Page 82 - 1963-02

f>fcól&ÍARÍ DIN TOAT1 ŢÂRIIH, tSsffŢI-VX 1
Anul XV. Nr. 2540
] toamna anului trecut cetăţe­
Laminorul de 850 mm. al C.S. Hunedoara. Se expediază beneficiarilor oţel rotund pentru ţevi.
In fotografie: Şeful echipei de expedieri, Ştefan Mărăcine, dirijează încărcarea vagoanelor cu acest
material.
PEWfTR U
r( ) ă m léetipjér.cL f ă m i n t i e a u t
Sarcinile de plan din acest an sînt
mari dar posibil de realizat. Patria
noastră are nevoie de tot mai mult
metal, iar noi sîntem datori ca, prin
eforturi sporite să satisfacem acesle
nevoi, să ne ridicăm la nivelul în­
crederii acordate.
Au trecut aproape două luni din
acest an şi iată că am rămas sub plan
cu o însemnată cantitate de fontă.
Care sînt cauzele ?
Este bine ştiut că pentru sporirea
producţiei de fontă se cere mai întîi
o aprovizionare corespunzătoare cu
materii prime. Or, noi tocmai de a-
ceste materii prime am fost lipsiţi la
începutul anului, iar cele primite n-au
fost de cea mai bună calitate. Au fost
zile în care am refuzat cantităţi mari
de minereu deoarece folosirea lui ar
fi periclitat mult starea de funcţio­
nare a furnalelor. Din această cau­
ză nici prăjitoarele n-au avut asi­
gurat un mers la Întreaga capacitate.
De multe ori, conţinutul de steril in
siderita de la Teliuc a depăşit 12 la
sută.
Vorbind despre calitatea sideritei,
nu putem trece uşor cu vederea gra-
nulaţla ei. Folosind în ultimă instan­
ţă sideritâ măruntă sub 20 mm. (in
procent de 35-40 la sulă din încărcă­
tură) am obţinut o scoatere mică, am
ridicat simţitor consumul de cocs, am
produs fontă in cantităţi mici. La ne-
îndeplinirea planului, deci, minerii îşi
au partea lor de vină. Acum insă pro­
blema aceasta este in curs de rezol­
ftprscîerife Consiliului Superior al Agriculturi!
p riv ii desfăşurarea invăţâîflîntului agrozootehnic
Cursurile primului an de învăţă­
mânt agrozootehnic de masă se a-
propîe de sfârşit. Potrivit datelor pri­
mite recent de Consiliul Superior al
Agriculturii, în murea majoritate a
cercurilor au fost tinute numeroase
lecţii la care au participai peste
800.000 de colectivişti, lucrători din
gospodăriile agricole de stai. staţiuni­
le experimentale şi mecanizatori.
In cele mai multe unităţi au fost
obţinute rezultate bune în desfăşura­
rea mvăţămînlului. In regiunile Bucu­
reşti, Ploieşti, Banat şi Galaţi, majo­
ritatea cercurilor au ţinui toate lec­
ţiile programate pină la 15 februarie.
In ceea ce priveşte frecvenţa s-au e-
videnţiat regiunile Maramureş, Mureş-
Aulonomă Maghiara şt Argeş. Lecţiile
au fost adaptate condiţiilor concre­
te ale unităţilor, s-au făcut demon­
straţii practice, s-au folosit diferite
materiale didactice ca planşe, mulaje,
exponate, filme şi diafilmc.
Pentru a cunoaşte noile rezultate ale
cercetărilor ştiinţifice şi experienţa va­
loroasă a unor unităţi de producţie,
numeroase cercuri au inifiat vizite in
Staţiuni experimentale sau gospodării
de stat fruntaşe. Specialiştii au ară­
tat cu acşst prilej colectiviştilor re­
CRO N ICĂ ELECTO RA LĂ
Duminică 24 februarie 1963
ip p
P R O D U C Ţ IE I P E FO M TĂ
vare, Primim minereu mai mult şi de
calitate mai bună.
