncepînd din ianuarie scop lina! — societatea socialistă şi rească-ţărănească s-a ridicat pe o
viata mişcării muncitoreşti, a po şi ale întregului popor. semnătate in creşterea capacităţii 1848 a început alegerea birourilor societatea comunistă". tice: lichidarea înapoierii noastre treaptă mai înaltă. Viaţa oamenilor
porului nostru, constă în faptul că a de luptă a clasei muncitoare economice, transformarea Romîniei muncii devine tot mai îndestulată. La
consfinţit deplina unificare politică Reprezentind un moment de coti pentru înfăptuirea rolului ei con organizaţiilor de bază ale partidului Crearea Partidului Muncitoresc 15 ani de la Congresul I al P.M.R.,
şi organizatorică a clasei muncitoare tură în dezvoltarea partidului şi a ducător în revoluţia populară. In- unic, a comitetelor locale, de plasă Romîn, pe baza îndelungatei colabo inlr-o ţară induslrial-agrară înainta tara noastră se află într-o nouă eta
si făurirea partidului ei unic, prin Întregii noastre mişcări muncito tărindu-şi continuu unitatea de ac şi judeţene, precum şi a delegaţilor rări între P.C.R. şi P.S.D. în cadru) tă şi asigurarea unui nive! de trai pă istorică — întregul popor işi con
unificarea Partidului Comunist Ro reşti, eroicele lupte ale ceferiştilor şi ţiune, clasa muncitoare a putut în pentru Congres. Astfel, partidul s-a Frontului unic muncitoresc şi al ridicat maselor muncitoare“. centrează eforturile spre înfăptuirea
mîn şl a Partidului Social-Democrat petroliştilor au meritul istoric de a' chega alianţa muncitorească-ţără- înfăţişat la congres cu organizaţii mişcării sindicale unite, a reprezen măreţului program de desăvirşire a
pe bazele politice, Ideologice şi or fi realizat efectiv, în practică, fron nească în focul luptei pentru refor unice şi conduceri unice ale organi tat un aport la îmbogăţirea expe Congresul a dezbătut, de aseme construcţiei socialiste, elaborat de
ganizatorice ale marxism-leninlsmu- tul unic de jos. Unitatea muncitori ma agrară şi cucerirea puterii. Fron zaţiilor de partid. rientei mişcării muncitoreşti inter nea, problemele întăririi continue a Congresul al IlI-lea al P.M.R.
lui. Congresul a trasat principalele lor comunişti, social-democraţi, fără tul unic muncitoresc a constituit pi naţionale a avut un larg ecou inter alianţei muncitoreşti-tărăneşti, te
linii directoare ale activităţii parti de partid, ca şt a muncitorilor neor lonul în jurul căruia s-au concen Intr-o atmosferă de mare entuzi national, demonstrînd în practică melie trainică a puterii populare; In acest răstimp, a crescut conti
dului in noua etapă de dezvoltare ganizaţi in sindicate, care şi-a găsit trat cele mai largi mase populare în asm, Congresul I al. P.M.R. a marcat posibilitatea formării partidului unic Raportul politic al C.C. a accentuat nuu forţa partidului. Manifastînd o
deschisă prin proclamarea Republi întruchiparea în crearea de către lupta pentru răsturnarea guvernelor desăvîrşirea acestei vaste acţiuni, a al clasei muncitoare pe o bază prin grijă neslăbită pentru întărirea con
cii Populare Romîne — trecerea la muncitorimea ceferistă a comitetelor cu majoritate reacţionară, pentru consfinţit ceea ce se realizase cipială, sub steagul ideilor marxism- importanţa dezvoltării cooperaţiei tinuă a rîndurilor sale, a unităţii
construirea socialismului. de acţiune, de întreprindere, de gre făurirea largului Iront democratic înainte de congres în domeniul leninismului, corespunzător interese săteşti, căreia i se trasa sarcina să sale şi a disciplinei de partid,
vă a constituit premisa esenţială care a hotărît soarta bătăliei penlru unificării politice şi organizatorice lor fundamentale ale clasei munci apere interesele ţăranului muncitor. luptînd cu intransigentă împotriva
Realizarea deplinei unităţi a cla a marii victorii politice cucerite putere impunînd la 6 martie 1945 a clasei muncitoare. Crearea Parti toare şi ale tuturor celor ce mun In acelaşi timp, se sublinia necesita oricăror devieri de la linia partidu-
