Page 83 - 1963-02

PA'S. S
— Cel mal nou avion sovietic de pasageri, tip „II.-62", care dezvoltă o viteză de zbor de 1.000 km. la oră.
Din viafa animalelor şi păsărilor
• In Australia există un animal
•— „ornltorfncul" — ce este acoperit
cu blană, are cioc de raţă şi fiindcă
este adaptat vieţii acvatice, picioa­
rele au membrane înotătoare. Ceea ce
este Interesant e că înmulţirea se fa­
ce prin ouă. Animalul nu are mame­
le, dar totuşi glandele mamare se
deschid prin nişte orificll ce sint si­
tuate pe un cîmp glandular, de pe ca­
re puii .ling“ (nu sug) laptele. Orni-
torlncil tineri au dinţii veritabili care
dispar.
* Australia este singurul continent
de pe glob unde există animale mar-
tuplale (circa 150 de specii). E intere­
sant faptul că toate marsupialele au
puii foarte mici. De exemplu, can­
gurul „macropus glganteus" are înăl­
ţimea unul om adult, dar puiul său
nou născut nu este mal mare deci!
o nuci. Imediat după naştere puiul
se prinde de mamelă, dar nu poate
nici să sugă, nici să înghită, aşa că
mama sa îi injectează laptele în gu­
ri — cu ajutorul unul muşchi spe­
B a le n a fa
rD e, p Y t i: >>.'v
;!•: X v . v :w ; v >
\m
mmmÉ.-É iiE u
mm
îzttir& itţum stasţgxs& r.
; ap amu g
C a u t un g o s p o d a r
\ festaţii ala tineretului Împotriva ju­
Intii, să mă prezint: sint o curte.
Şi nu o curte oarecare, ci una mare.
’Am domiciliu la Gurabarza fi lu­
mea îmi zice „curtea uzinei“. Ştiţi
'dumneavoastră, dragi cititori, cunt
arată o curte de uzină, sau mai
bine-zis cum trebuie să arate. Cum
intri 'pe poartă (căreia, desigur îi
stă bine să fie primitoare), te izbeş­
te de la prima vedere simţul frumo­
sului fi al bunei gospodăriri. Vezi
în stingă fi-n dreapta panouri ale
fruntafilor in producţie, gazele fi
vitrine, păşeşti pe alei curate, pavate
fi mărginite de borduri construite
cu gust, admiri rondouri fi pomi
ornamentali. într-un cuvînt, vezi lu­
cruri care plac oricărui vizitator.
Cam afa ar trebui să arate o curte
de uzină. Şi nu mă îndoiesc că mul­
te surate de-ale mele arată afa. Asta îndreptarea baloturilor de fier-be-
înseamnă că au stăpîni grijulii, care ton : leagă un capăt al balotului de
le gospodăresc cu atenţie.
Eu insă, parcă sint a nimănui.
Pînă acum nimeni nu m-a luat în
seamă, defi, să vă spun drept, sînt
foarte solicitată. Să vă dau cîteva
detalii. Prin incinta mea se face ac­
cesul la mai multe ateliere fi exploa­ pacii, a căror scoarţă este pur fi
tări. Afa-zisele „alei" care se nasc
din spaţiul meu, te pot duce la Ale-
j lierele centrale — Crifcior, Uzina
I electrică — Gurabarza, Laboratorul
r central — Gurabarza, Centrala tele-
i fonică automată — Gurabarza, gara-
ji jurile Exploatării miniere Barza,
r Uzina de preparare a minereurilor
J Gurabarza, sau Ia Magazia centrală
| a E.M. Barza. Vedeţi, aşadar, ce
r mare importanţă prezint. Dar ştiţi în
1 ce hal mă aflu ? !
f Inchipuiţi-vă in loc de alei aspec-
I tuoase, mă brăzdează nişte drumea-
p guri ca vai de lume, prost întreţi-
f nule, cu gropi fi piatră concasală
? aruncată la intimplare, unde pe timp
^ de ploaie rişti să te împotmoleşti
i de-a hinelea. De borduri sau trolua-
t re — nici vorbă! intr-una 'din zilele
•v ,v ,w Dar heliul şl hidrura de litiu sînt teze şi să se determine presiunea in- dimensiunile corpurilor cosmice din
cial care comprimă glandele mamare.
