Page 88 - 1963-02
P. 88
Mr, 2 5 4 1 m DRUMUL SOCIALISMULUI PAG. 8
MBBjBBBg"fiSaSBSBZBB.
I jH , sem inarii D e sp re u n ele le cto ra te
să ne prezentam de cultură. g e n e ra lă
filme p r e g ă t ir i ? Pe lingă majoritatea comi conferenţiarul universitar Flo torii să piardă timpul. Acest
tetelor sindicale din Valea Jiu rin Zăgănescu. Datorită fap lucru s-a petrecut în repetate
« lui au luat fiinţă şi funcţio tului că expunerea a fost li rînduri la clubul din Lupeni,
nează lectorate de' cultură ge beră, iar - răspunsurile la în unde conducerea clubului a
Peste 30 cadre didactice de după lecţia din manual. Tova nerală, Aceste lectorate aduc trebările puse au fost date fost nevoită să improvizeze di
o importantă contribuţie la pe înţelesul tuturor, muncito ferite acţiuni, pentru ca timpul
pe raza com unelor Brănişca, răşele Doina Lupşa şi Maria dezvoltarea conştiinţei socialis rii au solicitat ca asemenea să nu fie totuşi pierdut.
te a oamenilor muncii, la răs conferinţe să mai fie ţinute.
Veţel şi Furcşoara sînt înscrise Drăghincea, sub pretextul că lo pândirea cunoştinţelor ştiinţi Simpatie printre auditori şi-au Pentru ca activitatea lecto
fice despre natură şi societa cîştigat şi conferenţiarii Ele ratelor de cultură generală să
la cursul dc studiere a Istoriei cuiesc în aceeaşi cameră îşi în te, la popularizarea poljticii se îmbunătăţească, Consiliul
partidului nostru. na Ţigănită şi Dan Cocor, care local al sindicatelor din Pe
P.M.R. anul I. La acest curs a tocm esc un conspect com un, pe au însoţit expunerile eu plan troşani a luat, în ultimul timp,
Datorită muncii depuse de şe şi grafice, făcîndu-le astfel unele măsuri. Astfel, planul
avut loc zilele trecute seminar un singur caiet (!). Cursantele către comitetele sindicale în şi mai interesante. conferinţelor va fi afişat din
alegerea tematicii conferinţe timp la locuri vizibile iar cu
la lecţia „P.C.R. — conducăto Stela Suta, Geta Zmed, Maria lor şi în mobilizarea munci La cele 20 lectorate de cul 3-4 zile înainte de data tine
torilor la aceste conferinţe, tură generală, care funcţionea rii conferinţelor se vor face
rul luptei maselor populare pen Băleanu, Agnesa Arsenie, Viori precum şi datorită expunerii ză în Valea Jiului, au fost afişe cu titlul conferinţelor,
lor pe înţelesul tuturor, lec ţinute pînă în prezent 90 de ora şi locul unde au loc, pen
tru consolidarea şi dezvoltarea ca Munteanu, Valeria Burducea toratele s-au bucurat şi se conferinţe, la care au parti tru ca muncitorii să cunoas
bucură de o largă participa cipat peste 18.000 muncitori. că din timp acest lucru. Popu
puterii democrat-populare, pen n-aveau conspecte, iar alţii s-au re a maselor de muncitori. Totuşi, numărul de conferin larizarea conferinţelor va fi
ţe, precum şi numărul audi făcută şi prin staţiile de am
tru instaurarea dictaturii pro prezentat cu caiete în care îşi In majoritatea cazurilor con torilor nu este pe măsura po plificare, acolo unde există.
ferenţiarii s-au prezentat bine sibilităţilor. Acest lucru te
letariatului“. Intrucît propagan conspectaseră lecţiile în anii pregătiţi, s-au străduit să fa datoreşte în primul rlnd sla De asemenea, pentru a a-
că expuneri interesante care bei preocupări a comitetelor trage un număr cit mal mare
distul cursului, tov. Andronic trecuţi. Ca o concluzie a aces să suscite interesul ascultăto sindicale pentru buna organi de auditori, conferinţele vor fi
rilor. Astfel, la clubul din Pe- zare a conferinţelor.- Se în- însoţite de filme documenta
Peica, a lipsit (m otivat) sem i tui seminar se poate arăta că trila, peste 350 de muncitori lîmplă uneori ea lectorii con re, schiţ.e, planşe etc.
