Page 84 - 1963-02
P. 84
Nr. 2540 0HÍTOC SffllMTüí pag. t
IN FO R M A Ţ II D E P A R T ID Corespondenţii voluntari înfăptuirea m ăsurilor tehnico- I FILIALA in st it u t u l u i i
I DE CERCETĂRI MINIERE PETROŞANI
;
H unedoara ce trebuie înfăptuite. Pentru viitor, au euvfnful organizatorice asiguri producţii
Comitetul orăşenesc de partid şl-a
Comitetul orăşeneso Hunedoara al mari şi consumuri specifice miei s t r a d a lo v a n ilo r nr. 1, o r g a n i z e a z ă
P.M.R. acordă multă grijă creşterii prevăzut să-şi îmbunătăţească for în z iu a d e 11 m a r t ie 1 9 6 3 , la s e d i u l filialei,
nivelului de cunoştinţe profesionale mele folosite în munca de creştere In cursul anului trecut, siderur- $1 reorganizării echipelor, corespun Reducem consumul de cocs
şi educării cadrelor de conducere şi educare a cadrelor de sonduce- giştii din Călan au obtinut frumoa zător cu sarcinile de producţie. S-a % CONCURS
din gospodăriile colective. In acest re din gospodăriile eolective dlnd se realizări în munca lor. Cele peste observat că această măsură a dus Rezultatele obţinute de turnătorii ¦
scop, pentru preşedinţii gospodării mai multă atenţie organizării unor Tl.000 tone de fontă, 21.000 tone de la creşterea răspunderii personale a secţiei noastre anul trecut, au do
lor colective au fost organizate ci schimburi de experienţă, predării semicocs şi însemnate cantităti de fiecărui turnător pentru operaţia pe vedit că dispunem incă de largi po | p en tru o c u p a r e a u rm ătoarelor posturi:
cluri de lecţii, seminarii, expuneri, lecţiilor în strînsă legătură cu acti produse turnate peste plan, sînt sare o execută. sibilităţi de reducere a preţului de
schimburi de experienţă etc. Timp vitatea practică etc. mărturie a eforturilor depuse de ei, cost al produselor turnate. Obiecti
de siteva zile in faţa preşedinţilor « bunei organizări a producţiei şi In timpul care s-a scurs din acest vul acesta, în mare parte poate fi
gospodăriilor colective au fost ex iiia aplicării unor judicioase măsuri teh- an au fost realizate şi alte măsuri realizat prin reducerea consumului
puse lecţii c a : „Planificarea şl or nieo-organizatorise. tehnico-organizatorice. întrebuinţăm de cocs pe tona de fontă. De aceea,
ganizarea muncii în gospodăriile co In fiecare gospodărie colectivă din acum o vopsea refractară pentru lin- am prevăzut în planul de măsuri
lective“, „Repartizarea producţiei din In anul acesta, siderurgiştll din gotlere şi poduri pe baza unei re tehnico-organizatorice să exploatăm
G.A.C. şi ce este ziua-muncă“, „Des raionul Ilia există constituit un co Călan sînt hotăriţi să obţină reali ţete noi. Modificări au fost aduse cubilourile în aşa fel încît să obţi EWS
pre îngrijirea şl întreţinerea anima zări şl mai frumoase. si în reteta amestecului de formare nem un consum de cocs cît se poa
lelor“ şi altele. Expunerile au fost lectiv de agitatori. Pentru Instruirea pentru miezuri şi a materialului re te de redus. 4 fj§ un ş e i s e c ţ ie c e r c e t a r e
urmate de discuţii. A vem asigurate toate fractar pentru câptuşirea oalelor de
agitatorilor, Comitetul raional llia turnare. Bilanţul activităţii noastre din luna ^ îrei cercelă lo ri ştiinfilici principali
Pentru extinderea metodelor bune utilajele trecută arată că am îneeput bine In | s | un c e r c e tă to r şîiîn fJ ic principal r.ia-iic
de muncă ale unor cadre de condu al P.M.R. a luat o serie de măsuri. GHEORGHE ANDREA această privinţă. Cu toate greutăţile
cere din G.A.C, Comitetul orăşe Cu prilejul dezbaterii cifrelor de maistru provocate de ger şi îngheţ noi am t i un c ercetă to r ştiinţific principal sociolog
nesc Hunedoara al P.M.R. a iniţiat Au fost ţinute în faţa agitatorilor plan pe anul tn «urs, colectivul da reuşit să asigurăm turnătorilor la
organizarea unor schimburi de expe muncă de la turnătoria de lingo- Cu aceleaşi forţe timp fonta cerută. Totodată, am rea ^ I j un tehnician I minier
rienţă. Asemenea schimburi de ex- expuneri de către Ieatoril comitetu tiere şi-a propus să aplice un număr lizat şi un consum de cocs mal mic
rlenţă au fost făcute la gospodăriile de 17 măsuri tehnico-organizatorice. Planul de reparaţii capitale, mij cu 11 kg. pe tona de fontă fată de cel { şFi un t e h n ic i a n I m e d i c a l .