Puii au la laringe o adaptare ce nu
permite ca laptele să curgă în trahee.
° Tot în regiunea australiană se
găsesc un sol de găini cu picioarele
lungi (megapodidae) numite găini de
gunoi care nti-şi clocesc ouăle. Ele
însă Ie depun în grămezi de maleri-
al vegetal care, putrezind, degajă căl­
dură şi astfel ouăle se clocesc ca în-
tr-un incubator.
® O nuntă interesantă se poate ve­
dea la păsările cu chioşc, (chlamydo-
dera) ce-şi construiesc pe lingă cui­
buri nişte „chioşcuri" unde au Ioc
jocuri de nuniă şi masculul încearcă
să-şl prindă femela.
0 In Argentina şi Brazilia de nord-
est există o pasăre — „nanduu“ —
păsări pol!game — masculii fecun­
dează 5-7 femele. Femelele depun
ouăle într-un cuib comun. Spre deo­
sebire de alfe păsări poligame, do­
rirea şi creşterea puilor cade în sar­
cina masculului.
° In oceanele Indian şl Pacific şl
tratam ent
O balenă din atacînd în cîrduri, pot curăţa carnea dic1'' polonezi au cusut de pleură
acvariumul oraşu­ de pe un om sau un animal Intrai o ţesătură din „Eleana".
lui California şl-a în apă, în citeva minute. E de remar­ La clinica din Wroclaw au fost
pierdut subit pofta cat la aceşti peşli că au nişte dinţi efectuate deja o serie de ase­
de mîncare. Medi­ ioarte ascuţiţi cu care pot tăia cu menea operaţii. Bolnavii se simt
cul a constatat că uşurinţă degetul unul om.
balena suferă de
„avitaminoză“. Tra­
tarea animalului
s-a dovedit însă
a fi foarte dificilă.
După cum se vede
în fotografia alătu­
rată, medicul se
vede nevoit să in­
troducă cu forţa
vitaminele in gura
balenei.
anuhii trecut mare-mi fu bucuria
cîntl, din iniţiativa Uzinei de pre­
parare a minereurilor — Gurabarza,
a început construirea unui trotuar,
bine conceput, cu canal de scurgere
fi balustradă de ţeava. Dar bucuria
a fost de scurtă durată, deoarece la
al 80-lea metru de trotuar lucrarea
s-a întrerupt. Au trecut de atunci
aproape 10 luni, dar nimeni nu s-a
mai îndurat să o continue.
In timpul lucrărilor de termofi-
efectuate deja în bună parte,
în incinta mea au fost aduse balo­
turi de ficr-beton. Acum, multe din­
tre acestea zac împrăştiate alandala.
Uitam să vă spun că tovarăşii de la
şantierul termoficare (şef de lucrări
ing. han Adum), mai folosesc şi
acum o metodă „ingenioasă' pentru
pomii de la intrarea principală, iar
celălalt capăt — de un tractor şi
apoi începe „trasul". Trage tracto­
rul, se îndreaptă balotul, „gem" co­
simplu sfîşiată. Cînd „isprava" este
gata, fierul beton este tăiat cu dalta ţ
de lingă copac, căruia ii rămîn ca j
amintire „mustăţile".
