Page 88 - 1963-02
P. 88

Mr, 2 5 4 1                                                                                     m                                                                                                      DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                          PAG. 8

                                                              MBBjBBBg"fiSaSBSBZBB.

             I jH , sem inarii                                                                                                                                                                                                                                                       D e sp re u n ele le cto ra te

să ne prezentam                                                                                                                                                                                                                                                     de               cultură. g e n e ra lă

             filme           p  r        e  g  ă   t  ir   i  ?                                                                                                                                                                                   Pe lingă majoritatea comi­         conferenţiarul universitar Flo­                 torii să piardă timpul. Acest
                                                                                                                                                                                                                                                tetelor sindicale din Valea Jiu­     rin Zăgănescu. Datorită fap­                    lucru s-a petrecut în repetate
                                                              «                                                                                                                                                                                 lui au luat fiinţă şi funcţio­       tului că expunerea a fost li­                   rînduri la clubul din Lupeni,
                                                                                                                                                                                                                                                nează lectorate de' cultură ge­      beră, iar - răspunsurile la în­                 unde conducerea clubului a
Peste 30 cadre didactice de după lecţia din manual. Tova­                                                                                                                                                                                       nerală, Aceste lectorate aduc        trebările puse au fost date                     fost nevoită să improvizeze di­
                                                                                                                                                                                                                                                o importantă contribuţie la          pe înţelesul tuturor, muncito­                  ferite acţiuni, pentru ca timpul
pe raza com unelor Brănişca, răşele Doina Lupşa şi Maria                                                                                                                                                                                        dezvoltarea conştiinţei socialis­    rii au solicitat ca asemenea                    să nu fie totuşi pierdut.
                                                                                                                                                                                                                                                te a oamenilor muncii, la răs­       conferinţe să mai fie ţinute.
Veţel şi Furcşoara sînt înscrise Drăghincea, sub pretextul că lo­                                                                                                                                                                               pândirea cunoştinţelor ştiinţi­      Simpatie printre auditori şi-au                   Pentru ca activitatea lecto­
                                                                                                                                                                                                                                                fice despre natură şi societa­       cîştigat şi conferenţiarii Ele­                 ratelor de cultură generală să
la cursul dc studiere a Istoriei cuiesc în aceeaşi cameră îşi în­                                                                                                                                                                               te, la popularizarea poljticii                                                       se îmbunătăţească, Consiliul
                                                                                                                                                                                                                                                partidului nostru.                   na Ţigănită şi Dan Cocor, care                  local al sindicatelor din Pe­
P.M.R. anul I. La acest curs a tocm esc un conspect com un, pe                                                                                                                                                                                                                       au însoţit expunerile eu plan­                  troşani a luat, în ultimul timp,
                                                                                                                                                                                                                                                  Datorită muncii depuse de          şe şi grafice, făcîndu-le astfel                unele măsuri. Astfel, planul
avut loc zilele trecute seminar un singur caiet (!). Cursantele                                                                                                                                                                                 către comitetele sindicale în        şi mai interesante.                             conferinţelor va fi afişat din
                                                                                                                                                                                                                                                alegerea tematicii conferinţe­                                                       timp la locuri vizibile iar cu
la lecţia „P.C.R. — conducăto­ Stela Suta, Geta Zmed, Maria                                                                                                                                                                                     lor şi în mobilizarea munci­           La cele 20 lectorate de cul­                  3-4 zile înainte de data tine­
                                                                                                                                                                                                                                                torilor la aceste conferinţe,        tură generală, care funcţionea­                 rii conferinţelor se vor face
rul luptei maselor populare pen­ Băleanu, Agnesa Arsenie, Viori­                                                                                                                                                                                precum şi datorită expunerii         ză în Valea Jiului, au fost                     afişe cu titlul conferinţelor,
                                                                                                                                                                                                                                                lor pe înţelesul tuturor, lec­       ţinute pînă în prezent 90 de                    ora şi locul unde au loc, pen­
tru consolidarea şi dezvoltarea ca Munteanu, Valeria Burducea                                                                                                                                                                                   toratele s-au bucurat şi se          conferinţe, la care au parti­                   tru ca muncitorii să cunoas­
                                                                                                                                                                                                                                                bucură de o largă participa­         cipat peste 18.000 muncitori.                   că din timp acest lucru. Popu­
puterii democrat-populare, pen­ n-aveau conspecte, iar alţii s-au                                                                                                                                                                               re a maselor de muncitori.           Totuşi, numărul de conferin­                    larizarea conferinţelor va fi
                                                                                                                                                                                                                                                                                     ţe, precum şi numărul audi­                     făcută şi prin staţiile de am­
tru instaurarea dictaturii pro­ prezentat cu caiete în care îşi                                                                                                                                                                                    In majoritatea cazurilor con­     torilor nu este pe măsura po­                   plificare, acolo unde există.
                                                                                                                                                                                                                                                ferenţiarii s-au prezentat bine      sibilităţilor. Acest lucru te
letariatului“. Intrucît propagan­ conspectaseră lecţiile în anii                                                                                                                                                                                pregătiţi, s-au străduit să fa­      datoreşte în primul rlnd sla­                     De asemenea, pentru a a-
                                                                                                                                                                                                                                                că expuneri interesante care         bei preocupări a comitetelor                    trage un număr cit mal mare
distul cursului, tov. Andronic trecuţi. Ca o concluzie a aces­                                                                                                                                                                                  să suscite interesul ascultăto­      sindicale pentru buna organi­                   de auditori, conferinţele vor fi
                                                                                                                                                                                                                                                rilor. Astfel, la clubul din Pe-     zare a conferinţelor.- Se în-                   însoţite de filme documenta­
Peica, a lipsit (m otivat) sem i­ tui seminar se poate arăta că                                                                                                                                                                                 trila, peste 350 de muncitori        lîmplă uneori ea lectorii con­                  re, schiţ.e, planşe etc.
                                                                                                                                                                                                                                                au ascultat conferinţa „Trăim        ferenţiari să nu-şi facă pre­
narul a fost condus de tov. Sil­ mulţi dintre cursanţi nu au do­                                                                                                                                                                                în era cosmică“, ţinută de           zenţa la conferinţe iar munci­                                           I. CRIŞAN
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            corespondent
viu Cercea, activist al Comitetu­ vedit răspundere, preocupare