colective din Peştişul Mare, Hăşdat lui raional pe teme ca: „Sarcinile Durabilitatea lingotierelor trebuie să locii şi curente a crescut anul aces planificat şi cu 28 kg. fată de cel
şi Batiz. ajungă la peste 90 de turnări. De ta cu 20 la sută faţă de anul 1962. obtinut în 1962. Acest lucru a fost
care revin agitatorilor în mobilizarea aceea, majoritatea acestor măsuri vor Cu toate că avem acelaşi număr de posibil prin asigurarea funcţionării
Cu multă eficacitate a fost folosi ft rezolvate încă din primul trimes muncitori, noi vom realiza şi acest continue a cubilourilor au încărcă
tă şi metoda de a se trimite în gos colectiviştilor pentru creşterea con tru. plan. La începutul anului ne-arn pro tura metalică pînă la gura de în
podăriile colective mai noi, cadre de pus 7 măsuri tehnico-organizatorice cărcare şi respectării tuturor Indi
conducători din gospodăriile mai tinuă a producţiei agricole vegeta Pină acum, problema revizuirii si menite să elimine timpii morţi. Res caţiilor tehnologice de elaborare.
vechi pentru a ajuta colectiviştii în reparării imediate a modelelor şi în pectarea planului de aprovizionare Schimbul condus de comunistul Va
buna organizare şi desfăşurare a le şi animale, căile sporirii fertili tregului utilaj de formare şl turna cu materiale şi piese de schimb, sile Bordeanu a obţinut tn acest :SWV3
muncii, pentru a le împărtăşi din ex re se trata la noi ca o problemă se amenajarea unei magazii pentru păs sens cele mai bune rezultate.
perienţa lor. Astfel, tov. Nagy Iosif, tăţii solului“, „Consolidarea econo- cundară. Experienţa a dovedit însă trarea dispozitivelor de prindere în Cererile de înscriere la concurs se primesc la registra-
preşedintele gospodăriei colective că aceasta este una din sonditiile strung, reorganizarea echipei care ION HODOROG
; din Hăşdat a mers timp de cîteva mico-organizatorică şi dezvoltarea principale ale îmbunătăţirii calităţii răspunde de transportul materiale maistru la cubilourile ţ tura filialei pînă în ziua de 28 februarie 1963.
'¦>) zile in G.A.G Nădăştia Superioară, lingotierelor. La indicaţia organiza lor, toate acestea au asigurat termi secţiei turnătoria veche
dlnd un preţios ajutor preşedintelui multilaterală a G.A.C.“ şi altele. La ţiei de partid, am asigurat încă de narea reparaţiilor planificate pe luna 4 Condiţiile cerute pentru ocuparea posturilor sînt afişate la M
dt şl consiliului de conducere al anul treeut dublura modelelor şi a ianuarie cu 4 zile mai devreme fără
acestei gospodării în buna organiza predarea acestor lecţii au participat utilajului de formare avînd asum să avem reclamaţii din partea sec
re a activităţii economice. posibilitatea înlocuirii imediate a ce ţiilor direct productive.