au ascultat conferinţa „Trăim ferenţiari să nu-şi facă pre
narul a fost condus de tov. Sil mulţi dintre cursanţi nu au do în era cosmică“, ţinută de zenţa la conferinţe iar munci I. CRIŞAN
corespondent
viu Cercea, activist al Comitetu vedit răspundere, preocupare
lui raional de partid Ilia. pentru însuşirea lecţiei respec
La prima problemă pusă în tive, nivelul discuţiilor purtate
discuţie „Sfirşitul celui de-al fiind destul de scăzut.
doilea război mondial. Schimba O parte din vină privind sla
rea raportului dc forţe pe are bul interes pentru studiu al u-
na internaţiona- _____________ ___________ nor cursanţi o
lă în favoarea de are şi propagan
mocraţiei şi so In văiăm în tu l d e p a r fid distul Andronic In sala festivă a Şcolii 'de 8 ani 'din Sălaşul Superior, raionul Haţeg, prof. 'Alexandru
GHeorghiţă a organizat o experienţă ştiinţifică pentru colectivişti. După c um se poate vedea
cialismului" - au ai cadrelor didactice Peica. El nu le-a şi in fotografie, aceştia urmăresc cu viu interes explicaţiile profesorului.
luat cuvîntul mai cerut cursanţilor
m ulţi cursanţi. ------------- *----- să aibă un caiet
Tov. N icolae Zmed a vorbit pe de conspect la zi, n-a urmărit
larg şi docum entat despre a- cu perseverenţă felu l în care este P ©la corespondenţii voluntari, M ă s u r i c o n c r e t e p e n t r u c r e ş t e r e a
ceastă problemă. Răspunsul lui studiată bibliografia pentru fie
a fost apreciat ca bun de că care lecţie. In cadrul seminarii-
tre propagandist. lor de pînă acum s-a pus prea pe tem© eulfasrale
Răspunsuri mulţumitoare au puţin accent asupra probleme
dat şi tovarăşii Elena Dan, Vic lor de conţinut.
tor Ştef şi Livia Rusu care au Lucrurile nu pot să conti D iscip lin a, un facfoi'
vorbit despre Conferinţa naţiona nue aşa. Cabinetul raional de Noi p rogram e artistice Inovaţiile, mijloc de perfecţionare tm porfanî
a muncii
lă a P.C.R., despre m ăsurile luate partid trebuie să instituie un Membrii formaţiei de teatru a Că putaţi un nou program intitulat „Cu Un factor important în bunul
minului cultural din Mărtineşti, raio cintece tinereşti am pornit prin Măr mers al producţiei îl constituie
de partid şi guvern în vederea de control şi o îndrumare mai sus nul Orăştie, desfăşoară o vie activi tineşti“. Noul program al brigăzii este folosirea raţională a celor 480
tate. Pînă acum ei au prezentat nu inspirat din viaţa şi munca ţăranilor minute. Avînd în vedere faptul
mocratizării aparatului de stat, ţinută asupra activităţii acestui meroase spectacole cu piesele „Asta colectivişti din sat. că mai există unii tovarăşi care
e nora pe care o vreau", „Jos Tu- absentează nemotivat, com itetul
pentru combaterea speculei şi a curs. Este necesar îndeosebi să dorache, sus Tudorache“ şi altele. Cele două formaţii artistice de a- In ultimii ani, la instalaţia de permite separarea minereului sindicatului, la îndrumarea co
matori ale căminului cultural din antezdrobit din Barza au fost mărunt din circuitul de sfărî- mitetului de partid, a luat unele
sabotajului reacţiunii, despre ale fie ajutaţi acei tovarăşi care ne In vederea alegerilor de la 3 mar Mărtineşti au prezentat programe în aplicate numeroase inovaţii şi mare contribuind la creşterea cu măsuri pentru lichidarea cazu