sei muncitoare din Romînia a fost de clasa muncitoare în februarie instaurarea primului guvern demo dului Muncitoresc Romîn, conti cesc. tea organizării staţiunilor de maşini, Iii, împotriva oricăror încălcări ale
Încununarea luptei consecvente des 1933. Aceasta a sădit adine în cratic din istoria ţării. nuatorul celor mai înaintate tradiţii ridicării nivelului tehnic al agricul normelor leniniste, curăţindu-şi rin-
făşurate în cursul deceniilor de cei conştiinţa întregii clase muncitoare ale mişcării revoluţionare din ţara Desfăşurîndu-şi lucrările la numai turii, îmbunătăţirii activităţii ferme (luiile de elemente străine, zdro
mai hotărîţi luptători din rlndurile ideea unităţii ei de acţiune, cit si a Unitatea de luptă a muncitorimii noastră, ale Partidului Comunist Ro lor de stat. bind grupările fracţioniste, antipar
mişcării muncitoreşti. Prin crearea posibilităţii de realizare a acesteia. s-a dezvoltat şi s-a întărit continuu, mîn, a constituit un eveniment is cîteva săptămîni după cucerirea în tinice, legat indisolubil de masele
Partidului Muncitoresc Romîn, lupta călindu-se în lupta pentru desfăşu toric în viaţa mişcării muncito tregii puteri de către oamenii mun Trecerea întregii puteri de stat în muncitoare, Partidul Muncitoresc
revoluţionară a clasei muncitoare a înarmat cu învăţămintele acestor rarea largă a revoluţiei populare, reşti şi a poporului romîn, con cii, Congresul a trasat, pe baza apli mîinile oamenilor muncii de la oraşe Romîn este azi mai puternic ca orl-
fost ridicată pe o treaptă mai înal marii bătălii de clasă, luptînd îm pentru întărirea regimului democrat- cluzia experienţei dobîndite de clasa cării creatoare a legilor universal şi sate a determinat Congresul I al cînd. Partidul nostru cuprinde peste
tă, au crescut forţele ei, capacitatea potriva liniei reformiste, oportu popular şi cucerirea întregii puteri muncitoare în decursul întregii lupte valabile ale revoluţiei socialiste la P.M.R. să traseze sarcini importante un milion da membri şi candidaţi de
de a înfăptui «u deplin succes misiu niste, scizioniste, a vîrfurilor de politice de către clasa muncitoare şi revoluţionare împotriva claselor ex condiţiile concrete ale Romîniei, privitoare la desăvîrşirea construc partid — muncitori, ţărani, intelec
nea el Istorică de forţă socială con dreapta ale sociai-democraţiei, împo aliaţii ei. Consolidarea continuă a principalele jaloane ale activităţii ţiei noului aparat de stat, preconi- tuali — dintre cel mai buni şi mal
ducătoare a poporului în lupta pen triva tendinţelor de sectarism din Frontului unic muncitoresc în toate ploatatoare, penlru făurirea noii o- P.M.R. în etapa trecerii la construc zînd crearea organelor locale ale valoroşi. Profund devotat ideilor mar-
tru făurirea noii orînduiri sociale. propriile rînduri, P.C.R. a izbutit în verigile sale, de sus pînă jos, în co rînduiri sociale. ' ţia socialistă. Analiza făcută de con puterii de stat, care să atragă cele xism-lenlnismului, slujind cu credinţă
perioada anilor următori să înfăp mitetele de front unic şi sindicate, gres situaţiei politice şi economice a mai largi mase ale oamenilor mun interesele vitale alé celor ce mun
tV tuiască unitatea de acţiune a mun conclucrarea multilaterală dintre La temeliile politică şi ideologică tării releva că, în timp ce puterea cii la conducerea activităţii ob cesc, partidul s-a dovedit a fi Ia
citorilor într-un şir de greve şi alte P.C.R. şi aripa de stingă din condu ale Partidului Muncitoresc Romîn, a politică trecuse în mîinile clasei şteşti. înălţimea rolului său de conducător
Năzuinţa spre unitate a fost întot acţiuni de luptă ale proletariatului. cerea P.S.D. în guvern şi parlament, fost aşezată măreaţa învăţătură a muncitoare aliată cu ţărănimea mun al maselor în opera de făurire a noii
deauna proprie proletariatului; sub Partidul a depus eforturi pentru în au pregătit crearea partidului unic clasei muncitoare, învăţătura lui citoare, poziţiile de comandă în via De la tribuna congresului partidul orînduiri sociale. încrederea neabă