In partea dreaptă, la intrare, exis- t
ta cîndva un gard. Cuiva i s-a fă- *
cut, probabil, lehamite de el, l-a rupt (
fi l-a pus pe foc. Se mai găsesc prin r
incinta mea garduri fi gărduleţe J
rupte, porţi scoase din balamale fi I
aruncate cit colo, canale descoperi­
te, crengi de copaci tăiate fi asvîr-
lite la voia întîmplurii, mosoare de
cabluri electrice fi de funicular, gră­
mezi de moloz fi piclrif, cherestea
fi fier de toate tipurile, pe care ză­
pada căzută din abundenţă le aco­
perise. Dar iată că zăpada se topeş-
te fi lumea mă vede iar în goliciu­
nea-mi tristă...
1Asta este, pe scurt, starea jalni­
că în care mă aflu. Cred că toate ^
foarte rar în Oceanul Atlantic se gă­
seşte un peşte cu pînze (Istiopborus
gladius) ce are o lungime pînă la 3
metri. Acest peste are o înotătoare
dorsală foarte lungă şl înaltă care
atunci cînd peştele înoală la supra­
faţa mării se găseşle în afara apei,
iar în cazul că bate vîntul îndepli­
neşte rolul unei pînze (ca şi la o co­
rabie) ajulînd la deplasarea lui mull
mai rapidă.
De asemenea e interesant de amin­
tit că există peşti zburăiori (cypselu-
rus), care atunci cînd sînt urmări(i
de duşmani sar cu putere din apă şi,
înlinzîndu-şi marile lor îniioiăloare
pectorale, planează în zbor deasu­
pra mării pe distanţe pînă la 300 de
melri.
® Enormul caşalol (physeter cato-
don) — un lip de balenă, are greu­
tatea pînă la 100.000 kg. şi lungimea
pînă la 20 de metri.
0 Cei mai sîngeroşi şi mai agresivi
dinlre peşli sînt cei cunoscuţi sub
numele de „piranga“ ce se găsesc In
Brazilia In afluenţii Amazonului —
Ucayall. Ei Întrec ar mult în agre­
sivitate rechinii. Cu loate că sînt doar
de mărimea bibanilor noştri, trăind şl organe pe cale chirurgicală, m e­
O expoziţie neobişnuită
La Muzeul sporturilor din Budapesta s-a. organizai o expoziţie a is-~
tăriei patinajului de la apariţia primelor patine pină in zilele noastre.
Plinire exponate este o patină veche de 2.000 de ani descoperită in Un­
garia, patine din os de acum 1.700 de ani, patine din lemn, dar fi patine
din cele mai moderne.
Expoziţia prezintă fi dezvoltarea patinajului în Ungaria de la un de­
sen din 1395, reprezentînd un patinator, pînă la titlurile fi medaliile cu­
cerite de sportivii unguri la diferite concursuri internaţionale.
necazurile aiălale mai sus n-ar exis- i
ta dacă s-ar găsi un bun gospodar ; $
f.rS,-f-,eu n-am un asemenea gospodar. Sau, f
mai fiii, poate că am fi nu-l cu- *
nosc ? Sau nu vrea să-l cunosc ? O \
dată, chiar îmi trecuse prin gind:
ah, de-af avea putere ca într-o bună i
zi să-mi închid porţile. A fa! Şi să 4
nu mai las pe nimeni să treacă prin Í
spaţiul meu. Cred căar sări ca f
fripţi tovarăfii din conducerile ale-
ll/i°esrecslco-r fCiuexopcalozaiatăraisltJoar, acf_arp1.eu..tJme^aă afffol/a-_ îţ.
ane are sarcina să se ocupe de ^
mine fi să-i chem la faţa locului i
pentru un pic de răfuială. Le-af (I
spune una ca să-i usture!
(După o corespondenţă de
MIHAI SUSAN)
U n o ra c u „m în ă lungă"
ş rlş (electrlcian-şef) de la I.G.O.
CiiiRUCARTfT ; _ Eu 8« am o min« ca asta!
mm sotto
Subsfanfe cristaline
se transformă în metale
Cercetătorii de la Institutul de
geofizică din Moscova au determinat
presiunea la care unele substanţe
cristaline, extrem de simple, se trans­
formă în metale.