chinate alegerilor de la 3 martie, raţionalizări care au dus ia creş 15 la sută a productivităţii rilor de indisciplină. Astfel, de
gerile din noiem brie 1946 şi vic glijează studiul individual pre- tie ei pregătesa piesele „Alegeri ds terea capacităţii dc producţie a muncii. curînd au fost puşi în discuţia
agregatelor astfel că în 1960, ea grupelor sindicale tovarăşii He-
toria forţelor democrate conduse zentîndu-se la seminarii nepre a ajuns să-şi dubleze capacita La aplicarea acestei inovaţii a rison Oprean, Aurel Simedrea,
tea iniţială. lucrat un larg colectiv din care Ion Deoancă, Constantin Gligor,
de P.C.R. gătiţi. Un cuvînt de spus au Octavian Jurca, Viorel Banciu,
Trebuie să arătăm însă că cei Preocupaţi de continua îmbu s-au evidenţiat echipa com unis Nicolae Ştef, Gheorghe Nistor
şi com itetele comunale de nătăţire a procesului de produc tului Horia Ticiu, maiştrii Gheor- şi alţii care au absentat de re
lalţi cursanţi care au participat ţie, muncitorii uzinei noastre petate ori nem otivat, Lh cadrul
la dezbaterile din cadrul semi partid din Brănişca, Veţel şi aplică în prezent o nouă inova ghe Dărău şi Constantin Acatri- şedinţei tovarăşii de mymcă le-au
narului, au discutat la suprafa ţie de mare valoare. Aceasta explicat greutăţile cref/ite în pro
ţă, m ulţi dintre ei mulţumin- Furcşoara. Pînă acum aceste co ieri şi de azi" şi „Iar e ţara-n săr în satele Tămăşasa, Jeledinţi, Mă nei, precum şi dulgherii Aurel cesul de producţie prin această
du-sc doar să enunţe unele pro Furdui, Nicolae Zontea si alţii. abatere. De asemenea,, ei au fost
bleme mai principale, fără să m itete nu au urmărit cu toată gura şi în altele, unde s-au bucurat puşi şi la panoul sa,tiric al uzi
ION CIOCAN nei iar fam iliilor li s-au trimis
pătrundă în esenţa faptelor, să răspunderea frecvenţa cursanţi bătoare". maistru scrisori în care se Arăta cu cît
analizeze tem einic tema respec au cîştigat mai puţin din pri
tivă. Unii cursanţi au făcut a- lor, conţinutul discuţiilor din Şi brigada artistică de agitaţie a de aprecierea spectatorilor. cina absenţelor nerpotivate.
firmaţii greşite, dînd naştere
chiar la unele confuzii. Răspun seminarii la această formă de pregătit în vederea alegerilor de de L. LOBONŢ Aceste măsuri au avut un
suri slabe au dat tov. Doina efect pozitiv, nunfărul absenţe
Lupşa, Maria Nicoară, Stela Su invăţămînt, modul în care se lor nem otivate scăZînd de la 67
ta, Viorica Munteanu şi Valeria cîte s-au înregistrat în luna ia
Burducea. Multe din probleme pregătesc cursanţii pentru se Ş ezătoare nuarie la 23 în luna februarie a.c.'
le puse în discuţie n-au putut:
fi clarificate de către cursanţi. minarii. De curtnd Ia Romos a avut Ioc o lia Groza a vorbit despre transfor De asemenea, au fost luate
Conducătorul seminarului a tre şezătoare pe tema: „Largul democra mările care au avut Ioc in Romos, la măsuri de îmbunătăţire a mun
buit să se oprească deseori a- Comitetul raional de partid va tism al orînduiril noastre noi“. Des care o contribuţie de seamă au adus cii educative pentru ridicarea
supra problemelor ce se discu pre aceasta a vorbit femeilor parti cetăţenii în frunte cu deputaţii co conştiinţei profesionale a munci
tau, străduindu-se ca acestea să trebui să analizeze starea de lu munali. Unul dintre ei este şi Nico torilor.