lui raional de partid Ilia.              pentru însuşirea lecţiei respec­

La prima problemă pusă în tive, nivelul discuţiilor purtate

discuţie „Sfirşitul celui de-al fiind destul de scăzut.

doilea război mondial. Schimba­ O parte din vină privind sla­

rea raportului dc forţe pe are­ bul interes pentru studiu al u-

na internaţiona- _____________ ___________                 nor cursanţi o

lă în favoarea de­                                         are şi propagan­

mocraţiei şi so­ In văiăm în tu l d e p a r fid distul Andronic                            In sala festivă a Şcolii 'de 8 ani 'din Sălaşul Superior, raionul Haţeg, prof. 'Alexandru
                                                                                     GHeorghiţă a organizat o experienţă ştiinţifică pentru colectivişti. După c um se poate vedea
cialismului" - au   ai cadrelor didactice                  Peica. El nu le-a         şi in fotografie, aceştia urmăresc cu viu interes explicaţiile profesorului.
luat cuvîntul mai                                          cerut cursanţilor

m ulţi cursanţi. ------------- *-----                      să aibă un caiet

Tov. N icolae Zmed a vorbit pe de conspect la zi, n-a urmărit

larg şi docum entat despre a- cu perseverenţă felu l în care este                    P ©la corespondenţii voluntari, M ă s u r i c o n c r e t e p e n t r u c r e ş t e r e a

ceastă problemă. Răspunsul lui studiată bibliografia pentru fie­

a fost apreciat ca bun de că­ care lecţie. In cadrul seminarii-

tre propagandist.                        lor de pînă acum s-a pus prea                             pe tem© eulfasrale

Răspunsuri mulţumitoare au puţin accent asupra probleme­

dat şi tovarăşii Elena Dan, Vic­ lor de conţinut.

tor Ştef şi Livia Rusu care au              Lucrurile nu pot să conti­                                                                                                                                                                                                                                                                    D iscip lin a, un facfoi'