liniind că unitatea clasei muncitoa chegarea unităţii de luptă a clasei al clasei muncitoare. Marx, Engels, Lenin. Crearea Parti ta economică continuau să se afle si-a reafirmat poziţia consecventă în tută cu care Întregul nostru popor
re reprezintă o condiţie esenţială muncitoare ca o condiţie de bază a dului Muncitoresc Romîn ca partid în mîinile claselor exploatatoare. urmează partidul izvorăşte din con
pentru cucerirea victoriei asupra creării unui larg front popular an Proclamarea Republicii Populare consecvent revoluţionar, intransi Congresul a stabilit drept obiectiv problemele relaţiilor internaţionale vingerea confirmată de viaţă in
claselor exploatatoare, Lenin arăta tifascist. Romîne, cucerirea deplină a puterii gent fată de orice oportunism, a principal lichidarea acestei contra — hotărîrea de a contribui la întă justeţea politicii partidului. Unita
că forţa muncitorimii o constituie de către clasa muncitoare în alianţă însemnat victoria deplină ă leninis dicţii — statornicirea relaţiilor de rirea prieteniei şi colaborării frăţeşti tea moral-politică a întregului po
organizarea, iar organizare înseam Lupta consecventă a celor mal cu masele largi ale ţărănimii, per mului în mişcarea muncitorească din producţie socialiste în industrie, o- a ţărilor socialiste, la promovarea por în jurul partidului acţionează ca
nă unitatea de acţiune, unitate în înaintaţi militanţi ai proletariatului spectiva trecerii la înfăptuirea sar Romînia. biectiv înfăptuit la scurt timp după principiilor coexistenţei paşnice, la o puternică forţă motrice a progre
activitatea practică. „Unitatea este revoluţionar pentru lichidarea sci cinilor revoluţiei socialiste, au impus congres prin naţionalizarea princi instaurarea unei păci trainice în sului social.
infinit de scumpă Şi extrem de im ziunii din rîndurile clasei munci ca o necesitate primordială trecerea Partidul Munciloresc Romîn a luat palelor mijloace de producţie in lume.
portantă pentru clasa muncitoare. toare a înregistrat un însemnat de la unitatea de acţiune la forma naştere ca partid de avangardă ai dustriale. Totodată, în funcţie de a- Exprimînd voinţa şl interesele
Muncitorii dezbinaţi nu înseamnă ni succes prin crearea, la 1 Mai 1944, a superioară, unitatea politică, ideolo clasei muncitoare. înalta exigenţă a ceastă premisă, congresul a trasat Congresul I a! P.M.R. a ales Comi fundamentate ate întregului nostru
mic. Uniţi, ei sînt totul". Frontului unic muncitoresc, pe baza gică şi organizatorică deplină a cla Congresului faţă de calitatea de sarcina trecerii la conducerea pla tetul Centra] al partidului; secretar popor, Partidul Muncitoresc Romîn
înţelegerii intervenite între P.C.R. şi sei muncitoare prin crearea parti membru al partidului s-a manifes nificată a economiei naţionale, a a- general al C.C. al P.M.R. a fost ales militează consecvent pentru întă
Crearea partidului unic al clasei P.S.D., în cadrul vastei aeţiuni des dului unis — statul major al operei tat în cerinţa ca in partid să fie pri slgurării unui ritm rapid dezvoltării tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. rirea prieteniei frăţeşti şi a unităţii
muncitoare din tara noastră a fost făşurate de partidul comunist pen- de construcţie socialistă. mite elementele cele mai hotărite, economice a ţării. ţărilor lagărului socialist, pentru în
rezultatul unui îndelungat proces tiu organizarea insurecţiei armate luminate şi gata de sacrificiu din •fc tărirea coeziunii mişcării comuniste
istoric. încă de la întemeierea sa, de la 23 August 1944. Crearea F.U.M. ¦A rîndurile clasei muncitoare, ale ţă Deschizînd perspectiva industriali In perioada care a trecut de la mondiale, sub steagul marxism-le-
Partidul Comunist Romîn a militai a avut o mare însemnătate pentru rănimii muncitoare, ale intelectua zării socialiste, a creării bazei teh- Congresul I al P.M.R., în tara noa ninîsmului, pentru triumful păcii şi
neobosit, în pofida terorii sălbatice acţiunea partidului de polarizare în Crearea partidului unic a fost lităţii, devotate eu trup şi suflet nice-materiale a socialismului, con stră s-au petrecut minunate trans socialismului în întreaga lume.