Această presiune este de 90 mi­ mîntului. Există ipoteza <să nucleul
lioane atmosfere pentru heliu şi 20 Pămîntului s-a format din sllicaţl —
milioane de atmosfere pentru bidru- substanţe nemetalice, care s-au me­
ra de litiu. Cele două substanţe au talizat sub presiunea stratului de
fost selecţionate de oamenii de ştiin­ pămînt gros de 1.000 km.
ţă ca .cele mai simple, pentru a se Este extrem de important să se mogonie, care lucrează la Institutul
calcula trecerea lor în faza metalică. constate autenticitatea acestei ipo­ de geofizică din Moscova, a calculat
substanţe care se găsesc relativ rar traterestră, deoarece aceasta va care s-a format Pămîntui.
în Pămint. Pe viitor, geofizicienii in­ furniza informaţii nu numai despre Planeta noastră s-a format din par­
tenţionează să calculeze presiunea straturile adinei ale planetei noa­ ticule de praf cosmic avlnd dimen­
la care se metalizează substanţe mai
complexe şl mal răspîndite în Pă-
mînt.
Calculul efectuat de oamenii de
ştiinţă sovietici pentru primele două
substanţe se caracterizează printr-o
precizie înaltă. După cum afirmă ei,
Autoşeniletă „URAGAN-8“
Constructorii sovietici au creat o
autoşeniletă grea numilă — „Uragan-
8“. Maşina cfntăreşle 9 tone şi poa­
te transporta o încărcătură de 8 to­
ne. Autoşeniletă are opt roţi motrice
Lînă artificială poloneză
„Eleana" este denumirea linei
artificiale poloneze, care a găsit
o largă aplicare în confecţiona­
rea pal toanelor bărbăteşti şi de
damă. Medicii polonezi au înce­
put să folosească cu succes „Ele­
ana“ şi în medicină. Se ştie, de
pildă, că înlăturarea pe cale chi­
rurgicală a unor coaste sau unei
părţi din pleură dă naştere la
complicaţii postoperatorii care
îngreunează respiraţia şi lezează
suprafaţa plăm înilor ce vine în
conctact cu extremităţile coaste­
lor etc. După înlăturarea unor
bine.
ÂIITOTRIP I ET
Aulobuzele care circulă între cartierul Livezenl a
oraşului Petroşani şi Pelrlla, nu respectă orarul stabilit.
Ele trec prin slaţii în grup la intervale mari, făcînd cetă­ jucării care urmează să se deschidă
ţenii să aştepte ore întregi.
Intre Livezeni — Petrlla
Cînd al drum te-apucă mila
If Medilînd prin ce vei trece ;
Căci ar trebui să plece
Autobuz la sfert de oră,
Insă asta se ignoră.
¦WM'&Cî
* /r/T*
metodologia lui este adecvată
pentru substanţe mai complexe.
In ansamblu, acest calcul este ne­
cesar pentru rezolvarea problemei
originii şl compoziţiei nucleului Pă-
stre, ci şi despre structura nucleelor
altor planete.
Rezolvarea acestei probleme este
necesară, de asemenea, pentru vii­
toarele lucrări în domeniul realizării
substanţelor cu proprietăţi dinainte
stabilite.
şi dezvoltă o viteză ptnă la 60 km. pe
oră
„Uragan-8“ a intrat In probă. Maşi­
na înaintează cu uşurinţă la urcat şl
coborit. Ea străbate prin nisipuri zbu­
rătoare, vaduri nămoloase, zăpadă de
un metru, mlaştini...
„Secretul" autoşenilatei „Urggan-
8“ sînt roţile ei de o construcţie cu
totul neobişnuită. Ingineri! le numesc
„role pneumatice“. Ele sînt mult mai
late decît cele obişnuite şi au în in­
terior o presiune scăzută. Aceasta
permite să crească considerabil gra­
dul de carosabilitate ai automobilu­
lui, asigură securitatea circulaţiei şi
durabilitatea anvelopelor.