vorbit despre Conferinţa naţiona­ nue aşa. Cabinetul raional de                                    Noi p rogram e artistice                                                                                                                     Inovaţiile, mijloc de perfecţionare                                                                  tm porfanî
                                                                                                                                                                                                                                                                  a muncii
lă a P.C.R., despre m ăsurile luate partid trebuie să instituie un                     Membrii formaţiei de teatru a Că­                                                                               putaţi un nou program intitulat „Cu                                                                                              Un factor important în bunul
                                                                                     minului cultural din Mărtineşti, raio­                                                                            cintece tinereşti am pornit prin Măr­                                                                                         mers al producţiei îl constituie
de partid şi guvern în vederea de­ control şi o îndrumare mai sus­                   nul Orăştie, desfăşoară o vie activi­                                                                             tineşti“. Noul program al brigăzii este                                                                                       folosirea raţională a celor 480
                                                                                     tate. Pînă acum ei au prezentat nu­                                                                               inspirat din viaţa şi munca ţăranilor                                                                                         minute. Avînd în vedere faptul
mocratizării aparatului de stat, ţinută asupra activităţii acestui                   meroase spectacole cu piesele „Asta                                                                               colectivişti din sat.                                                                                                         că mai există unii tovarăşi care
                                                                                     e nora pe care o vreau", „Jos Tu-                                                                                                                                                                                                               absentează nemotivat, com itetul
pentru combaterea speculei şi a curs. Este necesar îndeosebi să                      dorache, sus Tudorache“ şi altele.                                                                                  Cele două formaţii artistice de a-        In ultimii ani, la instalaţia de  permite separarea minereului                    sindicatului, la îndrumarea co­
                                                                                                                                                                                                       matori ale căminului cultural din        antezdrobit din Barza au fost        mărunt din circuitul de sfărî-                  mitetului de partid, a luat unele
sabotajului reacţiunii, despre ale­      fie ajutaţi acei tovarăşi care ne­            In vederea alegerilor de la 3 mar­                                                                              Mărtineşti au prezentat programe în­     aplicate numeroase inovaţii şi       mare contribuind la creşterea cu                măsuri pentru lichidarea cazu­
                                                                                                                                                                                                       chinate alegerilor de la 3 martie,       raţionalizări care au dus ia creş­   15 la sută a productivităţii                    rilor de indisciplină. Astfel, de
gerile din noiem brie 1946 şi vic­       glijează studiul individual pre-            tie ei pregătesa piesele „Alegeri ds                                                                                                                       terea capacităţii dc producţie a     muncii.                                         curînd au fost puşi în discuţia
                                                                                                                                                                                                                                                agregatelor astfel că în 1960, ea                                                    grupelor sindicale tovarăşii He-
toria forţelor democrate conduse         zentîndu-se la seminarii nepre­                                                                                                                                                                        a ajuns să-şi dubleze capacita­        La aplicarea acestei inovaţii a               rison Oprean, Aurel Simedrea,
                                                                                                                                                                                                                                                tea iniţială.                        lucrat un larg colectiv din care                Ion Deoancă, Constantin Gligor,
de P.C.R.                                gătiţi. Un cuvînt de spus au                                                                                                                                                                                                                                                                Octavian Jurca, Viorel Banciu,
   Trebuie să arătăm însă că cei­                                                                                                                                                                                                                  Preocupaţi de continua îmbu­      s-au evidenţiat echipa com unis­                Nicolae Ştef, Gheorghe Nistor
                                         şi com itetele comunale de                                                                                                                                                                             nătăţire a procesului de produc­     tului Horia Ticiu, maiştrii Gheor-              şi alţii care au absentat de re­
lalţi cursanţi care au participat                                                                                                                                                                                                               ţie, muncitorii uzinei noastre                                                       petate ori nem otivat, Lh cadrul
la dezbaterile din cadrul semi­          partid din Brănişca, Veţel şi                                                                                                                                                                          aplică în prezent o nouă inova­      ghe Dărău şi Constantin Acatri-                 şedinţei tovarăşii de mymcă le-au
narului, au discutat la suprafa­                                                                                                                                                                                                                ţie de mare valoare. Aceasta                                                         explicat greutăţile cref/ite în pro­
ţă, m ulţi dintre ei mulţumin-           Furcşoara. Pînă acum aceste co­             ieri şi de azi" şi „Iar e ţara-n săr­ în satele Tămăşasa, Jeledinţi, Mă­                                                                                                                        nei, precum şi dulgherii Aurel                  cesul de producţie prin această
du-sc doar să enunţe unele pro­                                                                                                                                                                                                                                                      Furdui, Nicolae Zontea si alţii.                abatere. De asemenea,, ei au fost
bleme mai principale, fără să            m itete nu au urmărit cu toată                                                                                                                                gura şi în altele, unde s-au bucurat                                                                                          puşi şi la panoul sa,tiric al uzi­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                     ION CIOCAN      nei iar fam iliilor li s-au trimis
pătrundă în esenţa faptelor, să          răspunderea frecvenţa cursanţi­             bătoare".                                                                                                                                                                                                                          maistru      scrisori în care se Arăta cu cît
analizeze tem einic tema respec­                                                                                                                                                                                                                                                                                                     au cîştigat mai puţin din pri­
tivă. Unii cursanţi au făcut a-          lor, conţinutul discuţiilor din             Şi brigada artistică de agitaţie a de aprecierea spectatorilor.                                                                                                                                                                                 cina absenţelor nerpotivate.
firmaţii greşite, dînd naştere
chiar la unele confuzii. Răspun­         seminarii la această formă de               pregătit în vederea alegerilor de de­                                                                             L. LOBONŢ                                                                                                                        Aceste măsuri au avut un
suri slabe au dat tov. Doina                                                                                                                                                                                                                                                                                                         efect pozitiv, nunfărul absenţe­