peste t.300 agitatori din gospodă lor defecte. Trebuie să arăt că nu sediul filialei. gj
In mod sistematic au loc pe cen mai putină importanţă am acordat IOSIF BOCĂNICI
tre de comune şedinţe de lucru la riile colective. . -¦.U.. .... controlor tehnic de calitate 11 Orice lămurire suplimentară se poate cere la telefon inter. 9. gj
care participă preşedinţii gospodăril-
lor colective, membrii consiliilor de Vulcan VS2AS3 gW S 22 AZSSASâ Sl
conducere şi brigadieri, cu prilejul
cărora activişti din aparatul de Zilele trecute, ne comunică cores C m ám íM .
partid şi de stat, cadre de ingineri, pondentul voluntar AUREL HOZU,
1« vorbesc acestora despre sardnile a avut loc seminar la eercul de stu m
diere a Statutului P.M.R., asupra lec
ţiei „Organizaţiile de bază — teme LC.Í.LSÍMERÍA
lia partidului". Mulţi dintre cursanţi
printre care tov. Ioan Boiciuc, Io- ade A w íÁ a ú h h AmjmhioaÂă
sif Eisler, Vasile Dina, au participat
activ la discuţii, dovedind că s-au Cel de al Vll-lea concurs al artiştilor amatori,
pregătit temeinic pentru seminar.
Alţii însă, au venit nepregătiţi la
seminar. Printre aceştia se numără
tov. Ion Boeru, Eugen Horniaaru şi
Dorina Popa. Este de datoria orga
nizaţiei de bază de a analiza situa
ţia acestor tovarăşi şl de a-i trage
la răspundere pentru lipsurile «e le
manifestă în studiu.
Cum mă pregătesc pentru cît mai bine pregătit! tyzd/iOL,umtplmAjiat,
predarea Secfiilor Concursul cîntecului şi dansu muzicale, coregrafice, brigăzilor cestora trebuie să oglindească în eAmiJioM m , óeh/íd fyitamA,
lui „Pe plaiurile Hunedoarei", artistice de agitaţie, soliştilor vo programele lor cele mai semnifi
încheiat în toamna anului trecut, cali, instrumentişti şi dansatori. cative aspecte din lupta plină de Ai atíe de?Mate. Ah/m -
s-a bucurat de o largă populari
fUrmare din pag. l-a) planşe colorate din manualul in tate în rîndurile oamenilor muncii Pentru buna desfăşurare a avînt a oamenilor muncii de la im m . í
ginerului agronom şi le-am fă din regiunea noastră. Cu acest concursului, în regiunea noastră oraşe şi sate pentru realizarea
ţine o producţie de 5.000 kg. po cut schiţe pe tablă. Aici le-am prilej 681 de form aţii artistice, au fost luate o serie de măsuri. sarcinilor de plan. Ele trebuie, de .. .-.v.v.v.v.y.v.v.v.vl
rumb boabe la ha. în cultură ne- arătat în ce locuri are gospodă însum înd aproape 10.000 de ama In planul com isiei regionale a asemenea, să popularizeze, prin
irigată", „Cum se hrănesc plan ria noastră terenuri acide şi cum tori, au evoluat cu succes pe sce concursului au fost înscrise o se programele prezentate, realizările \CZ220 CZZ2DCZZ2D CZZ2DCZZ2DCZZ23 CZZ2D CZZ23CZZ23 CZZ23<2223 CZZ23
tele şi rolul gunoiului de grajd pot fi ele îmbunătăţite prin nele concursului. După cum era rie de obiective cum ar f i : popu obţinute de poporul nostru sub
în sporirea fertilităţii solului" aplicarea amendamentelor. Apoi şi de aşteptat, rezultate îmbucu larizarea concursului prin tipă conducerea partidului, să milite SEMINŢE
şi alte lucrări. Temele respective le-am dat ca exem ple G.A.C. rătoare au obţinut acele forma rirea a 4.000 de afişe ; stabilirea ze pentru dezvoltarea continuă a
le-am exem plificat şi cu multe Ostrov care a realizat produc ţii care s-au pregătit temeinic. centrelor raionale unde se va des conştiinţei socialiste a celor ce de porumb hibrid, leguminoase, ..plante
fapte din gospodăria noastră şi ţii sporite pe terenurile pe care Merită a fi evidenţiate: corul făşura concursul, pregătirea in muncesc, pentru cultivarea dra de nutreţ, legume, flori etc. precum şi
din G.A.C. vecine. Astfel, le-am au aplicat amendamente şi care Combinatului siderurgic din Hu structorilor şi alte obiective care gostei şi grijii faţă de avutul ob material săditor viti-pomicol din cele
arătat că de pe terenul cultivat altădată produceau puţin. nedoara, cel al Uzinei „Victoria" au fost deja realizate. ştesc. mai valoroase soiuri, găsiţi Ia toate uni
in gospodărie cu porumb H.D. Călan, echipa de dansuri a clu
102, îngrăşat cu 30 tone gunoi de Aceasta i-a determinat pe co bului din Lupeni şi a Combina In cadrul actualului concurs Formaţiile de dansuri sînt che / Agrosem \’o a <o tăţile AGROSEM.
