Page 87 - 1963-02

PAG. 2 Nr. 2541

Cu prilejul consfătuirii organiza tă recent 'de către redacţia ziarului CUM M SILOZAM Surse însemnate pentru Participanţi
9a consfătuire
nostru fi Consiliul agricol regional, la Orăştie, numerofi participanţi au I sporirea cantităţii de suculente

subliniat in cuvintul lor metodele bune folosite in unităţile din care fac j PORUMBUL

parte pentru asigurarea unei baze furajere de calitate, necesară in hrana j

animalelor. 'Acest lucru a făcut ca lucrările consfătuirii să constituie un j Pentru acoperirea 'deficitului balan­ care practic s-ar fi pierdui* S-au recu­
ţei furajere, încă din toamna anului perat astfel 152 tone coceni fi resturi
minunat prilej de generalizare a experienţei înaintate care, aplicată in j Gospodăria agricolă colectivă din nipulant la maşină), 4 la nivelat şi trecut gospodăria noastră a luat mă­ de legume cu un echivalent minim de
Apoldul de Sus lnsilozează porumb presat şi 2 la acoperit. Echipa res- sura de a folosi în hrana animalelor S0.400 U.N.
gospodăriile colective din întreaga regiune, va contribui la continua sporire j Încă din anul 1956. Fiecare sfat pri­ peetivă a reuşit să lnsilozeze zilnic fi mari cantităţi de resturi vegetale,
cîte o groapă de 25 tona. care în prealabil au fost fermentate Pentru sporirea masei Insiloxate, în
a producfiei de furaje — condiţie hotărîtoare în dezvoltarea sectorului zoo-1 mit de la tehnicieni ori aflat din pentru a-fi îmbunătăţi calitatea. timpul însilozării porumbului verde
căiţi, ne-a ajutat să obţinem nn si­ Tocarea s-a făcut cu tocătoarea am adăugat fi capitalele de floarea
tehnic. rl loz de calitate din ee în ce mai mecanică, proprietatea gospodăriei. S-au insilozat 270 tone coceni rezul­ soarelui de pe 12 ha., resturile ctiltu-
bună. Porumbul' toaat a căzut direet in
In pagina "de fată, 'dăm pe scurt cîteva 'din problemele relevate 'de j

participanţii la consfătuire. * (

Insllozarea proprlu-zlsă prezintă groapă şi a fost aranjat şi presat taţi de la recoltarea porumbului pen­ rii de varză de vară de pe 2 ha. fi

Să acordăm mai multă afenfie multă Importanţă. Ea determină in de cei patru colectivişti desemnaţi tru boabe de pe suprafaţa de 125 lia., paiele de sparcetă, treierate, 'de ’pe
mare măsură calitatea furajului în- in asest scop. Acoperirea s-a făcut locali fi saramuraţi. In timpul tocă- 22 ha. sporind astfel cantitatea fnsi-

organizării păşunaiuius silozat. De aceea, organizarea aces­ cu un strat de 5 cm. pleavă peste rii umiditatea masei de furaje s-a lozată cu încă 63,6 tone. In acest
tei munci a constituit o preocupare care s-a pus un strat de 10 cm. pă­ completat de la 56 la sută cit a avut siloz nu cm mai adăugat solufie a-
din cele mal de seamă pentru con­ mint galben bătut. Peste el s-a pus în momentul recoltării, la circa 70 la poasă de saramură, ci s-a presărat

şi îmbimătăfini compoziţiei ducerea gospodăriei noastre. Iată pămint obişnuit tntr-un strat de sută cit era necesară pentru fermen­ sare, la fiecare strat de 20-30 cm.,

cum am procedat noi, practic, in 30-50 cm. tare. Apa s-a adăugat prin stropirea apreciind aceeafi concentraţie. In toa­