Lupşa, Maria Nicoară, Stela Su­          invăţămînt, modul în care se                                                                                                                                                                                                                                                                lor nem otivate scăZînd de la 67
ta, Viorica Munteanu şi Valeria                                                                                                                                                                                                                                                                                                      cîte s-au înregistrat în luna ia­
Burducea. Multe din probleme­            pregătesc cursanţii pentru se­                            Ş ezătoare                                                                                                                                                                                                                        nuarie la 23 în luna februarie a.c.'
le puse în discuţie n-au putut:
fi clarificate de către cursanţi.        minarii.                                      De curtnd Ia Romos a avut Ioc o                                                                                 lia Groza a vorbit despre transfor­                                                                                              De asemenea, au fost luate
Conducătorul seminarului a tre­                                                      şezătoare pe tema: „Largul democra­                                                                               mările care au avut Ioc in Romos, la                                                                                          măsuri de îmbunătăţire a mun­
buit să se oprească deseori a-              Comitetul raional de partid va           tism al orînduiril noastre noi“. Des­                                                                             care o contribuţie de seamă au adus                                                                                           cii educative pentru ridicarea
supra problemelor ce se discu­                                                       pre aceasta a vorbit femeilor parti­                                                                              cetăţenii în frunte cu deputaţii co­                                                                                          conştiinţei profesionale a munci­
tau, străduindu-se ca acestea să         trebui să analizeze starea de lu­                                                                                                                             munali. Unul dintre ei este şi Nico­                                                                                          torilor.
fie cit mai bine înţelese de                                                         cipante la şezătoare tovarăşa profe­                                                                              lae Suoiu, care a muncit cu pasiune
către fiecare cursant.                   cruri de la acest curs şi să                                                                                                                                  pentru continua înflorire a comunei.     Prin mărirea turaţiei                                                                                         MIHAI SUSAN
                                                                                     soară Valeria Jidav, care a scos în                                                                               Bun gospodar, el a fost din nou pro­                                                                                                                 maiştrii preparator
   Deşi le-a fost indicată biblio­       tragă la răspundere pe cei vi­                                                                                                                                pus candidat al F.D.P. în alegeri.
grafia pentru lecţia seminariza­                                                     evidenţă realizările măreţe ale po­
tă totuşi, puţinii cursanţi care-şi      novaţi. Cadrelor didactice li se            porului obţinute în aceşti ani.                                                                                                      IOAN MUNTEANU
întocmiseră conspectul îl aveau
                                         cerc să aibă o înaltă pregătire               Tot cu acest prilej tovarăşa Emi-                                                                                                                           In urma unor studii efectuate     tele au încununat cu succes stră­
                                                                                                                                                                                                                                                de către colectivul de muncitori,    daniile muncitorilor, obţinîndu-
                                         politico-ideologică, să cunoască                                                                                                                                                                       tehnicieni şi ingineri din cadrul    se o creştere a capacităţii de
                                                                                                                                                                                                                                                uzinei de preparare din Gura-        prelucrare cu 20 la sută mai
                                         cu tem einicie învăţătura mar-                                                                                                                                                                         barza s-a ajuns la concluzia că      mare faţă de metoda veche. In
                                                                                                                                                                                                                                                pentru creşterea productivităţii     curînd metoda va fi extinsă şi
                                         xist-leninistă, politica partidului                                                                                                                                                                    muncii un mijloc important îl        la celelalte mori.
                                                                                                                                                                                                                                                constituie mărirea capacităţii de
                                         nostru. Numai aşa vor reuşi să                                                                                                                                                                         prelucrare a morilor cu bile.           Un aport însemnat la amena­
                                                                                                                                                                                                                                                                                     jările făcute l-au adus maistrul
                                         se achite cu cinste de sarcinile                                                                                                                                                                          In acest scop s-au făcut anu­     Ion Orneta şi echipa de lăcătuşi
                                                                                                                                                                                                                                                m ite m odificări care au dus la     condusă de comunistul Nicolae
                                         ce le revin în procesul de for­                           S e a r ă literară                                                                                                                           mărirea turaţiei morii cu bile.      Boldea.
                                                                                                                                                                                                                                                Experimentarea s-a făcut la
                                         mare şi creştere a tinerei ge­                Peste 100 de ţărani muncitori din                                                                               deosebit poeziile „Votez prima oară“     moara flotaţiei nr. 1 şi rezulta­                         AUREL DOBIRCA
                                                                                     Iscronl au participat de curînd la o                                                                              şi „Portret de comunist“ de I. Cio­                                                                   maistru preparator
                                         neraţii, să predea lecţii intere­           interesantă întîlntre cu membrii cer­                                                                             clei, „Cîntec de vot“ şi „Vasile
                                                                                     cului literar „Minerul“ din Petro­                                                                                Roaită“ de I. Chiraş, „Partidul“ şi
                                         sante, să îmbine teoria cu prac­            şani. Cu acest prilej tovarăşii loan                                                                              „In blocul nou" de R. Bălşan. Seara
                                                                                     Cioclei, Riisalin Bălşan şi alfii au ci­                                                                          literară organizată la Iscroni s-a bu­
                                         tica construcţiei socialismului în                                                                                                                            curat de succes.