Probele au dovedit că noua autoşe-
niletă sovietică va fi de mare folos
în nisipurile deşertului, în tundra
mlăştinoasă şi pe drumurile abrupte
de munte.
Pelicula fotografică
clin polim eri
Specialiştii de la uzina chimică
„Kuibtşev", din Kazan, în colaborare
cu filiala tătară a Institutului de cer­
cetări ştiinţifice în domeniul pelicu­
lelor cinematggrafice şi fotografice,
lucrează la obţinerea de noi poli­
meri pentru fabricarea de filme. De
pildă, pelicula din lavsan esle de
două-trei ori mai subţire decît cea o-
bişnuită, este considerabil mai rezls-
Cu toate că-s trei pe rută,
Pasageri-s în derută
Că sosesc şi pleacă-n cale
Nu firesc, la intervale,
Ci deodală-n grup, tustrele
De-ţl curg ochii după ele,
Te aştepţi la lungi popasuri,
Nu le mai vezi două ceasuri.
T. FII.IMON
iluminaţie
„alternativă“
Mai mulţi cetăţeni din Haţeg
ne sesizează că In localitatea lor
zilnic se întrerupe curentul elec­
tric, îndeosebi In orele de seară.
In acest sens publicăm versurile
de mal jos, care, sperăm, vor
ajunge şi Ia urechile tovarăşilor
L. Moghioroşi (director) şi E, Bi-
Haţeg.
Nu ghicim considerentul —
Pentru ce se ia curentul ?
Cînd ji-e lumea mai frum oasă
Cade moaptea-ntunecoasă ;
Dacă ai pe la cămară
Luminări, cumva, de ceară,
Vreun opaiţ-a fumătoare,
Scapi uşor de la strîmtoare.
Vrei la radio melodie ?
Ia-ţi d-ăla cu baterie,
Film normal, să nu te sperii
Daoă-1 vezi în vreo,., trei serii. netice, un grup de in- tează aceste „voci“. De 'troleibuz 'din Moscova, t
RS!55?R5CTSSö55WKI^ Nr. 2540
Acupunctura lobului
Institutul de medicina orientală din numeroase tratamente fără succes, pe
R.D. Vietnam a aplicat cu succes me­ baza altor metode, i s-a recomandat
toda de auriculo-diagnoiă fi terapie. să se trateze cu acupunctura. După
90 la sută clin persoanele suferinde două tratamente la Institutul dé me­
de nervi, traumatisme, dureri abdomi­ dicină orientală, care au cuprins opt
nale, insomnie, astmă, epilepsie ele., zile de acupunctura, ea a fost com­
au fost vindecate. Tratamentul constă plet vindecată.
tn puncturarea lobului urechii în anu­ O altă femeie, in virstă de 58 de
mite puncte considerate a fi corespun­ ani, suferea de dureri mari de cap
zătoare porfii suferinde a organis­ de fapte ani, în special în cursul sc­
mului. rii. După trei tratamente cu acupunc­
lată citeva cazuri: tura, ea a fost complet vindecată.V.
O femeie in virstă de 65 de ani su­ La 19 noiembrie 1962 un stuacnt
ferea de lacrimare abundentă datorită
obslruării canalului lacrimal. După care suferea de paralizia ambelor pi­
cioare, datorită unei stări nervoase, a
Dimensiunile corpurilor foit in stare să se ridice fi să se
plimbe timp de cinci minute de în­
din care s-a format dată ce lobul urechii sale a fost punc­
Pămîntui tat prima oară.
Viktor Saîronov, specialist în cos­
Catîr cu faruri
siuni de pînă la cîteva sute de kilo­
metri In diametru. Masa acestor cor­
puri cosmice mai mică decit cea a
Lunii a fost de numai 1.000 de ori mal
mică ca masa Pămîntului.