f'v floristice a pajiştilor anul 1962, In această dlr.ectie. După terminarea celor 6 gropi de masei de furaj in momentul tocării te cazurile s-a tinut scama ca fermen­
cîte 25 tone, a urmat umplerea tur­ cu o soluţie de sare tn concentraţie tarea să se facă in condiţii de anaic-
In urma unor calcule făcute de că­ fectuarea acestui calcul e necesar să Anul trecut am tnsăminţat o su­ nului pentru siloz. Cunoscînd că el de 0.5 la sută, folosindu-se circa robioză (o bună tasare). IOAN STRICATU din
tre specialişti s-a constatat că paji­ se ţină seama de compoziţia floris­ prafaţă de .40 ha. «u porumb pen­ are o capacitate de 130 tone, noi 340-550 litri la fiecare tonă, In felul preşedintele G.A.C.
ştile naturale din regiunea noastră pot tică a pajiştei, deoarece aceasta in­ tru siloz. Pe lingă celelalte lucrări am mărit echipa de recoltare la 8 acesta cocenii au fost consumaţi în Amestecurile au reufit foarte bine,
asigura cel puţin 70 la sulă din can­ fluenţează in mare măsură valoarea menite să asigure o producţie spo­ proporţie de 95 Ia sută fa(ă de numai avind o fermentare bună fi au fost Orăştie
titatea totală de nutreţuri necesară nutritivă a producţiei de masă verde. rită, o primă grijă am avut-o pentru cosaşi, 8 adunători şi 8 atelaje, iar 40-45 la sută cit se consumă practic consumate cu plăcere de animale. In
pentru hrănirea animalelor Intr-un De aceea, din cauza compoziţiei flo­ a recolta la timp, porumbul destinat cea de la însilozatul propriu-zis la atunci cind sînt administraţi întregi. total gospodăria noastră a folosit la mm
an intreg. Pentru aceasta însă este ristice mecorespunzătoare, cu loate însilozării. Recoltarea am început-o 7 oameni la maşină şi 7 la aranjat S-a cîfligat astfel pentru hrana ani­ insilozure S70 tone coceni uscafi fi
necesar ca in cel mal scurt timp să că dau o producţie de iarbă ridicată, clnd acesta se afla in faza de lapte şi presat. S-a asigurat astfel lnsilo- malelor 140 tone coceni, echivalenţi 195,6 tone resturi de culturi, sporind
se aplice un complex de măsuri agro­ pe unele păşuni rămîn însemnate şi am terminat cu tnsilozarea Înain­ zarea In turn, tn mai puţin de trei cu 49.950 U.N. silozul de porumb verde cu 1.065,6
tehnice care să ducă la sporirea con­ cantităţi de masă verde neconsu- te ca porumbul să depăşească faza zile. tone. Am asigurat astfel 38.280 zile-
siderabilă a producţiei de masă verde niată. de lapte-ceară. In felul acesta po­ In momentul recoltării sfeclei fura­ furajare — vită mare, ceea ee repre­
rumbul a avut umiditatea de 70-75 Acelaşi ritm s-a păstrat şl la gro­ jere, cocenii rezultaţi de la recoltarea zintă . pentru efectivul nostru 'de tau­
pe păşuni, astfel Incit perioada de Iată şl cîteva exemple de acest la sută, umiditatea cea mai potri­ pile de pămint. Aici însă am luat porumbului pentru boabe s-au insilo­ rine fi animale de muncă, prelungirea
vită pentru o murare bună. In alţi în plus unele măsuri. Pe marginea zat in amestec cu aceasta. Tocarea cu S6 de zile a perioadei de furajare
păşunat să se poată începe primăva­ fel. Păşunea de la Foit dă în medie ani slnd am neglijat recoltarea la gropilor s-a fixat birtie groasă din sfeclei s-a făcut concomitent cu toca­ cu suculente, adică pîttă la începutul