fie cit mai bine înţelese de cipante la şezătoare tovarăşa profe lae Suoiu, care a muncit cu pasiune
către fiecare cursant. cruri de la acest curs şi să pentru continua înflorire a comunei. Prin mărirea turaţiei MIHAI SUSAN
soară Valeria Jidav, care a scos în Bun gospodar, el a fost din nou pro maiştrii preparator
Deşi le-a fost indicată biblio tragă la răspundere pe cei vi pus candidat al F.D.P. în alegeri.
grafia pentru lecţia seminariza evidenţă realizările măreţe ale po
tă totuşi, puţinii cursanţi care-şi novaţi. Cadrelor didactice li se porului obţinute în aceşti ani. IOAN MUNTEANU
întocmiseră conspectul îl aveau
cerc să aibă o înaltă pregătire Tot cu acest prilej tovarăşa Emi- In urma unor studii efectuate tele au încununat cu succes stră
de către colectivul de muncitori, daniile muncitorilor, obţinîndu-
politico-ideologică, să cunoască tehnicieni şi ingineri din cadrul se o creştere a capacităţii de
uzinei de preparare din Gura- prelucrare cu 20 la sută mai
cu tem einicie învăţătura mar- barza s-a ajuns la concluzia că mare faţă de metoda veche. In
pentru creşterea productivităţii curînd metoda va fi extinsă şi
xist-leninistă, politica partidului muncii un mijloc important îl la celelalte mori.
constituie mărirea capacităţii de
nostru. Numai aşa vor reuşi să prelucrare a morilor cu bile. Un aport însemnat la amena
jările făcute l-au adus maistrul
se achite cu cinste de sarcinile In acest scop s-au făcut anu Ion Orneta şi echipa de lăcătuşi
m ite m odificări care au dus la condusă de comunistul Nicolae
ce le revin în procesul de for S e a r ă literară mărirea turaţiei morii cu bile. Boldea.
Experimentarea s-a făcut la
mare şi creştere a tinerei ge Peste 100 de ţărani muncitori din deosebit poeziile „Votez prima oară“ moara flotaţiei nr. 1 şi rezulta AUREL DOBIRCA
Iscronl au participat de curînd la o şi „Portret de comunist“ de I. Cio maistru preparator
neraţii, să predea lecţii intere interesantă întîlntre cu membrii cer clei, „Cîntec de vot“ şi „Vasile
cului literar „Minerul“ din Petro Roaită“ de I. Chiraş, „Partidul“ şi
sante, să îmbine teoria cu prac şani. Cu acest prilej tovarăşii loan „In blocul nou" de R. Bălşan. Seara
Cioclei, Riisalin Bălşan şi alfii au ci literară organizată la Iscroni s-a bu
tica construcţiei socialismului în curat de succes.
ţara noastră. S. CERBU
Concurs „Drumeţii veseli“ tit din creaţiile lor. Âu plăcut în mod B. RADU
In cadrul manifestărilor ce se populare", concursul suscită un „ Ş a rjele re v iste i“ la C ertej
organizează in campania electo deosebit interes în rîndurlle ti
rală, începînd cu ziua de 20 ianu Minerii din Certej, împreună cu ne Inspirate din viaţa şi activitatea
arie, in organizaţiile U.T.M. din nerilor. familiile lor, au asistat de curînd oamenilor muncii .din regiunea noa
Pentru a veni în sprijinul con Ia spectacolul „Şarjele revistei“ pre stră.
Valea Jiului se desfăşoară un in zentat de Teatrul de stat de estradă
curenţilor, a fost trimis din timp din Deva. Am dori oa în viitor să ne vizi
teresant concurs „Drumeţii ve organizaţiilor U.T.M. material teze mai des atît Teatrul de stat de
bibliografic, precum şi temele. Spectatorii, care au umplut sala estradă din Deva, cit şl alte formaţii
seli". Avînd ca temă „Marile rea Cîştigătoi'ii fazei pe organizaţie pînă la refuz, au aplaudat îndelung artistice aflate în turneu prin re
vor participa la faza pe întreprin pe artişti pentru interpretarea deo giunea noastră.
lizări ale oamenilor muncii con sebită a scenelor din spectacol, sce
N. VÎRZOABĂ
duşi de partid în anii puterii dere şi apoi la faza pe oraş.