Conform teoriei academicianului
Otto Smldt, Pămîntui s-a format din-
tr-un nor protoplanetar, ale cărui
particule solide se uneau şi lormau
„corpul" planetei. Viktor Saîronov a W smt'¦"""'S'"'
determinat pentm prima oară dimen­
siunile acestor particule. fl
Din calculul său, Saîronov desprin­ Parizianul Andralc a încălcat regu­
de concluzia că înclinarea axei de ro­
taţie a Pămîntului cu 23,5 grade în lile de circulaţie pe străzile oraşului.
raport cu axa de rotaţie a întregu­
lui sistem solar a fost provocată, de Pentru refuzul de a plăti amendă, po­
asemenea, de şocurile produse de cor­
puri mari. liţia l-a interzis de a mal conduce
automobilul pe timp de 6 luni. Totuşi,
Omul de ştiinţă sovietic consideră cel In cauză a găsit ieşirea din a-
că Întreaga masă a corpurilor care a ceastă situaţie. Asum el merga că­
format planeta noastă i-a comunicat lare pe un catîr pe care a montat fa­
o rotaţie dreaptă (adică în sensul ro­ ruri şl alle piese de maşină. El că­
taţiei întregului sistem solar), iar şo­ lătoreşte nestingherit pe străzile Pa­
curile întîmplăloare provocate de risului, fără să se teamă de poliţişti:
corpurile mari au determinat o de­ se ştie că pentru „conducerea" catî-
viere a axei Pămîntului de la această rulul, nu-1 nevoie de carnet de şofer.,.
rotaţie.
ui a. d t
tentă si mai elastică. Intr-o casetă Garnituri de scule
obişnuită a aparatului de fotografiat în­ în miniatură
cap 3,5 metri de film cu care pot fi
luate 90 de imagini. Pensionarul slovac Ştefan Kosinar,
din Trencin, a lucrat o interesantă
P tfagora nu a fost primul garnitură de scule în miniatură. De
exemplu, o pilă din această garni­
In cadru] unor săpături efactuate la tură are lungimea de număi 25 mi­
Tcl-Diba, stiBurbie din sudul oraşului limetri, un ciocănaş are 10 milime­
Bagdad, s-au descoperit plăci de lut tri, un cleşte patent doar 9 milimetri.
cu inscripţii cuneiforme. După desci­
frarea lor s-a stabilit că încă în anul Ştefan Kosinar şi-a lucrat instru­
2.000 î.e.n., adică cu mult înainte mentele la un strung de tonstrucţie
de naşterea lui Pitagora, babilonie­ proprie.
nii ştiau că Intr-un triunghi drept­
Ce! mai lung gard din lume
unghi suma pătratului catetelor este
egală ai pătratul ipotenuzei. Clinele este cel mal credincios prie­
„Bunul renume“ ten al omului. Oricine ştie acest lu­
al Nürnbergului cru. Dar nu toţi ştiu că cel mai lung
gard din lume a fost făcut pentru a
Direcţia Tîrguiui internaţional 'de apăra pe om de acest „cel mai cre­
dincios prielen al său".
la Nürnberg la 10 februarie, a cerut
ajutor poliţiei locale. Ea a fost ne­ Esle vorba nu de clinele domestic,
liniştită de faptul că deschiderea a- ci de dinele australian dingo. Acest
cestui tirg esle ameninţată de mani­ animal nu acţionează niciodată sin­
gur ci în grupuri de 2-3, atacînd tur­
căriilor militare. Se prevede că ex­ me, răpind cîta o oaie sau viţel, pe
ponate de bază ale acestei expoziţii care apoi şi-l împart frăţeşte. Clinii
vor fl jusărille In miniatură — „Po­ dingo pricinuiesc mari pagube.
laris“ şl „Skyboll".