timp, silozul obtinut a fost de cali­ rea cocenilor.' folosind pentru fiecare primăverii. Acest lucru este deosebit
ra cu 10—15 zile mal devreme, şi o producţie de 9.850 kg. masă verde tate mai slabă, iar producţia de saci de ciment pentru a forma un furaj o tocătoare separată. S-au insi- de important pentru gospodăria noas­
lapte n-a fost cea aşteptată. I.a în- perete mai compact decit cel oferit lozal astfel 350 tone coceni fi 109 tră, care nu a avut posibilitatea să
să se termine toamna cu 20—25 zile la ha. Compoziţia floristică a covo­ silozare munca a fost astfel organi­ de pămint, iar la acoperire, în ulti­ tone sfeclă (rădăcini fi frunze), ames­ însilozeze decit 600 tone porumb verde.
zată Incit o groapă începută să fie mul strat de pămint, am însămtn- tec in care cocenii au fost consumaţi
mal tfrziu. Prin scurtarea perioadei rului vegetal al acestei păşuni este umplută în maximum trei zile (gos­ aproape in întregime evitîndu-se pier­ Intrucît au dai bune rezultate, pen­
podăria posedă un siloz turn cu o ţat orz de toamnă. Pentru ca germi­ derea normală de la furajarea coce­ tru anul 1963 vom extinde metodele
de stabulaţie cu 30—40 zile s-ar pu­ formată din 84 la sută gramlnee, 10 capacitate de 130 tone, 6 gropi ci­ narea şi încolţirea acestuia să se nilor întregi, 'deci aproximativ 175 amintite praclicînd fi însilozarea co­
mentate a cîte 25 tone fiecare şi producă cit mai repede, am stropit tone, respectiv 64.750 U.N. cenilor de porumb in amestec cu bor­
tea realiza însemnate economii de la sută leguminoase şi 6 la sută alte dcită gropi din pămint de cîte 100 acest strat de pămint cu apă. Prin hot de sfeclă de zahăr ’pe care am
tone fiecare). rădăcinile lor, plantele de orz au După recoltarea legumelor fi a zar­ început din nou să o cultivăm. Vom
nutreţuri suculente, concentrate, fi­ Ierburi. Datorita procentului ridicat zavaturilor, cocenii de porumb s-au îmbunătăţi însilozarea cocenilor 'de
Pentru ca zilnla să fie umplută cu prins mai bine pămîntul şi au îm­ insilozat in amestec cu tulpini de porumb cu soluţie de saramură, adău­
broase şi grosiere. de leguminoase, la 100 kg. masă ver­ siloz o groapă de 25 tone, noi am piedicat producerea crăpăturilor. JOfii, de ardei, tulpini fi frunză de gind fi solufie melasată în proporţie
format 2 echipe: una In eîmp pen­ varză fi cu 'dovleci. de 1 la sulă. In acelafi timp, ’preco­
Experienţa dobîndifă de unităţile a- de se găsesc cîte 18 unităţi nutritive. tru recoltare şi transport* şi alta Buna organizare a recoltării po­ nizăm însilozarea surplusului 'de se­
gricole fruntaşe a dovedit că In com­ Pe păşunea de Ia Geoaglu Insă, care la groapa pentru insilozat. Fiecare rumbului şi însilozarea iul In timpul S-au valorificat astfel reslurile cul­ cară furajeră 'de la conveierul verde,
plexul de măsuri ce se aplică pentru produce 5.700 kg. masă verde la ha., echipă a aparţinut unei brigăzi de optim au asigurat obţinerea unui turilor de legume 'de pe suprafaţa de precum fi borceaguri in amestec cu
creşterea producţiei pajiştilor, un loc circa 40 la sută din producţie ră- cimp şi intra tn supravegherea bri­ nutreţ murat de bună salitate, care, 1,5 ha. ardei, 0,5 ha. dovleci, 3 ha. solufie 'de '1 la sulă melasă fi acid