grajd la ha. şi întreţinut bine, lectivişti, ca începînd din anul tului siderurgic din Hunedoara, au fo st înscrise, din cadrul aşe mate să valorifice la acest con Seminţe de legume şi flori în plicuri
s-au recoltat peste 4.000 kg. po curent, să administreze şi ei fanfara clubului din Petrila, bri zămintelor culturale, sindicate şi curs pe o treaptă mai înaltă bo găsiţi la toate cooperativele săteşti.
rumb boabe la ha., iar ele pe amendamente pe terenurile aci gada artistică de agitaţie a E. M. cooperaţie, 1.300 form aţii, însu găţia folclorului din patria noas Procuraţi-vă din timp seminţele şi materialul viti-pomicol ne
suprafaţa însâmînţată cu soiuri Deva , corul căminului cultural mând circa 20.000 de m embri. De tră. Pentru atingerea acestui ţel, cesar unităţii dvs.
locale abia s-a ajuns la 1.200 kg. de (deocam dată s-a procurat din Dobra, echipele de dansuri aceea, îndrumarea şi sprijinirea colectivele coregrafice trebuie să
la ha. Aceasta, le-am spus-o şi calcar pentru 10 hectare). din Sîngătin şi Apoldul de Jos, ra acestor formaţii, pentru ca ele acorde o atenţie sporită include Adresa noastră este: Întreprinderea regională AGROSEM
pentru că soiul local nu este aşa ionul Sebeş, formaţia instrumen să se dezvolte continuu, pentru a rii în repertoriu a dansului cu Orăştie sti. 9 Mai nr. 17 telefon 379.
de productiv ca hibridul dar şi Acestea sînt doar cîteva exem tală din Vaţa de Jos, brigada ar satisface cerinţele artistice ale subiect, care să reflecte realiză
pentru că terenul nu a fost în ple din care se desprinde faptul tistică de agitaţie din Geoagiu şi oam enilor muncii şi a-şi spori e- rile oam enilor muncii din între SECŢIA INTERRAIONALĂ ORĂŞTIE STR. EXTRAVILAN NR. 10 TE
grăşat şi nici lucrările de între că atunci cînd lecţia este bine altele. ficienţa educativă asupra mase prinderi şi de la sate, iar forma LEFON 320.
ţinere n-au fost făcute la timp pregătită, legată de activitatea lor de spectatori, trebuie făcută ţiile coregrafice ale instituţiilor
şi Ia un nivel calitativ corespun practică a cursanţilor, şi rezul In cinstea celei de a XX-a ani cu grijă şi răspundere. O aten culturale ale sindicatelor .şi case Magazine : ALBA IIJLIA, Calea Moţilor nr. 5 telefon 62.
zător. tatele sînt din cele mai bune. versări a eliberării patriei noas ţie deosebită trebuie acordată lor de cultură trebuie să pregă C222OCZZ23<^Z20CZ2^C2Z2DCZZ2DC2Z23CZZ2DC2Z2DOZZ23CZ2ZDCZZ20
Bineînţeles, că în explicarea lec tre de sub jugul fascist, a fost ini alegerii repertoriului, activităţii tească în mai mare măsură bale
Venind cu astfel de exemple, ţiilor folosesc şi alte materiale ţiat cel de-al V ll-lea concurs ar obşteşti, îmbunătăţirii calităţii ar te şi fragmente de balete din re VIZI T A Ţ I *•iT /.T
lecţia a fost atractivă, iar intuitive ca planşe, schiţe pe tistic pe tară al form aţiilor de a- tistice a spectacolelor prezentate. pertoriul clasic şi contemporan.