A ctivitate rod n ică P rivire în viitor
Bibliotecile comunale $1 săteşti da nea prezentate numere--- . recenzii De curind la Clopotiva, raionul Ha crescut cu 128 capete bovine. Vorbi
pe raza oraşului regional Petroşani ţeg, a avut Ioc o interesantă seară torul a scos în evidenţă condiţiile
au organizat cu prilejul „Lunii cărţii Printre acestea se nuni o re de calcul. Cu acest prilej Ghaorghe deosebite pe care le au colectiviştii
la sate" acţiuni care au Întrunit nu Bacizu, directorul şcolii, a vorbit co din Clopotiva de a dezvolta şi mai
meroşi participanţi. Astfel, la biblio cenzie a poeziilor Iul Th. .„eculută lectiviştilor despre perspectivele de mult sectorul zootehnic, aducător de
teca sătească din Maleia au fost pre dezvoltare a sectorului zootehnic al mari venituri. In încheierea serii de
zentate recenziile cărţilor „Setea" de Tot aiei a fost organizată şi o inte gospodăriei colective. La baza calcu calcul, elevii şcolii de 8 ani din
Titus Popovici, „Risipitorii“ de Ma lelor făcute au stat realizările obţi localitate au prezentat un frumos
rin Preda şi altele. La biblioteca co resantă seară literară „Caragiale des' nute de colectivişti în anul 1962, cind program artistic.
munală din Cimpa au fost de aseme sectorul zootehnic al gospodăriei a
pre alegerile de altădată" la care a FLOAREA BICIU
asistat un însemnat număr de cetă
ţeni.
R. BĂLŞAN
corespondent
Brigăzi ştiinţifice la sale oooooooooooo 22,000 ore de zbor
Cele 18 staţii Aviasan din ţară au
Sala căminului cultural din Os pe larg, cu exemple convingătoa în cele mai îndepărtate sate, pen efectuat anul trecut 22.000 ore de
trov era în xiua aceea arhiplină. zbor, transportînd de urgenţă spre
Locuitorii satului aşteptau, deose re, însoţite de experienţe, unde tru a răspunde întrebărilor ridica a li se acorda asistenţa medicală ne
bit de curioşi, să afle ce răspun cesară, aproape 6.000 de bolnavi.
suri Ie dă brigada ştiinţifică, ve era necesar, întrebările puse. La te de localnici, pentru a răspîndi
In aceeaşi perioadă, numeroase u-
nită în sat, la numeroasele în sfîrşit, aceştia şi-au exprimat mul cunoştinţe ştiinţifice despre natură nităţi medico-sanitare din ţară au fost
trebări pe care le-au adresat aces aprovizionate tot pe calea aerului cu
ţumirea de-a fi aflat atîtea lu şi societate. La Ostrov, Ilăţăgel, peste 62.000 kg. de medicamente, se
teia cu cîtva timp în urmă. ruri, vaccinuri, sînge conservat etc.
Locuitorii satului sînt oameni cruri noi şi i-au invitat pe mem ca şi la Cirneşti şi Măceu, din ra Staţiilor Aviasan le-au fost create
condiţii în seopul. desfăşurării unei
Harnici, preocupaţi mereu 'de pro brii brigăzii ştiinţifice să-i viziteze ionul Haţeg, la Pătrînjeni şi bune activităţi şi în timpul iernii, a-
vioanele fiind dotate eu schiuri. Re
blemele noi pe care Ie ridică mun din nou, cît mai curînd, Valea Mică, din raionul Alba, .la
ca şi viaţa, dornici să afle, să cent staţiile regionale Aviasan din
cunoască, să înveţe. Ei au adre In continuare, brigada artistică Rapoltul Mare de pe raza oraşului !..a G A.C. „Dacia“ din Orăştie se pregătesc 450 m p. răsadniţe. I. St ricalu, preşedintele gospodăriei şi
'de agitaţie din Clopotiva a pre ¦regional Deva, brigăzile ştiinţifice Braşov, Hunedoara, Iaşi şi Maramureş Curechianu, şeful echipei de la grădină, controlează temperatura în răsadniţe.