de seamă îl ocupă folosirea raţională mlne neconsmnată. Această pierdere gadierului de clmp respectiv. Urmă­ folosit în hrana vacilor, mal ales, a rofii fi 2 ha. varză, amestecindu-se formic '5 la sută, in 'proporţie 'de '4-5
a păşunilor şi îmbunătăţirea compo­ se datoreşte faptului că în alcătui­ rirea respectării normelor de Inşi-. contribuit, alături de «elelalte mă­ astfel 52 tone resturi 'de plante, tocate la sută 'diri greutatea masei verzi
ziţiei lor floristice. După cum se ştie, rea covorului vegetai, pe lingă 53 la Iozare a fost încredinţată brigadie­ suri, la obţinerea unei producţii de concomitent cu 200 tone coceni. ’Acest (după o prealabilă pălire de '4-8 ore).
numeroase unităţi agricole din regiu­ sută graminee şi 5 Ia sută legumi­ rului zootehnic. Echipa pentru recol­ 3.015 litri lapte pe cap de vacă procedeu a făcut să se valorifice prin
ne, prin aplicarea sistematică a lu­ noase, participă in proporţie de 42 tat şj transport a fost fortoată din furajată. furajare nu numai întreaga cantitate Ing. IOAN GHEORGHIU Ing. MIHAI GUŢA
crărilor de întreţinere, lngrăşare, a- la sută diferite Ierburi ai valoare 5 cosaşi, 5 femei la adunat şi 5 că­ de coceni, dar fi alte resturi vegetale, G.A.C. Geoagiu G.A.C. din Aurel Vlaicu
răuşi, *n 5 atelaje trase de cal. Un K1RR IOAN
mendare, supraînsămînţare etc., au nutritivă slabă şi neconsumabile. De cosaş, un adunător şp un cărăuş au preşedintele G.A.C. Apoldul de Sus
reuşit să obţină cile 12—14.000 kg., asemenea, păşunea de la Vinerea, avut norma de 5 tone, asigurlndu-se
iar altele chiar peste 20.000 kg. ma­ deşi produce în medie cile 13.000 kg. deci tăierea şi transportul plnă la
masă verde la hectar, datorită com­ groapa de siloz a clte 25 tone ma­
să verde Ia hectar. să verde zilnic. Tăiatul s-a făcut
poziţiei floristice necorespunzătoare cu coasa, iar In Ionul unde porum­
Ce se înlîmplă însă pe unele pă­ (numai 1 la sută leguminoase), păşu­ bul a fost foarte mare, ai secera. In centrul atenţiei noastre
şuni? Primăvara animalele sînt lăsate nea este slabă sub aspectul valorii Plnă tn prezent nu am Întrebuinţat
să păşuneze neorganizat, pe toată nutritive, asigurînd doar 10 U.N. şi cositori mecanice. sporirea producţiei de porumb pentru silo®
suprafaţa, mai multe specii la un Ioc. 55 granie A.D. Ia 100 kg. masă verde.
In îelul acesta, circa 25—30 la sută Pentru ca Intre cele două eehipe
(de recoltat şl de Insilozat) să fie
din cantitatea de iarbă rămîne ne­ Din aceste exemple rezultă necesi­
consumată, fiind tăvălită, fapt ce tatea refacerii compoziţiei floristice o strlnsă legătură In muncă, echipa
face ca ea să contribuie la îngroşa- a pajiştilor, prin metoda supraînsă- Practica a dovedit că folosind can­ măvara anului 1962, pe întreaga su­ să avem asigurată o densitate de 48—
minţării sau a reînsămînlărll. Avlnd de recoltat Începea lucrul ai o oră tităţi cit mal mari de porumb siloz prafaţă s-au efectuat arături superfi­ 50.000 plante, In care scop am mărit
rea stratului de ţelină. Apoi, în lu­ în vedere faptul că plnă acum in In hrana animalelor (administrat In ciale care au dus la distrugerea buru­ şt cantitatea de sămlnţă Ia ha. astlel MIHAI VASIONI