Neputind stirpl clinii dingo de pe
In demersul său către poliţie, direc­ întregul teritoriu al Australiei, locui­
ţia tîrguiui a cerut ca manifestaţii!s torii au hotărlt să se apere de ei cel
Împotriva jucăriilor militare să fie puţin in regiunile unde creşterea ani­
Interzise, deoarece ele ar putea „În­ malelor este foarte dezvoltată. In
depărta" pe participanţii occidentali aoiest scop la periferia oraşului Bris-
la tlrg şi primejdui „bunul renume" bane a Început construirea unui grad.1
al Nürnbergulul. de oţel, lung de 8.300 km. — de două
ori mal lung decît Marele zid chi­
Un eopac la lumina căruia nezesc.
n e poate citi Gardul este o construcţie foarte
complicată. El esle alcătuit din stilpi
Cel mai luminos copac creşte în Afri­ de otel, între care pînă la o înălţi­
ca de Nord. Este, vorbă rie aşa-numttul me de 180 cm. este întinsă o reţea din
!.arbore a] draanlui" a cărui scoarţă sîrmă de otel peste care cîlnll dingo
nu pot sări.
conţine o mare cantitate de fosfor.
Din această eauză trunohiul său este M idi! c u p e rle
fosforescent. Lumina aste atlt de pu­
ternică incit noaptea se poate citi la Se mai întîmplă, e drept destul
de rar, să se găseaseă cite o perlă
lntr-o stridie, dar niciodată încă nu
s-au găsit perle în midii. Totuşi, a- ¦
cest lucru s-a Inttmplat reoent in
ea. ? localitatea Grdstenquin (Franţa). In
timp ce consuma o midie, una din­
M ofor în lo c «le înîm ă tre cetăţencele din această localitate
scoţ.ind un strigăt a eliminat din gură
Un grup de chirurgi de la uni­ 11 mici bile transparenta. După ce
versitatea din Tokio au Încercat o l-a trecut spaima, examlnînd cu aten­
Inimă artificială cu un motor mi- ţie bilele, şl-a dat seama că este
nussul, «întărind 320 de grame. Aşe­ vorba de nişte mici perle produse
zată în locul inimii adevărate şl le­ de midie. In aeeeaşl zi, acelaşi lu­
gată prin tuburi de polietilenă cu cru 1 s-a întîmplat şi altui cetăţean
prinsipalele vase sanguine, această din localitatea respectivă. Ca urma­
inimă artificială a ţinut in viaţă re, vînzarea negustorului de midii a
timp de şapte ore clinele pe care crescut foarte mult, clienţii sparînd
se făcea experienţa. să găsească şi ei perle în midiile cum­
părate.
T ramvai cu „5? voce u
In cursul verii anului gineri 'de la 'Academia aici semnalul ajunge Ia
1962, călătorii liniei de „Pamfilov“ din Mosco­ o instalaţie specială la
tramvai A din Mosco­ va, s-a gîndit să le fo­ dispeceratul central. Os­
va priveau cu curiozi­ losească. Pentru a cu­ cilografe înregistrează
tate cum pe cablul elec­ noaşte locul unde se aici automat trecerea
tric superior se fixau află la un moment dat tramvaiului, dispecerul
mici dispozitive. Era un anumit tramvai, fie­ avind, deci, posibilita­
greu 'de ghicit că aces­ care motor de tramvai tea de a urmări circu­
te mici cutii vor „sili“ a fost sincronizat la o laţia şi de a o regle­
tramvaiele fi troleibu­ frecvenţă individuală. menta. In curînd, aces­
zele să circule exact Astfel, motoarele au
după itinerar. primit intr-o oarecare te dispozitive atit de
măsură „voce". Apara­
întrucât se file că fie­ tele 'de recepţie fixate folositoare vor intra în
care motor electric ra­ pe cablul electric cap­
diază unde electromag­ funcţiune pe numeroasa
linii 'de tramvai fi de.