                                         ţara noastră.             S. CERBU

             Concurs „Drumeţii veseli“                                               tit din creaţiile lor. Âu plăcut în mod                                                                           B. RADU

  In cadrul manifestărilor ce se         populare", concursul suscită un                           „ Ş a rjele re v iste i“ la C ertej
organizează in campania electo­          deosebit interes în rîndurlle ti­
rală, începînd cu ziua de 20 ianu­                                                     Minerii din Certej, împreună cu                                                                                 ne Inspirate din viaţa şi activitatea
arie, in organizaţiile U.T.M. din        nerilor.                                    familiile lor, au asistat de curînd                                                                               oamenilor muncii .din regiunea noa­
                                            Pentru a veni în sprijinul con­          Ia spectacolul „Şarjele revistei“ pre­                                                                            stră.
Valea Jiului se desfăşoară un in­                                                    zentat de Teatrul de stat de estradă
                                         curenţilor, a fost trimis din timp          din Deva.                                                                                                           Am dori oa în viitor să ne vizi­
teresant concurs „Drumeţii ve­           organizaţiilor U.T.M. material                                                                                                                                teze mai des atît Teatrul de stat de
                                         bibliografic, precum şi temele.               Spectatorii, care au umplut sala                                                                                estradă din Deva, cit şl alte formaţii
seli". Avînd ca temă „Marile rea­        Cîştigătoi'ii fazei pe organizaţie          pînă la refuz, au aplaudat îndelung                                                                               artistice aflate în turneu prin re­
                                         vor participa la faza pe întreprin­         pe artişti pentru interpretarea deo­                                                                              giunea noastră.
lizări ale oamenilor muncii con­                                                     sebită a scenelor din spectacol, sce­
                                                                                                                                                                                                                                N. VÎRZOABĂ
duşi de partid în anii puterii dere şi apoi la faza pe oraş.

                    A ctivitate rod n ică                                                          P rivire în viitor

  Bibliotecile comunale $1 săteşti da    nea prezentate numere--- . recenzii           De curind la Clopotiva, raionul Ha­                                                                             crescut cu 128 capete bovine. Vorbi­
pe raza oraşului regional Petroşani                                                  ţeg, a avut Ioc o interesantă seară                                                                               torul a scos în evidenţă condiţiile
au organizat cu prilejul „Lunii cărţii   Printre acestea se nuni   o re              de calcul. Cu acest prilej Ghaorghe                                                                               deosebite pe care le au colectiviştii
la sate" acţiuni care au Întrunit nu­                                                Bacizu, directorul şcolii, a vorbit co­                                                                           din Clopotiva de a dezvolta şi mai
meroşi participanţi. Astfel, la biblio­  cenzie a poeziilor Iul Th. .„eculută        lectiviştilor despre perspectivele de                                                                             mult sectorul zootehnic, aducător de
teca sătească din Maleia au fost pre­                                                dezvoltare a sectorului zootehnic al                                                                              mari venituri. In încheierea serii de
zentate recenziile cărţilor „Setea" de   Tot aiei a fost organizată şi o inte        gospodăriei colective. La baza calcu­                                                                             calcul, elevii şcolii de 8 ani din
Titus Popovici, „Risipitorii“ de Ma­                                                 lelor făcute au stat realizările obţi­                                                                            localitate au prezentat un frumos
rin Preda şi altele. La biblioteca co­   resantă seară literară „Caragiale des'      nute de colectivişti în anul 1962, cind                                                                           program artistic.
munală din Cimpa au fost de aseme­                                                   sectorul zootehnic al gospodăriei a
                                         pre alegerile de altădată" la care a                                                                                                                                                FLOAREA BICIU