nile ce urmează, covorul vegetal ne- raionul Orăştie au fost refăaite prin mal 'devreme dimineaţa şl termina mod raţional) se obţin producţii spo­ ienilor, la alinarea soiului la supra­ incit la răsărire să nu avem goluri. preşedintele G.A.C. din
avînd condiţii normale de refacere, supraînsăinînlări suprafeţe destul de rite de lapte. De acest adevăr s-au faţă şl deci la pregătirea unul bun In perioada întreţinerii culturii am Galaţi ' (raionul Haţeg)
animalele nu >au cantităţi suficiente mici de păşuni, va trebui luate mă­ eu O oră mal repede seara. In felul convins şi colectiviştii din Sebeş, pat germinativ. Insămtnţarea porum­ urmărit îndeaproape îelul cum s-a
de masă verde, pierderile ridieîndu-se suri care să permită suptaînsămîn- iată de ce, an de an noi am extins bului pentru siloz s-a executat cu ma­ făcut rărltul culturii, lăsînd Intre
ţarea în fiecare an a cel puţin 2.500- acesta nu *-a lăsat porumb nelnsilo- suprafeţele cultivate cu porumb de­ şina 2 S.P.C. 2 Ia distanţa de 90 cm. plante pe rlnd distanţa de 20—25
de data aceasta la 10—15 la sută. 3.000 ha. Pentru buna reuşită a aces­ stinat Însilozării, ajungînd In anul intre rlnduri, lucru care a dus la o cm. Distanţa de 90 cm. Intre rlnduri
Deci, în total de pe păşunile pro­ tei acţiuni e necesar ca fiecare zat de pe o zt pe alta, cunoscut trecut la 80 ha. Producţia la hectar, răsărire unilormă a plantelor. ne-a dat posibilitatea să executăm
ductive se pierde prin neorganizarea gospodărie agricolă coieclivă să pro­ chiar şi In condiţiile de secetă, a lucrări mecanizate Ia întreţinerea cul­
raţională a păşunatului 50 la sută ducă cantităţile necesare de sămlnţă fiind faptul că după '4-6 ore de la lost de peste 25.000 kg. masă verde Semănatul l-am făcut eşalonat, in­ turii de porumb. Imediat după ră­
din producţia de iarbă, ceea ce ar de ierburi valoroase, ştiut fiind că de la ha., ceea ce ne-a permis să rea­ tre 25—30 aprilie (folosind numai să- sărire cînd plantele s-au văzut bine,
reprezenta Ia fiecare hectar hrana li­ pe fiecare ha. cultivat cu ierburi re­ tăiere porumbul Îşi pierde din ca­ lizăm peste 900 tone siloz de bună minţă dublu hibridă generaţia I-a şi am executat lucrarea cu sapa rotativă
nei vite mari pe întreaga perioadă zultă sămînţă pentru refacerea covo­ calitatea. a Il-a), după terminarea insăminţării prin care solul a lost mobilizat la
de păşunat. litate. porumbului pentru boabe. Asigurarea
Cum am obţinut producţia amin­ unei densităţi optime de plante ia suprafaţă şi cea mai mare parte din
Productivitatea păşunilor nu trebuie rului vegetal de pe 13 ha. păşune. Pentru a face faţă lucrărilor de tită? In primul rînd, pentru porumbul liecfar a constituit de asemenea o buruienile existente au fost distruse.
apreciată Insă numai după cantita­ destinat Însilozării am ales un teren problemă de bază care a fost ur­ La cîteva zile după lucrarea amintită
EUGEN CERNELEA tnsllozare s-a format o echipă alcă­ din cel mal fertil, in toamna anului mărită la semănatul porumbului de am făcut prima praşilă mecanică ai
tea totală de masă verde ce se ob­ ing. principal la sectorul combaterea 1961, terenul respectiv a lost arat la către inginerul agronom şi brigadierii cultivatorul precum şi o praşilă pe
ţine pe unitatea de suprafaţă. La e- eroziunii solului O.R.P.O.T. Deva tuită din 10 «olecttviştl, 4 tocători