O altă cauză a rămînerii In urmă
cu producţia de fontă este slaba apro­
vizionare cu cocs. Calculînd fonta
pierdută din cauza mersului redus din
lipsă de cocs şi a mersului rece, re­
zultă că am pierdut în luna ianua­
rie o cantitate apreciabilă de fontă.
Cocsarii s-au obişnuit să ne trimită
mai mult cocs nucă (mărunt). Noi
nu-1 refuzăm, dar nu trebuie uitat că
pentru mersul ridicat al furnalelor nu
avem nevoie numai de un asemenea
cocs.
Lipsa de minereu şi cocs, precum
şi calitatea necorespunzătoare a aces­
tora, au constituit cauzele obiective
ale rămînerii tn urmă. In activitatea
noastră s-au mai strecurat însă şi u-
nela lipsuri. încă din . prima lună
a anului, noi am avut prea multe de­
ranjamente în funcţionarea furnale­
lor, provocate de desele defecţiuni
mecanice şi electrice la utilaje. Sis­
temele de rotire la gîtul furnalelor
nu au funcţionat perfect, jghiaburile
de încărcare au fost mult timp de­
fecte. Toate acestea au dus la încăr­
carea incorectă a furnalelor. A fost
mare, de ademenea, şi numărul opriri­
lor accidentale pentru schimbarea gu­
rilor de vînt, reparaţii neplanificaie
la caupere etc. înseamnă deci că' e-
chipele noastre de întreţinere nu şi-
au făcut totdeauna datoria. Iată un
exemplu. Din cauza defectării motoru­
zultatele unităţilor şi i-au îndrumat
cum să aplice cele mai bune meto­
de în condiţiile fiecărei gospodării în
parte. In multe cercuri se discută mă­
surile ce trebuie aplicate încă din a-
ceaslă perioadă pentru îngrijirea se­
mănăturilor de toamnă şi buna des­
făşurare a lucrărilor agricole de pri­
măvară.
încheierea primului an de învăţă­
mânt agrozootehnic de masă se va
face intre I şi 15 martie, in funcţie
dc începerea lucrărilor agricole de
primăvară. Consiliul Superior al A-
griculturii recomandă ca pînă atunci
să se predea toate lecţiile din pro­
gram, să se asigure frecventa cit mai
bună a participanţilor, şi totodată, in
ultimele lecţii să se discute măsurile
ce trebuie luate pentru realizarea şi
depăşirea planului dc producţie în
toate sectoarele de activitate ale uni­
tăţilor.
De asemenea, tn seminarul recapi­
tulativ se vor dezbate principalele pro­
bleme care s-au predat în cursul a-
nului ds invăţămînt, ţintndu-se sea­
ma di specificul ie producţie al k~
nitSţilor.
L4gv&jţjl
Propuneri valoroase Candidaţi ai F.D.P.
Comunele p salcie raionului 0- pus ca prin muncă Patriotică să
răştie cunosc in aceste zile eveni­ fie curăţată păşunea comunală, iar
mente de o deosebită importantă. pe străzi pentru înfrumuseţarea lor
In cadrul circumscripţiilor electo­ ia fie planta[i tei. Cetăţenii din
rale, cetă[enii se înlilnesc cu ale­ satul Valea Mare au propus des­
gătorii. Aici discută despre reali­ chiderea unui magazin sătesc, iar
zările înfăptuite în anii regimului cei din Turdaş să se instaleze ilu­
de democraţie populară în comu­ minatul electric pe drumul din sat
4 pagini 20 bani na sau salul lor. In acelaşi timp pină la gară<
cetăţenii vin cu noi propuneri pri­ La adunările din satul Siblşel
vind organizarea fi desfăşurarea s-a propus urgentarea lucrărilor
Un co n cu rs unor acţiuni gospodăreşti şi de în­ la construcţia noii şcoli de 8 ani.
frumuseţare. Pină acum, peste 35 Propuneri valoroase s-au făcut
c e s-a bucurat de candidaţi ai F.D.P. s-au întâlnit şi pentru procurarea unor mate­
de su cce s cu alegătorii lor. In cadrul întâl­ riale din resurse locale necesare
nirilor cetăţenii au făcut 667 pro­ noilor construcţii obşteşti, reparării
gBSş^gŞf; In scopul popularizării în rîn- puneri de acţiuni gospodăreşti. Aşa şi întreţinerii de drumuri, poduri
S& l dul oamenilor muncii din regiu­ de pildă in satul Beriu s-a pro­ şi multe altele.