                                         asistat un însemnat număr de cetă­

                                         ţeni.
                                                                      R. BĂLŞAN

                                                              corespondent

                    Brigăzi ştiinţifice la sale oooooooooooo 22,000 ore de zbor
                                                                                                                                                                                                       Cele 18 staţii Aviasan din ţară au

  Sala căminului cultural din Os­        pe larg, cu exemple convingătoa­ în cele mai îndepărtate sate, pen­                                                                                           efectuat anul trecut 22.000 ore de
trov era în xiua aceea arhiplină.                                                                                                                                                                      zbor, transportînd de urgenţă spre
Locuitorii satului aşteptau, deose­      re, însoţite de experienţe, unde tru a răspunde întrebărilor ridica­                                                                                          a li se acorda asistenţa medicală ne­
bit de curioşi, să afle ce răspun­                                                                                                                                                                     cesară, aproape 6.000 de bolnavi.
suri Ie dă brigada ştiinţifică, ve­      era necesar, întrebările puse. La te de localnici, pentru a răspîndi
                                                                                                                                                                                                         In aceeaşi perioadă, numeroase u-
nită în sat, la numeroasele în­          sfîrşit, aceştia şi-au exprimat mul­ cunoştinţe ştiinţifice despre natură                                                                                     nităţi medico-sanitare din ţară au fost
trebări pe care le-au adresat aces­                                                                                                                                                                    aprovizionate tot pe calea aerului cu
                                         ţumirea de-a fi aflat atîtea lu­ şi societate. La Ostrov, Ilăţăgel,                                                                                           peste 62.000 kg. de medicamente, se­
teia cu cîtva timp în urmă.                                                                                                                                                                            ruri, vaccinuri, sînge conservat etc.
  Locuitorii satului sînt oameni         cruri noi şi i-au invitat pe mem­ ca şi la Cirneşti şi Măceu, din ra­                                                                                         Staţiilor Aviasan le-au fost create
                                                                                                                                                                                                       condiţii în seopul. desfăşurării unei
Harnici, preocupaţi mereu 'de pro­       brii brigăzii ştiinţifice să-i viziteze ionul Haţeg, la Pătrînjeni şi                                                                                         bune activităţi şi în timpul iernii, a-
                                                                                                                                                                                                       vioanele fiind dotate eu schiuri. Re­
blemele noi pe care Ie ridică mun­       din nou, cît mai curînd,                    Valea Mică, din raionul Alba, .la
ca şi viaţa, dornici să afle, să                                                                                                                                                                       cent staţiile regionale Aviasan din
cunoască, să înveţe. Ei au adre­            In continuare, brigada artistică         Rapoltul Mare de pe raza oraşului                                                                                                                                  !..a G A.C. „Dacia“ din Orăştie se pregătesc 450 m p. răsadniţe. I. St ricalu, preşedintele gospodăriei şi
                                         'de agitaţie din Clopotiva a pre­           ¦regional Deva, brigăzile ştiinţifice                                                                             Braşov, Hunedoara, Iaşi şi Maramureş     Curechianu, şeful echipei de la grădină, controlează temperatura în răsadniţe.
sat 93 de întrebări brigăzii ştiin­      zentat colectiviştilor gazde textul         au fost aşteptate cu interes deose­
ţifice, dintre cele mai diferite; că­    intitulat „1-auzi cum mai cîntă             bit de săteni, s-au bucurat de o                                                                                  au fost înzestrate cu noi avioane.
rui fapt se datoresc producţiile         satul“, inspirat din viaţa nouă a           largă participare.
diferenţiate obţinute de la soiu­
rile de gnu Bezostaia şi Skoros-         colectiviştilor.                            (după scrisorile corespondenţilor                                                                                                                                                               ft IE INI El /%