cursanţii şi-au însuşit mai bine tablă, jurnale din agricultură, matori. Noul concurs, care se va MUZEUL. BLSION&L-HuW dOABA
cele predate. Aceasta o devedeş- mostre de seminţe, îngrăşăminte încheia la 23 august 1964, are ca Formaţiile muzicale trebuie să Tn scopul unei bune desfăşu
te şi faptul că ei au venit cu chimice etc. scop intensificarea şi dezvoltarea se fixeze asupra unor lucrări care rări a concursului, com isiile raio
propunerea să folosim sămînţă continuă a activităţii formaţiilor să dezvolte sentimentul patrio nale au datoria să se ocupe de
de hibrizi pe suprafeţe mai mari, Toate acestea fac ca lecţiile artistice de amatori prin spori tismului socialist, să cînte munca permanentizarea activităţii for
asigurând pînă acum circa 1.000 să fie atractive, ascultate cu in rea numărului de spectacole şi eroică a clasei muncitoare şi a ţă maţiilor artistice înscrise în con
kg. săm înţă porumb H.D. 102 şi teres şi însuşite de către concerte ; îmbogăţirea continuă a rănimii colectiviste. De asemenea, curs, prin mobilizarea membrilor
101. De asem enea, ei au ajutat cursanţi, care deseori vin cu repertoriului formaţiilor muzica ele trebuie să valorifice cele mai lor la repetiţii, să le îndrume cu
consiliul de conducere în orga propuneri valoroase de a apli le, coregrafice şi brigăzilor artis competenţă, asigurând astfel
nizarea transportului gunoiului ca în practică cele predate. Tot tice de agitaţie cu noi lucrări de noi creaţii din tezaurul nostru succesul celui de al V ll-lea con
de grajd la cîm p pînă la 15 fe odată, lecţiile bine pregătite con tematică contem porană; creşte curs, ceea ce va avea ca urmare
bruarie, reuşind să se transpor tribuie şi la mobilizarea cursan rea nivelului artistic al spectaco folcloric, precum şi cele mai va dezvoltarea pe o treaptă superi
te întreaga cantitate existentă în ţilor. La cercul nostru de exem lelor şi concertelor prezentate de oară a activităţii artistice de a-
G.A.C. plu, din cei 70 de cursanţi, de formaţiile artistice de amatori, loroase lucrări din repertoriul matori din regiunea noastră.
fiecare dată se prezintă cîte creşterea numărului formaţiilor
La fel, vorbindu-le despre so 60—67. Printre cei mai sîrguin- clasic romînesc şi universal. PETRE ARDEU
cioşi am intesc pe tov. Petru. Bo- directorul Casei regionale a
luri, le-am prezentat diferite ceat, Ştefan Pogan, Ionuţ Bo Un rol important le revine în
creaţiei populare.
ţea, Dumitru Druţulescu şi alţii. cadrul concursului brigăzilor ar
tistice de agitaţie. Colectivele a-
In regiunea noastră, ca de alt Activitatea fotbalistică din regiunea noastră petente, contribuind la desfăşura jsÉsáísás. u *•
fel în întreaga ţară, fotbalul este rea normală a jocurilor. Alţi ar
sportul care a cunoscut cea mai trebuie să se îmbunătăţească continuu bitri însă ca Ioan Dobrin, Ioan eu 5E.CŢIU.E'. ADHLOLOGIL, I5T0RIL JLU
mare răspîndire. Fie că sînt m e Ţifrea, Cornel Sîrbu, Ştefan Co- DALA, ISTORIA MODERNA ţl CONTEMPORANĂ.'