nea noastră a minunatelor rea­
lizări ale constructorilor com u­ La sfa t ca alegătorii IOAN ANGHEL
nismului în domeniul ştiinţei şi
tru cămine culturale, o şcoală de este tehnician la G.A.S. Apoldul de
tehnicii, în cucerirea cosmosu­ nii .satului Cîrjiti din oraşul, re­ patru. ani şi altele. Despre toate Sus, trupul Clinic. Apreciindu-i cali­
lui şi în lupta consecventă pen­ gional Deva, au trăit un eveni­ acestea au vorbit cetăţenii care au
tru pace, Consiliul regional ment deosebit. Pe uliţele şi în participat la întîlnirea cu candi­ tăţile de om harnic şi gospodar a fost
multe din casele lor s-a aprins datul F.D.P. pentru alegerile în
A.R.L.U.S. a iniţiat în luna no­ pentru prima data becul electric. sfatul popular comunal, Victor propus candidat al F.D.P. în circum­
iem brie 1962 un concurs pe ba­ Momentul a fost solemn. El încu­ Haneş. directorul şcolii elementare.
ză de buletine. nuna munca plină de entuziasm a scripţia electorală comunală nr. 6
cetăţenilor care la îndemnul de­ Dar discuţiile au fost purtate Cilnic
Peste 80.000 de oameni ai mun­ putaţilor au contribuit atît prin mai ales în jurul a ceea ce tre­
cii din regiunea noastră au par­ muncă patriotică cil şi cu bani (în buie făcut in viitor pentru buna
ticipat la acest concurs, dove­
dind interes faţă de cunoaşte­ cadrul contribuţiei voluntare) la gospodărire a comunei. Aşa de
rea remarcabilelor succese obţi­ înfăptuirea acestei lucruri. In con­ pildă, Dionisie Muncelean, a pro­
nute de oamenii sovietici în toa­
tinuare reţeaua electrică a fost pus să se urgenteze lucrările la
te domeniile de activitate.
Astăzi, 24 februarie, la orele extinsă şi în satele Almaş şi Co- noua şcoală de 8 ani, lucrare vo­
10, în sala festivă a clubului zia urmînd ca în acest an să se tată în cadnd contribuţiei volun­
sindicatelor din Deva, va avea tare şi pentru care s-au procurat
Icc tragerea taloanelor cîştigă- introducă şi in satele Chergheş şi
tcare la acest concurs. Popeşti. deja 44.000 bucăţi cărămidă. Dc
I. CERNELEA Această realizare înfăptuită prin asemenea a mai propus ca să se
corespondent
munca cetăţenilor de aici s-a a- treacă la alinierea străzilor şi a
dăugat la cele de pină acum: pa- gardurilor pentru a da un aspect
mai frumos comunei. Totodată prin
muncă patriotică să se execute lu­
crările de curăţire a păşunii.
Sesiune de referate ştiinţifice Cetăţeanul Adam Cismaş a pro­
pus să se construiască o fintînă la
Ieri, In sala de festivităţi a Sfatu­ cretar al Comitetului rzglonal al păşune pentru adăpatul vitelor< MIHAI BlRSAN
lui popular regional a avut loc o se­ P.M.R. Hunedoara, preşedintele Con­ Pentru înfăptuirea acestor propu­
siune de referate ştiinţifice. La aceas­ siliului agricol regional, participanţii neri cetăţenii au hotărit să or­ este preşedintele Comitetului execu*
tă sesiune au luat parte membrii la sesiune au audiat referatele de ganizeze ac(iuni de muncă patrio­ tiv al Sfatului popular comunal Gîr-
Consiliului agricol regional, secretarii sinteză întocmite de către Staţiunile bova. La buna gospodărire a comu»
cu problemele agrare ai comitetelor experimentale din Geoagiu, Blaj, tică. nei el depune mult interes.'De aceea'
raionale şi orăşeneşti de partid şi Braşov, I.C.Z. Bucureşti şi Institutul a fost propus candidat al F.D.P. pen­
„Pasteur“ din Bucureşti, privind
alţi lucrători cu munci de răspunde­ problemele actuale în pomicultură, vi­ tru sfatul popular comunal. .