pelka, cultivate în gospodăria lor                            ~k voluntari Ana Gligor,                                                                                                                                                                 OPadiă                        m anţe ; 20,30 N oapte bună co­                 nematograful „St. roşie“ ; LONEA :
                                         OşOtiOiInnOţiOfaiOcceeOstOeaOuzOilOfeă,Ocu'nOtuOmdOeeOrpoOlaasOseăOriObrOipgOîănOzăiOOOOEO. OPOăOcuMOrOaargOihuOeOiuşOiOVOLaOisaiOnleeOOIISO,cOhOulOerOi)x><                                                                                pii : „Lucrul cel mai de sea­                   Lupii la stînă — cinematograful „Mi­
                                                                                                                                                                                                                                                       27 FEBRUARIE 1963             mă" ; 21,30 Melodii populare                    nerul“ ; TEIUŞ: Fantomele din
    colectivă; de ce în unele ţări a                               La o secţie auxiliară                                                                                                                                                           Programul 1 : 5,07 Muzică         romîneşti cerute de ascultători.                Spessart — cinematograful „V. Roai­
o căzut în iarna aceasta mai multă                                                                                                                                                                                                              u şo a ră ; 5,40 Jocuri populare                                                     tă ; ZLATNA: Agrafa alba — ci­
^ zăpadă iar în altele mai puţină;                                                                                                                                                                                                              ro m în eşti; 6,07 Cintece ; 6,20    @ inem a                                        nematograful „Muncitorul“ ; ILIA .
                                                                                                                                                                                                                                                Em isiunea pentru sate ; 6,30                                                        Vînlul sudului —• cinematograful
O ciţi ani trăieşte in medie un om,                                                  Varlan Ioan, Deliu Mihai, Spa-                                                                                    mecanisme care cu ani în urmă            Muzică u şo a r ă ; 7,10 Cintece ;                                                   „Gh. Doja“ ; APOLDUL DE \SUS .
                                                                                     nache Enache, Covaci Alexandru,                                                                                   erau aduse de la alte uzine.             7,30 Sfatul m ed icu lu i: Profi­                                                    Circul fără cupolă — cinematogra­
$ care sînt cele mai frecvente boli Hala atelierului m ecanic se a-                  Aldea Ion, Andronache Tofana şi                                                                                                                            laxia infecţiilor intestinale;               27 FEBRUARIE 1963                       ful „23 August“.
<> la copii. Membrii brigăzii ştiinţi- flă chiar în m ijlocul com binatu­            maistrul Moraru Constantin, au                                                                                       Cum s-a ajuns aici ? Mai în-          7,45 Melodii populare rom î­           DEVA : Omul cu obiectivul — ci­
^ fice, specialişti în agricultură, me- lui. De cind pătrunzi în hală te             lucrat efectiv dînd la timp guri­                                                                                 tîi prin dotarea secţiei cu maşini       neşti ; 9,30 Cintece şi jocuri       nematograful „Patria“ ; HUNEDOA­                     (Buletin
O dici, profesori, jurişti au lămurit Sîntîm pină zumzetul, aproape uni-             le de vînt, furnaliştilor. In efor­                                                                               noi, moderne, printre care maşini        populare romîneşti şi ale mi­        RA : Ultima bătălie — cinematogra­
 0000000000000<>00000000<X Cform, al maşinilor. In preajma                           tul acela comun, cei şapte oa­                                                                                    speciale pentru rabotat, maşini          norităţilor naţionale ; 10,00 Tea­   ful „Victoria“ ; S1MERIA : Mongo­                  m e te o t'o!o q ie
                                                                                     meni de la mecanică au dovedit                                                                                    verticale de alezat etc. Apoi, prin      tru la microfon : „Evantaiul" ;      lii — cinematograful „1. Pinlilie“ ;
             Schimb                      ' maşinilor, strungarii şi frezorii         că în această secţie există mul­                                                                                  preocuparea pentru creşterea ni­         11,17 Cîntă orchestra de man­        PETROŞANI: Specialist în toate —                         PENTRU 24 ORE
                                           nu au nimic impunător, care să            tă dragoste faţă de muncă, că                                                                                     velului profesional al muncitori­        doline a Ministerului Transpor­      cinematograful „Al. Sahia“ ; Soţul
                                                                                     aici lucrează m uncitori gata ori-                                                                                lor şi maiştrilor. Toţi muncitorii       turilor şi Telecom unicaţiilor;      soţiei sale — cinematograful „7 No­               Vremea se menţine relativ rece.
de experienţă                            impresioneze, aşa cum au side-              cînd să răspundă chemărilor.                                                                                      din secţie urmează cursurile de          12,00 Melodii distractive ; 14,00    iembrie“ ; ALBA IULIA : Tintin şi               cu cerul noros ziua. Temperatura în
                                         rurgiştii. Dar aportul lor la spo­                                                                                                                            ridicare a calificării. Acestea au       Concert de p r în z ; 15,00 Muzi­    misterul „Linei de aur“ — cinema­               uşoară creştere: ziua va fi cuprin­