ciuri de campionat sau amicale, şeru, Barna Francisc, Nicolae
stadioanele sînt pline. Maselor chipelor, s-au pregătit la un ni re la întâmplare, într-o atm osfe referit la educarea sportivă a ju Florea şi alţii, dau în multe ca SIN MUNŢII O R A Ş U L )
largi de pasionaţi ai fotbalului vel corespunzător, starea disci ră de „batere pe umăr" între an cătorilor, factor important în ob zuri dovadă că nu sînt capabili
nu le este indiferent dacă echi plinară s-a îmbunătăţit, o mare trenor şi jucători. Din acest m o ţinerea unor succese valoroase. să asigure desfăşurarea normală O A R M IZ LG E .T U 5/i}> U L P IA T RAI A N A i,
pa joacă bine sau rău, dacă ju parte din antrenori şi-au făcut tiv nu toţi jucătorii participă la Deşi o mare parte din jucători a jocurilor.
cătorii au o atitudine corespun datoria. Echipe ca Victoria #Că- antrenamente iar cei întîrziaţi nu sînt încadraţi în procesul de CELELALTE MON UMENTE DEPE TERITO
zătoare sau nu pe teren şi în via lan, Minerul Vulcan, Minerul -De mai fac încălzirea necesară. Ca producţie, ei nu lucrează efectiv Iubitorii fotbalului aşteaptă de RIUL REGIUNII.
ţa particulară. Toţi doresc ca e- va, Parîngul Lonea şi altele, care zuri de acest gen se întâlnesc la în posturile pentru care sînt plă la arbitri să conducă întîlnirile
chipa favorită să realizeze întîl- activează în campionatul regio Constructorul Hunedoara, Dacia tiţi. Asem enea cazuri întîlnim la cu mai multă competenţă, iar cel PENTRU PRIMIRI DE GRUPURI 5C0LARR,SIN-
niri de bună calitate care să nal, au înregistrat unele rezultate Alba lulia şi Dacia Orăştie. Sînt Aninoasa, Petrila, Vulcan, Lonea, mai bun de pe teren să cîştige. DIGALE SAU TURISTICE POT îl REŢINUTE
constituie adevărate momente de hune. şi unii jucători care nu se pre Barza, Deva şi altele. De aseme
reconfortare. Cu atît mai mult gătesc cu toată seriozitatea. Aşa nea unii jucători de la Jiul Pe Deficienţe s-au m anifestat şi în ORE SPECIALE.
organele şi organizaţiile U.C.F.S., Din punct ele vedere calitativ este cazul fotbaliştilor Sotir şi trila, ca Ghibea, Ciurdărescu, Ga- activitatea com isiei regionale de
com isiile de fotbal şi toţi ceilalţi îrsă fotbalul din regiunea noastră Constantinescu de la Jiul II Pe bor, se sustrag din producţie. fotbal. Membrii com isiei nu au n u n u l ISTE ZIINK*
factori pun în centrul atenţiei este încă rămas în urmă. Echipe trila, Buciuceanu şi Tunaru de la Plenara a condamnat unele ati activizat în egală măsură subco
dezvoltarea activităţii fotbalisti ca Retezatul Haţeg, Dacia Orăş Minerul Deva, Golgoţiu. Adrian şi tudini nesportive m anifestate de misiile şi colegiile, din care cau
ce din regiunea noastră. Asupra tie Siderurgistul Hunedoara, Me Golgoţiu Costel de la Minerul jucătorii Contor de 1%Dacia Orăş ză activitatea colegiului de antre
acestor problem e s-au purtat am talurgistul Cugir, Minerul Lupeni Aninoasa, Klein şi Firică de la tie, Rîureanu şi Cuteanu de la nori nu a influenţat în bine mun
ple discuţii cu ocazia plenarei co şi altele s-au prezentat la m ulte Retezatul Haţeg şi alţii. Sebeşul Sebeş, Bejan şi Buciu ca antrenorilor. Lipsa de îndru
misiei regionale de fotbal. Redăm întîlniri pregătite necorespunză ceanu de la Minerul Deva, Delea- mare şi control a fost resimţită.,
unele probleme ridicate la plena tor. Cauzele se găsesc în negli Analizînd felul în care se des nu şi Borondel de la Minerul în mare măsură în rîndurile co
ră şi mai ales o parte din m ăsu jarea procesului de instruire. făşoară procesul de instruire Ia Jetrila care şi-au lovit în mod m isiilor şi colegiilor raionale şi
rile ce trebuie luate pentru ridi echipele de categoria A şi B se intenţionat adversarul şi au adus orăşeneşti precum şi în secţiile
carea calităţii fotbalului în con îmbunătăţirea muncii de pre poate aprecia, aşa cum au arătai injurii arbitrilor. de fotbal din cadrul asociaţiilor
formitate cu sarcinile stabilite gătire tehnică şi tactică, asigura şi participanţii la discuţii că el sportive.