ticultură, cultura porumbului dublu
re din agricultura regiunii. De ase­ hibrid, cultura cartofului, sfeclei de Cum m ă pregătesc pentru
zahăr, creşterea taurinelor din ra­
menea, a mai participat tov. profe­
sor Sonea Vasile de ia Institutul
Central de Cercetări Agricole. sele precoce de carne şl combaterea predarea le c ţiilo r
După cuvîntul de deschidere ros- bolilor infecto-contagioase la ani­
male.
stit de tovarăşul Aurel Nistor, se-
Foto: V. ONOIU Membrii secţiei hortiviticole au O dată cu începerea învăţă­ lecţiei respective. Multe diri
audiat referate de specialitate pri­
vind problemele dezvoltării hortivi- mântului agrozootehnic de masă acestea am şi în biblioteca per­
ticniturii şi protecţiei plantelor.
cu durata de trei ani, şi la G.A.C. sonală pe care o com pletez con­
După expunerea referatelor, parti­
cipanţii prezenţi la sesiunea ştiinţi­ din Clopotiva, raionul H aţeg s-a tinuu. Apoi încep studiul m ate­
fică ap;,,pur.Ui^ ,digc.utii,,pe marginea
acestora. deschis un cerc de cultura rialului adunat. Cînd trec la în­
M anifestări închinate plantelor de cîmp. Ca lector al tocm irea planului conspect, de
prieteniei ¦acestui'"' cerc, am căutat de la la început, fixez, scopul lecţiei»
romîno-sovietice început să mă pregătesc cît mai Aceasta mă ajută să cuprind in
lui de la banda mică, furnalul nr. 2 a termic al furnalului a fost astfel de­ Ieri, 23 februarie, au avut loc bine pentru a ajuta pe cei 70 de conspect principalele idei care
mers redus la 1/8 din debitul normal ranjat. Deşi cauperele furnalului nr. 4 la Alba lu lia o serie ele m anifes­ colectivişti, care ________ ;______ ______________ trebuie nu nu­
timp de aproape 7 ore. sînt noi, acestea au asigurat tempe­ tări cultural-artistice închinate
raturi de numai 550-600 grade Cel­ prieteniei romîno-sovietice. Aces­ şi-au exprimat Din e x p e r i e n ţ a I e d e r i l o r mai reţinute ci şi
Munca echipelor de întreţinere nu sius, mult sub posibilităţi. te manifestări continuă şi as­ dorinţa să înve­ aplicate în prac­
este încă bine îndrumată de către tăzi. Astfel, la Casa raională de ţe, în ridicarea lrun?aş3 la în v ă ţă m în fu l tică de către co­
maiştri şi şefii de echipe. Dacă evi­ Am arătat lipsurile datorită căro­ cultură, la clubul sindicatelor,
tam blocarea tijelor pentru funcţio­ ra noi am rămas sub plan cu o can­ la Şcoala medie „Horia, Cloşca cunoştinţelor lor agrozootehnic lectivişti. Aceste
narea perfectă a clopotelor, înlăturam titate mare de fontă. Minusul trebuie şi Crişan", la Şcoala profesio­
defecţiunile de la aparatul de încăr­ Insă recuperat, lucru care se poate nală, teatrul de păpuşi, casa profesionale. In ---------------------- idei, pe lîngă că
care şi nu am fi fost nevoiţi să in­ realiza-; e nevoie însă să primim mai pionierului, activişti de partid şi
troducem doar 25-23 faţă de 35 de mult sprijin din partea minerilor şi de stat, tovarăşi care au studiat acest scop, mă folosesc de dife­ insist să fíe notate de către
şarje, nu am fi pierdut aproximativ cocsarilor. Cerem siderită cit de sau au făcut vizite în U.R.S.S.,
cîte 60 de tone fontă pe zi. multă şi de granulaţie corespunză­ au vorbit sau vor vorbi despre rite lucrări ştiinţifice, broşuri cursanţi, le scriu şi pe tablă, ele