(din «are trei încărcători şl un ma- ( adincimea de 26—28 cm. Iar In pri­ gospodăriei. S-a urmărit ca Ia ha. rînd ai sapa. Tot atunci s-a făcut

şi o primă rărire a plantelor. Rări-

Lk G.A.C. mGEQAGIU Ce ne propunem pentru asigurarea tul complet l-am făcut numai la
praşila a Il-a, cu mina. S-au mai
aplicat două praşile mecanice lucru
ce a făcut ca pe ţoală suprafaţa cul­

<3/0S-AU ÎNSILOZAT TOtiE. COCENI ---- bazei furajere ——-— tura să lie fără buruieni In toi tim­
pul anului.
'TOCAU, ÎN AMESTEC CU Î 9 5 , 8 tQ. r Recoltarea porumbului pentru siloz

R E S T U R I DE D IF E R IT E C U L T U R I Depăfirea in anul trecut a sarci­ sebită atenlie aplicării complexului esle şi irigarea a 50 ha. păşune si­ am inceput-o in laza de lapte. In
nilor stabilite în sectorul zootehnic, de măsuri stabilit in vederea spo­ tuată in trupul „Lunca". Totodată, vederea însilozării, porumbul a fost
E C H IV A L A U T E CU realizarea unor producţii fi venituri ririi producţiei pajiftilor, de po­ am stabilii ca pe 50 ha. teren cu recoltat astfel Incit In ziua recoltă­
sporite se daloresc în marc parte rumb siloz, leguminoase fi a celor­ reac(ie acidă să administrăm amenda­
145.000 U.N.
faptului că am asigurat pentru ani­ lalte plante de nutrel pe care le mente calcaroase, care vor avea o rii să se însilozeze Întreaga canti­

f(mrÂji nutritive) male cantităţi îndestulătoare de fu­ cultivăm in gospodăria noastră. influentă pozitivă asupra sporirii tate recoltată. Ing. IOAN GHEORGHIU
raje din sortimente variate fi de Astfel, am stabilt ca de pe în­ producţiei de iarbă Ia ha. Pe lingă G.A.C. din Geoagiu
bună calitate. Pentru dezvoltarea suc­ aceste măsuri, întreaga suprafaţă de VIRGINIA DĂSCÂLESCU
ceselor dobînd’te in sectorul zooteh­ treaga suprafaţă pe care o vom păşune va fi tarlalizată şi păşunatâ Ing. zootehnist G.A.G. Sebeş
cultiva cu porumb siloz să obţinem

CEEA CE A P ER M IS nic, ne-am propus ca în acest an cîte 40.000 Tig. masă verde la hec­ organizat, animalele fiind repartiza­
să asigurăm cantităţi sporite de nu­ te pe specii şi categorii.
3 6PRELUN GIREA CU DE Z ILE treţuri, necesare unei hrăniri cores­ tar. Printre măsurile pe care ne-am Culturi duble
punzătoare a tuturor speciilor fi ca­ finind seama de experienţa pe pe suprafeţe întinse
A P ER IO A D EI D E F U R AOA R E /I tegoriilor de animale. In acest scop, propus să le luăm tn scopul rea­ care am dobîndit-o şi de învăţămin­
tele pe care le-am acumulat la a-
MIMA LEL OR CU S UCULENTE. (inînd seama de experienţa acumu­ lizării acestei producţii amintim : a- ccaslă consfătuire, vom valorifica

plicarea a cîte 25 tone gunoi de

grajd la hectar, folosirea hibrizilor

Legum inoasele — planée lată precum fi de posibilităţile pe celor' mai productivi, executarea se­ toate rezervele de care dispunem Pentru sporirea continuă a produc­ duri, folosind ts^j 30 la sută mal mul­
care le avem, vom acorda o deo- mănatului în condiţii optime fi e- pentru punerea în practică a măsu­ ţiei de lapte, carne şi lînă, In gos­ tă sămînţă decit cantitatea dată la
fectuarea aielorafi lucrări de între­ rilor stabilite cu privire la asigura­ podăria noastră colectivă s-a soor- cultura obişnuita. A doua zl după
:î ţinere ca fi la cultura porumbului rea unei baze furajere tot mai bo­ dat o mare atenţie hrănirli anima­ semănat am executat tâvălugitul, iar
pentru boabe. De asemenea, pentru gate. Realizarea unei producţii de lelor cu furaje verzi. De aceea s-a ca lucrări de întreţinere am aplicat
valoroase crefterea producţiei la furajele cul­ 40.000 kg. porumb siloz la ha., iar pus o mare bază pe producerea a- două praşile mecanice.
tivate, îndeosebi la leguminoase, se 'de pe păşuni a 11.000 kg. masă