de conferinţa pe ţară a U.C.F.S. rea unei stabilităţi şi om ogeni nu este de natură să mulţumeas Un caz de indisciplină din par
zări a echipelor, însuşirea sub în că. Echipele Minerul Lupeni şi tea jucătorilor şi a unor specta In cadrul plenarei a luat cuvîn-
Ca urmare a m ăsurilor luate în drumarea antrenorilor a unui Metalurgistul Cugir ocupă locuri tori a avut loc la întîlnirea din tul tov. ioachim Moga. membru
campionatul de fotbal ediţia stil cît mai potrivit precum şi codase în clasamente. Ele trebuie tre Dacia Orăştie şi Minerul De al Biroului Comitetului regional
.1962-1963 s-au făcut unele, pro pregătirea morală şi de voinţă, să depună mai multe eforturi va. împotriva unor asemenea de partid. El a dat îndrumări pre
grese îmbucurătoare. Startul formează complexul procesului pentru ca în returul cam piona abateri comisia regională de fot ţioase privind îmbunătăţirea ac
turului a început cu 16 echipe de instruire care trebuie să stea tului să înregistreze un salt în bal a luat măsuri corespunzătoa tivităţii fotbalistice din regiunea
în campionatul regional, un cam în atenţia antrenorilor. O parte clasamentele generale. re. Aceasta însă nu este suficient. noastră. Astfel, a arătat că tre
pionat regional de juniori cu 15 din antrenori însă, chiar şi din Asociaţiile sportive, antrenorii, buie acordată mai multă aten
echipe în două serii, 8 campiona echipele fruntaşe, nu pun în apli Plenara a scos în evidenţă de instructorii voluntari au datoria ţie pregătirii fotbaliştilor, promo
te raionale şi orăşeneşti cu 65 care aceste sarcini. La echipele asemenea faptul că a existat pu să ducă o permanentă muncă de vării tinerilor în echipe, educării
echipe, o echipă în categoria A, Dacia Alba, Dacia Orăştie, Sebe tină preocupare pentru promo educare a jucătorilor şi spectato lor, prestării unor arbitraje co
două echipe în categoria B, o e- şul Sebeş, C.F.R. Sim eria şi al varea şi creşterea elementelor ti rilor. respunzătoare.
chipă d.e tineret şi cinci echipe tele, procesul de instruire se fa nere, locale, legate de oraşul şi
particinante în cam pionatul re ce superficial. Antrenorii nu echipa în care activează. In afară O contribuţie im portantă la •k
publican de juniori. De pregăti muncesc cu perseverenţă, se mai realizarea unor jocuri de bună Mai sînt puţine zile pînă la în
rea lor s-au ocupat 22 antrenori de Jiul Petrila, nici o echipă nu calitate trebuie «ă o aducă ar ceperea returului campionatului
şi 72 instructori voluntari. Sar practică pregătirea tehnică de bitrii. Arbitrajele prestate de Ni de fotbal. Echipele se pregătesc
cina coordonării activităţii echi a promovat în ultim ul timp ele colae Lazăr, Cornel Pop, Ştefan deja cu atenţie în vederea aces
pelor a revenit com isiei regiona mîntuială. Şi astăzi antrenamen Starom, Constantin Matei, Mircea tui eveniment. Pregătirile însă
le de fotbal. Datorită unei mai mente tinere. trebuie să se intensifice din ce în
tele unor echipe, baza măiestriei Ostaficiuc şi alţii, au fost com ce mni mult Iubitorii fotbaluhr
bune preocupări majoritatea e- O bună parte a discuţiilor şi sînt dornici să asiste la întîlniri
sportive, continuă să se desfăşoa de un înalt nivel tehnic, desfă
dării de seam ă prezentate s-au şurate în lim itele deplinei sporti
vităţi.