toare. La rindul nostru, vom trece ia ţara constructorilor comunismu­ şi manuale, iar pentru a expune constituind planul de expunere
La toate acestea adăugăm .regimul lichidarea grabnică a lipsurilor ce ne lui. cît mai pe înţeles conţinutul lec­ a lecţiei. Iată cîteva exemple. La
scăzut de temperatură, în special la întocmirea conspectului şi pre­
furnalele nr. 1 şi 4. Media tempera­ aparţin, pentru exploatarea la capa­ De asemenea, au fost orga­
turii lunare a aerului la furnalul nr. nizate la diferite instituţii de ţiilor întregesc conspectele cu darea lecţiei privind organizarea
1 a fost în luna ianuarie de numai citate maximă a furnalelor. cultură din oraş expoziţii,
480 de grade, în decada a treia în- precum şi 20 de fotom on­ exemple din gospodăria noastră, m uncii în G.A.C., în afară de ma­
registrmd temperaturi şi mai joase, Ing. ALEXANDRU DOBOLI taje cu diferite aspecte din sau din alte G.A.C. cunoscute de nual, am folosit broşura „Orga­
pînă la 350 grade Celsius. Regimul şeful secţiei I-a furnale munca oamenilor sovietici. cursanţii cercului. Cum proce­ nizarea şi retribuirea muncii în
dez la pregătirea lecţiilor ? G.A.C.". Le-am arătat atunci
a C. S. Hunedoara cursanţilor că în gospodăria
In primul rînd îmi adun tot noastră colectivă — nu de mult
materialul bibliografic. Pe lîngă timp înfiinţată — organizarea
manualul editat pentru învăţă­ muncii nu-i încă la nivelul ce­
mântul agrozootehnic, împrumut rinţelor. Brigăzile, echipele, nu
sînt îndeajuns de sudate şi nici
NOTA REDACŢIEI: Pe comuniştii din schimbul A de la secţia I-a de la biblioteca comunală dife­ repartizarea sarcinilor nu s-a fă­
furnale îi preocupă mult realizarea planului. Ei au dezbătut pe larg zi­
lele trecute, într-o adunare generală, cauzele rămînerii în urmă la pro­ rite broşuri în care sînt tratate cut la început destul de chib­
ducţia de tontă. Au luat cuvîntul comunişti de la fiecare loc de muncă,
arăiînd greutăţile şi lipsurile ce se mai manifestă acolo. După cum probleme în legătură cu tema zuit. Cum avusese loc adunarea
a spus maistrul Gheorghe Surugiu, problema funcţionării clopotelor nu
este nici acum rezolvată la furnalul nr. 2. Deşi în planul pregătirilor generală în care s-a discutat şi
de iarnă figurează asigurarea încălzirii la silozul de calcar, această pro­
blemă nu a fost rezolvată decît la 15 ianuarie 1963. De la o zi Ia alta aprobat planul de producţie,
se amină şi intervenţia la sacul de nisip de la furnalul 4.
le-am explicat că pentru înde­
Şeful de echipă Vasile Burciu, a atras atenţia că tărăgănindu-se
această problemă va fi necesară o oprire de 5-—6 ore. La prima oprire, plinirea celor prevăzute este ne­
tot la furnalul 4, trebuie înlăturată definitiv blocarea clopotului. Aici
mai trebuie reparată şi linia ferată. voie să se treacă Ia repartizarea
Comunistul Tecu Ignati a scos în evidenţă lipsa de preocupare a sarcinilor pe brigăzi, în mod di­
celor de ia întreţinere pentru repararea corfelor. Multe dintre acestea
sint cîrpite cu sîrmă, în timp ce alleie,' ar defecţiuni mult mai mici, ferenţiat, sarcini cai-e să fie cu­
care se pot înlătura imediat, sînt aruncate. In scurt timp trebuie efec­
tuată şi reparaţia capitală la şuberele silozurilor de cocs şi calcar. noscute de fiecare membru al
brigăzii.