sat 93 de întrebări brigăzii ştiin zentat colectiviştilor gazde textul au fost aşteptate cu interes deose
ţifice, dintre cele mai diferite; că intitulat „1-auzi cum mai cîntă bit de săteni, s-au bucurat de o au fost înzestrate cu noi avioane.
rui fapt se datoresc producţiile satul“, inspirat din viaţa nouă a largă participare.
diferenţiate obţinute de la soiu
rile de gnu Bezostaia şi Skoros- colectiviştilor. (după scrisorile corespondenţilor ft IE INI El /%
pelka, cultivate în gospodăria lor ~k voluntari Ana Gligor, OPadiă m anţe ; 20,30 N oapte bună co nematograful „St. roşie“ ; LONEA :
OşOtiOiInnOţiOfaiOcceeOstOeaOuzOilOfeă,Ocu'nOtuOmdOeeOrpoOlaasOseăOriObrOipgOîănOzăiOOOOEO. OPOăOcuMOrOaargOihuOeOiuşOiOVOLaOisaiOnleeOOIISO,cOhOulOerOi)x>< pii : „Lucrul cel mai de sea Lupii la stînă — cinematograful „Mi
27 FEBRUARIE 1963 mă" ; 21,30 Melodii populare nerul“ ; TEIUŞ: Fantomele din
colectivă; de ce în unele ţări a La o secţie auxiliară Programul 1 : 5,07 Muzică romîneşti cerute de ascultători. Spessart — cinematograful „V. Roai
o căzut în iarna aceasta mai multă u şo a ră ; 5,40 Jocuri populare tă ; ZLATNA: Agrafa alba — ci
^ zăpadă iar în altele mai puţină; ro m în eşti; 6,07 Cintece ; 6,20 @ inem a nematograful „Muncitorul“ ; ILIA .
Em isiunea pentru sate ; 6,30 Vînlul sudului —• cinematograful
O ciţi ani trăieşte in medie un om, Varlan Ioan, Deliu Mihai, Spa- mecanisme care cu ani în urmă Muzică u şo a r ă ; 7,10 Cintece ; „Gh. Doja“ ; APOLDUL DE \SUS .
nache Enache, Covaci Alexandru, erau aduse de la alte uzine. 7,30 Sfatul m ed icu lu i: Profi Circul fără cupolă — cinematogra
$ care sînt cele mai frecvente boli Hala atelierului m ecanic se a- Aldea Ion, Andronache Tofana şi laxia infecţiilor intestinale; 27 FEBRUARIE 1963 ful „23 August“.
<> la copii. Membrii brigăzii ştiinţi- flă chiar în m ijlocul com binatu maistrul Moraru Constantin, au Cum s-a ajuns aici ? Mai în- 7,45 Melodii populare rom î DEVA : Omul cu obiectivul — ci
^ fice, specialişti în agricultură, me- lui. De cind pătrunzi în hală te lucrat efectiv dînd la timp guri tîi prin dotarea secţiei cu maşini neşti ; 9,30 Cintece şi jocuri nematograful „Patria“ ; HUNEDOA (Buletin
O dici, profesori, jurişti au lămurit Sîntîm pină zumzetul, aproape uni- le de vînt, furnaliştilor. In efor noi, moderne, printre care maşini populare romîneşti şi ale mi RA : Ultima bătălie — cinematogra
0000000000000<>00000000<X Cform, al maşinilor. In preajma tul acela comun, cei şapte oa speciale pentru rabotat, maşini norităţilor naţionale ; 10,00 Tea ful „Victoria“ ; S1MERIA : Mongo m e te o t'o!o q ie
meni de la mecanică au dovedit verticale de alezat etc. Apoi, prin tru la microfon : „Evantaiul" ; lii — cinematograful „1. Pinlilie“ ;
Schimb ' maşinilor, strungarii şi frezorii că în această secţie există mul preocuparea pentru creşterea ni 11,17 Cîntă orchestra de man PETROŞANI: Specialist în toate — PENTRU 24 ORE
nu au nimic impunător, care să tă dragoste faţă de muncă, că velului profesional al muncitori doline a Ministerului Transpor cinematograful „Al. Sahia“ ; Soţul
aici lucrează m uncitori gata ori- lor şi maiştrilor. Toţi muncitorii turilor şi Telecom unicaţiilor; soţiei sale — cinematograful „7 No Vremea se menţine relativ rece.