tn gospodăria noastră colectivă se secetei excesive, la prima coasă am Astfel pregătit şl păstrat, finul e fo­ va îngrăfa o suprafaţă însemnată verde la ha. ne va da posibilitatea sestor nutreţuri în perioada aprilie- Amestecul de porumb, sorg şl floa-
obţinut cîte 2.214 kg. fin la ha., iar losit cu foarte bune rezultate îndeo­ 'de teren cu urină diluată fi cu în- să sporim considerabil efectivul de octombrie prin Îmbinarea judicioasă rea-soarelul a fost semănat după orz (s
acordă o deosebită grijă ailturii coasa a doua a fost reţinută pentru sebi In hrana vacilor de lapte şl a grăfăminle naturale (mrani(ă). animale fi productivitatea acestora, a culturilor de plante perene eu cele la 20 Iunie, respeatîndu-se aceleaşi
sămînţă. Borceagul, îl cultivăm an tineretului bovin. să obţinem venituri tot mai ridica­ anuale. reguli ca şi la cultura de pprumb,
mantelor leguminoase: lucernh, trifoi de an primăvara pentru fin, fiind o In urma analizelor făcute, s-a te 'din sectorul zootehnic, să conso­ excepţie făcînd numai la distanţa în-
plantă bogată în proteine şi săruri In gospodăria noastră, an de an constatat că circa 70 la sută din lidăm puterea economico-organizato- h-e rîndurl, oare a fost de 25 cm.
«i borceag. Aceste planta ocupă anual minerale, îndeosebi in calciu. eoasa a doua de trifoi şi lucernă se cantitatea de nutreţuri consumate de rică a gospodăriei noastre colective. Un loc de seamă In cadrul culturi­
reţine pentru sămlnţă. (După treierat, animale se realizează de pe păşuni. lor anuale tl ocupă culturile duble, La recoltare am obţinut cîte 10.000
circa 240 ha„ adică 17 la sulă din Experienţa acumulată de gospodă­ pleava rezultată o însilozăm In ames­ Ştiind că iarba constituie o sursă ION STRICATU kg. masă verde la ha. la cultura po-,
ria noastră a dovedit că cele mai tec cu frunză şi colete de sfe­ ieftină de furaje valoroase, am pre­ preşedintele G.A.C. din Orăştie rumbulul şl 8.500 kg. la ha. la plan­
suprafaţa arabilă a gospodăriei. Cind ridicate producţii se obţin prin asi­ clă de zahăr toGate, sau în ames­ văzut ca în acest an să sporim pro­ deoarece acestea asigură obţinerea în tele cultivate în amestec.
gurarea unul agrofond bogat, cînd tec cu tăieţei de sfeclă. Silozul ast­ ducţia pajiştilor la cel puţin 11.000 N. R. Scopul propus de a ob(ine fiecare an, de pe aaeeaşî suprafaţă,
cultivăm leguminoase ne gindim la terenul a fost ocupat cu o cultură fel obţinut 11 folosim cu mult succes kg. masă verde la ha. In scopul rea­ cîte 40.000 kg. porumb siloz la ha. Trebuie să arătăm însă că puteam
prăşitoare, urmată de cultura de bază in hrana porcilor, deoarece el con­ lizării acestor producţii, pe trupurile şi 11.000 kg. masă verde la ha. de obţine o producţie dublă la ha. dacă
avantajele pe care nt le oferă ele. sub care se însămînţează trifoi şi lu­ ţine mari cantităţi de inhăr, calciu de păşune numite „Valea", „Lun­ pe păşuni, la gospodăria agricolă acordam o mal mare atenţie fertiliză­
cerna. Rezultatele «ele mai bune le-am şl vitamine. Paiele rezultate de la ca“ şi „Dealul Bemilor" se vor apli­ colectivă „Dacia" din Orăştie, este rii solului, deoarece, după recoltarea
In primul rînd obţinem un nutreţ va­ obţinut cînd leguminoasele au fost treierat' sint consumate de «abaline. ca o serie de lucrări de îngrijire deosebit 'de valoros. Aceasta, pen­ a unor însemnate cantitătl de nutre­ plantelor premergătoare, terenul a
însămîntate primăvara cu maşina, l şi îmbunătăţire. Astfel, in primăvară tru faptul că prin sporirea continuă ţuri. In organizarea culturilor duble, rămas sărăcit de azot.
loros. bociat în proteine, vitaminé şi mediat ce timpul a permis acest lu Pentru a substitui o parte din fu­ se va curaţi de arboret, muşuroaie, a producţiei de furaje se asigură ţinlnd seama de condiţiile pedoclima­