a regimului burghezo-moşieresc, pen concepută nu ca o contopire meca cauzei socialismului. gresul a subliniat în mod deosebit formări înnoitoare care au schimbat
tru realizarea unităţii clasei munci jurul clasei muncitoare a tuturor nică, ci ca o unificare politică şi or neces" tea dezvoltării industriei si din temelii înfăţişarea Romîniei. Strîns unit în jurul încercatului
toare. Adresînd de repetate ori con forţelor patriotice, antifasciste, in ganizatorică pe bazele principialită Detaşament organizat al clasei derurgice, a industriei chimice, pe structura economică si de clasă a său conducător, Partidul Muncito
ducerii P.S.D. chemări la unitate de lupta pentru răsturnarea dictaturii ţii de clasă; ea s-a făurit în mod muncitoare, puternic sudat prin u- troliere, forestiere. Congresul a ana societăţii. resc „Romîn, poporul nostru munceş
acţiune, partidul comunist a desfă militaro-fasciste şi eliberarea patriei, organic printr-o intensă activitate de nilatea de fier a rîndurilor sale, lizat pe larg problema căilor de spo te cu avînt pentru dezvoltarea ma
şurat o activitate multilaterală şi pentru ieşirea din războiul antiso- clarificare ideologică, de aproniere printr-o disciplină strictă, Partidul rire a acumulărilor necesare investi Socialismul a învins definitiv la o- rilor sale cuceriri revoluţionare, îşi
perseverentă în vederea reali vietic si întoarcerea armelor împo tovărăşească şi de acţiune practică Muncitoresc Romîn s-a creat pe te ţiilor şi a trasat sarcina desfăşurării rase şi sate, a fost lichidată pentru consacră toate forţele lupte) pentru
zării unităţii muncitorilor comu melia principiului centralismului de unei largi acţiuni pentru sporirea desăvîrşirea cons'rncfiei socialiste si
triva Germaniei hltleriste. comună. In noiembrie 1947, condu mocratic. a normelor leniniste, ale totdeauna orice exploatare şi asuprire. -reare* rr,p-nftgor trPrPrg treptate
nişti şi social-democraţi, ca şi a vieţii de partid. oroducţiei, creşterea productivităţii Pe calea industrializării socialiste ta comunism.
După 23 August 1944, refacerea cerile P.C.R. şi P.S.D. au adoptat muncii, reducerea preţului de cosî s-a asigurat un ritm rapid, continuu
„Partidul Muncitoresc Romîn se întărirea disciplinei în muncă, asi ascendent al dezvoltării economiei, N. RÄDULESCU
încheagă ca un partid al luptei gurarea rentabilităţii întreprinde ridicarea continuă a nivelului de
neîmpăcate împotriva exploatării — rilor. „Avem lot ce ne trebuie — se trai a! maselor. Roadele politicii (ARTICOL REPRODUS DIN ZIAAUL
arăta tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej partidului de dezvoltare a industriei „SClNTEIA“ NR. 5.811)
în Raportul politic al C.C. la Con arată în Raportul politic al C.C. — işi găsesc o ilustrare qrăitoare în
gres — împotriva tuturor exploata 'aptul că producţia globală a aces
torilor muncitorimii şi ai ţărăni teia a fost în 1962 de aproape 8 ori
mai mare decît în 1948, au fost
mii muncitoare, penţru dezvoltarea create noi ramuri industriale, s-au
realizat progrese importante în va