                                                                                        Activitatea de fiecare zi a har­                                                                               făcut ca in secţia mecanică să se        că populară romînească inter­        tograful „Victoria“ ; Roşită — cine­            să între 0 şi 5 grade, iar noaptea
  Zilele trecute, la indicaţia Comite­ rirea producţiei de m etal este tot           nicului colectiv al secţiei meca­                                                                                 execute toate piesele necesare re­       pretată de Magda Constanti-          matograful „23 August“ ; SEBEŞ :                între —2 şi —8 gradelocal mai
tului raional de partid Orăştie, con­ atît de mare. O piesă executată                nică a Combinatului siderurgic                                                                                    paraţiilor capitale ale agregate­        nescu, Marin Chisăr şi Alexan­       Alibiul nu ajunge — cinematograful              coborită. Vintul va sufla potrivit ou
                                                                                     Hunedoara oferă şi alte exemple                                                                                   lor siderurgice.                         dru T itru ş; 15,30 Fragmente        „Progresul" ; Norii părăsesc cerul —            intensificări din sud-est.
siliul agricol raional, sprijinit de bine şi la tim p asigură buna des­              de hărnicie şi pricepere. Oame­                                                                                                                                                                 cinematograful „M. Sadoveanu“ ;
                                                                                                                                                                                                          Despre hărnicia colectivului          din opereta „Silvia" de Kalman;                                                        PENTRU URMĂTOARELE
conducerea gospodăriei agricole de făşurare a proceselor siderurgice.                nii de aici execută piese de înal­                                                                                                                                                                                                                               3 ZILE
                                                                                                                                                                                                       vorbeşte şi faptul că drapelul de        16,15 Vorbeşte M oscova; 19,00
stat din Orăştie. a organizat la secţia De m ulte ori aceasta se realizea­           tă precizie nu numai pentru com­                                                                                                                                                                                                                  Vreme schimbătoare cu cer no­
                                                                                                                                                                                                       fruntaş în întrecerea pe combi­          Jurnalul sa te lo r ; 19,25 Melo­                                                    ros, favorabil precipitaţiilor şi tem­
din Gelmar a acestei gospodării un ză cu mari eforturi. Iată un e-                   binat, ci şi pentru alte între­                                                                                                                                                                                                                 peratura în uşoară creştere.
                                                                                                                                                                                                       nat la secţiile auxiliare se află        dii de muzică uşoară romî­
schimb de experienţă pe tema îngri­ xem plu edificator.                                                                                                                                                                                                                              OIÎĂŞl IE : Misterul celor doi domni
                                                                                                                                                                                                                                                nească ; 19,40 Program de ro­
jirii şi furajării raţionale a anima­       Era într-o duminică. Pentru                                                                                                                                                                                                              „N“ — cinematograful „V. Roaită“ ;
                                         furnalul nr. 7 trebuiau 14 guri de
lelor.                                   vînt. Comanda, se înţelege, era                                                                                                                                                                                                             Doctorul Soim — cinematograful
  Cu acest prilej, participanţii Ia
                                         foarte urgentă. Orice întîrziere                                                                                                                                                                                                            „Flacăra“ ; HAŢEG: Un om trece
schimbul de experienţă au asistat la ,
desfăşurarea programului de îngrijire                                                                                                                                                                                                                                                prin zid — cinematograful „Popu­

                      M. DAN             avea repercusiuni asupra pro- prinderi. In afara pieselor de Ia secţia mecanică.
                    corespondent
                                               i de fontă. Şapte oameni schimb, în secţie şe realizează şi                                                                                             M. NEAGU                                                                      lar“ ; BRAD: Lupii la stînă — ci-

                                                                                                                                                                                                                                                                                     o m x x HiX B ş s s * irr-jn in'yj ,ii..u  y/ţ
   83   84   85   86   87   88   89   90   91   92   93