de experienţă impresioneze, aşa cum au side- cînd să răspundă chemărilor. din secţie urmează cursurile de 12,00 Melodii distractive ; 14,00 iembrie“ ; ALBA IULIA : Tintin şi cu cerul noros ziua. Temperatura în
rurgiştii. Dar aportul lor la spo ridicare a calificării. Acestea au Concert de p r în z ; 15,00 Muzi misterul „Linei de aur“ — cinema uşoară creştere: ziua va fi cuprin
Activitatea de fiecare zi a har făcut ca in secţia mecanică să se că populară romînească inter tograful „Victoria“ ; Roşită — cine să între 0 şi 5 grade, iar noaptea
Zilele trecute, la indicaţia Comite rirea producţiei de m etal este tot nicului colectiv al secţiei meca execute toate piesele necesare re pretată de Magda Constanti- matograful „23 August“ ; SEBEŞ : între —2 şi —8 gradelocal mai
tului raional de partid Orăştie, con atît de mare. O piesă executată nică a Combinatului siderurgic paraţiilor capitale ale agregate nescu, Marin Chisăr şi Alexan Alibiul nu ajunge — cinematograful coborită. Vintul va sufla potrivit ou
Hunedoara oferă şi alte exemple lor siderurgice. dru T itru ş; 15,30 Fragmente „Progresul" ; Norii părăsesc cerul — intensificări din sud-est.
siliul agricol raional, sprijinit de bine şi la tim p asigură buna des de hărnicie şi pricepere. Oame cinematograful „M. Sadoveanu“ ;
Despre hărnicia colectivului din opereta „Silvia" de Kalman; PENTRU URMĂTOARELE
conducerea gospodăriei agricole de făşurare a proceselor siderurgice. nii de aici execută piese de înal 3 ZILE
vorbeşte şi faptul că drapelul de 16,15 Vorbeşte M oscova; 19,00
stat din Orăştie. a organizat la secţia De m ulte ori aceasta se realizea tă precizie nu numai pentru com Vreme schimbătoare cu cer no
fruntaş în întrecerea pe combi Jurnalul sa te lo r ; 19,25 Melo ros, favorabil precipitaţiilor şi tem
din Gelmar a acestei gospodării un ză cu mari eforturi. Iată un e- binat, ci şi pentru alte între peratura în uşoară creştere.
nat la secţiile auxiliare se află dii de muzică uşoară romî
schimb de experienţă pe tema îngri xem plu edificator. OIÎĂŞl IE : Misterul celor doi domni
nească ; 19,40 Program de ro
jirii şi furajării raţionale a anima Era într-o duminică. Pentru „N“ — cinematograful „V. Roaită“ ;
furnalul nr. 7 trebuiau 14 guri de
lelor. vînt. Comanda, se înţelege, era Doctorul Soim — cinematograful
Cu acest prilej, participanţii Ia
foarte urgentă. Orice întîrziere „Flacăra“ ; HAŢEG: Un om trece
schimbul de experienţă au asistat la ,
desfăşurarea programului de îngrijire prin zid — cinematograful „Popu
M. DAN avea repercusiuni asupra pro- prinderi. In afara pieselor de Ia secţia mecanică.
corespondent
i de fontă. Şapte oameni schimb, în secţie şe realizează şi M. NEAGU lar“ ; BRAD: Lupii la stînă — ci-
o m x x HiX B ş s s * irr-jn in'yj ,ii..u y/ţ