Discuţiile purtate de comuniştii din schimbul A au fost deosebit de
valoroase. Pe lingă lipsurile ce le aparţin, ei au scos in evidenţă şi slaba De asemenea, la pregătirea
preocupare a conducerii secţiei faţă de problema organizării muncii. Pă­
lecţiilor privind soiurile de se­
cat însă că Ia adunare n-a participat nimeni din conducerea secţiei
şi nici un maistru de la întreţinere. Pe bună dreplate tovarăşul Ilic minţe, solurile sau îngrăşămin-
Mîtcă, topitor Ia furnalul nr. 4, a criticat cu tărie acest lucru. Condu­
cerea secţiei putea trage învăţăminte preţioase din adunarea comunişti­ tele naturale şi chimice, am fo­
lor din schimbul A.
losit broşurile : „Cum putem ob-
Inginerul Dumitru Bobirnea, şei de schimb, a arăta! in adunarea ge­
nerală că, lucrul desfăşurîndu-se normal în toate sectoarele de activitate, Ing. GH. DAVID
în ziua de 16 februarie sarcina de plan a fost realizată după grafic. lector la cercul agrotehnic
S-a dovedit deci că sarcinile de plan nu depăşesc forţele de muncă de
care dispun furnaliştii. Pe de altă parte ei sint stăpiniţi de dorinţa do la G.A.C. Clopotiva
fierbinte de a-şi spori eforturile pentru a recupera pînă la sfirşitul pri­ (Continuare in pag. 3-a)
mului semestru minusul de producţie. Trebuie să li se acorde insă un spri­
jin mai susţinut. Acest lucru îi pot face echipele do întreţinere, cocsarii A APARUT
şi minerii.
Carnetul agitatorului
Ş e d in ţa Biroului C om itetu lu i N aţional
p en tru A p ă r a r e a P ă cii din R .P. R o m în ă nr. 2, februarie 1963
Vinari La amiază a avut loo o şa- / pre lucrările Conferinţei Mesei ro­ DLY SUMAR:.
dimţă a Biroului Comitetului Natio­ tunde Est-Vest de la Paris, ia care — Alegerile de la 3 martie,
eveniment de seamă în viaţa
nal pentru Apărarea Păcii din R.P. n participat ca membru al delegaţiei poporului nostru —da Dumitru
Romînă. Dejeu, preşedintele Comitetului
tării noastre. executiv, al Sfatului popular re­
gional.
Deschizînd şedinţa, acad. Mihail Prof, univ. Stanciu Stoian a vorbit
Ralea, preşedintele Comitetului, a despre activitatea deiegatiai romîne — Lampa lui llici în tot mai
multe sate —- de ing. Rusan
amintit principalele acţiuni organizate care a vizitat recent Italia, la in­ Ieronim — membru al Comisiei
economice a Comitetului regio­
de la ultima adunare a reprezentan­ vitaţia Consiliului National al mişcă­ nal de partid,
ţilor mişcării pentru pace din ţara rii italiene pentru pace. Lăcătuşul Nicoîat Lăscuţoi, "de !a E. M. Qhtlar, conduce o echipă — Angajamentul — cuvint de
de întreţinere. Ea execută reparaţii de buriiI editate acordând In acut fel onoare —de Mâgurean Gheor­
noastră, »1 a subliniat lărgirea rela­ Participanţii la şedinţă an adoptat un preţios sprijin minerilor. ghe, secretarul organizaţiei de
bază P.M.R. de la turnătoria
ţiilor externe ol« Comitetului. apoi planul de activitate pe «nul ÍK FOTOGRAFIE: 'Lăcătuşii 'Nicolac, 'lăscuţoi GStorthe Torna fi nr. % a Uzinei „Victoria" CS-
îftitt $lmt& mtUsiBLi m mitos» lan.
In continuare, ztarbtul George î- 1963 »1 Comitetului Naţional pentru
.— Toţi colectiviştii să cu­
Vflţţcu e prezentat o informare 4ei~. AeItwm PJcli 4jşn RomtjjjJi ^ noască prevederile planului de
producţie — de loan Farcaş,
secretar al Comitetului raional
de partid Ilia.
•— Citava date •privitoare la
îndeplinirea planului pe 1962.