eru. De asemenea, o'influenţă poziti rajele concentrate, o cantitate însem­ spini, pietre etc. o suprafaţă de 140 înfăptuirea sarcinilor puse de către tice ale zonei în «are se află gos­ Ţinînd seama de experienţa do-
săruri minerale. Apoi, leguminoasele vă asupra producţiei au avut-o şi lu nată de paie a fost măcinată la moa­ ha. de păşune. De asemenea, pe partid in jafa unităţilor agricole cu bindltă plnă acum, ne-am propus ca
crările executate cu grapa după fie ra cu «iocane, iar făina obţinută se lingă cele 30 ha. îngrăşate in toam­ privire la dezvoltarea creşterii ani­ în acest an să lnsămînţăm Gulturi du-
sînt plante foarte buna premergătoa­ care coasă. foloseşte în hrana porcilor. Neavînd na anului trecut cu superfosfat, vom malelor. De aceea, este necesar ca ble pe 50 ha. Pentru a completa ne­
suficiente proteine şi vitamine, făina mai fertiliza prin tîrlire fi cu îngră- loate unităţile agricole să valorifice cesarul de masă verde în luna septem­
re, tn deosebi penlru grîu. Totodată Pentru a obţine un nutreţ de cali­ se amestecă cu cartofi fierţi şl ai re- şămintele naturale obţinute de la ani­ mai bine rezervele de care dispun podăria, am ales speciile şl soiurile brie, cînd producţia de iarbă pe pă­
tate, cositul lucernil se face de la ziduri de sînge şi carne de la a- malele între(inute în tabere de va­ şi să-şi propună obţinerea unor ase­ de plante cele mai productive, pen­ şuni e mai scăzută, vom însămînţa
a&io venituri însemnate cind se cul­ Îmbobocit plnă la înflorit, iar al tri­ bator. ră, suprafafa de 100 ha. In scopul menea rezultate. tru ca acestea, Intr-un timp relativ 10 ha; cu secară la praşila a doua
foiului cînd au înflorit 50 la sută îmbunătăţirii compoziţiei floristice, pe scurt, să valorifice cit mai bine re­ a porumbului. In felul acesta, prin
tivă pentru sămînţă. din plante. Datorită avantajelor pe care le pre­ '40 ha. de păşune slab productivă Ziarul nostru va susţine îndeaproa­ zervele de hrană şi apă rămase In sol culturi duble, vom putea obţine circa
zintă culturile de leguminoase, In se vor supraînsăminfa ierburi valo­ pe eforturile depuse de colectivişti după recoltarea plantelor premergă­ 1.000 tone furaje, care vor fi folosite
Oeoarece lucerna esle o plantă pe­ Finul uscat îl păstrăm în şire late viitor noi le vom acorda o atenţie roase. O altă meto'dă care ne va penlru sporirea producţiei 'de fura­ toare. Pe baza celor arătate mat sus, în hrana animalelor ca masă verde
de 5 m„ înalte de 5—6 m. şi lungi asigura obţinerea unei producţii con­ je, va populariza pe larg rezulta­ sau siloz.
renă, neputindu-se încadra intr-un de 20 m„ care «e aeoperă cu paie tot mal mare. tele obtinut* şi metodele, folosite de
GLIGOR TIMIŞ. stante. fi ridicate 'de masă verde GA.Ci ini această 'direcţie'j Ing. M. GUŢA
sistem de asolament, o «ultivăm tn
îs Ir Q-AiC, din Aurel Vlalgtt
apropierea grajdurilor şl o folosim

în mare parte ca nutreţ varde pentru în anal trecut am semănat pe 20
ha., în cultură dublă, porumb, sorg
animale, îndeosebi pentru porci. A- zaharat şl floarea-soarelui.

ceastă cultură găseşte condiţiile «ele

mai bune de dezvoltare pe soluri pro­ Iată sum am procedat în această
privinţă. Imediat după recoltarea se­
funde, cu textură argilo-nisipoasă şt carei, la 26 mai, am arat 10 ha. la
adincimea de 18-—20 *m., care au
o reacţie neutră sau slab alcalină,

cu stratul de apă freatică mai în a-

dîncimc. fost apoi însămîntate ou porumb
H.D. 103 şt H.D. 203. Semănatul s-a
In gospodăria noastră, pe solul brun

roşcat de pădure, tn anii normali, făcut mecanic, ia adincimea de 10—12

trifoiul a dat producţii de 4—5.000 .m* ist: <te »5 m; tom rto-

% .fin Ifl t e -4M) din «uza