Page 9 - 1963-02
P. 9

PROLETARI DIN TOATE TARILE, Wfffî-VA I                                              IMBOLD
                                                                                                                                                        SPRE NOI REALIZĂRI
                                                                                                                                                                                                                                            CARNET
                                                                                                                                                                                                                                           ELECTORAL

                                                                                                                                                        Se înfăptuiesc cu succes sarcinile        continuu producţia vegetală şi ani­
                                                                                                                                                                                                  malieră, gospodării colective ca ace­
                                                                                                                                                        trasate de Congresul al III-lea al        le din satele Daia, Apoldul de Jos          In întimpmarea alegerilor de
                                                                                                                                                                                                  ele., şi-au mărit avuţia obştească la    deputaţi în sfaturile populare
                                                                                                                                                        partidului. A reieşit încă o dată în      3.000.000—4.500.000 lei, iar valoarea    .comunale şi ale oraşelor raio­
                                                                                                                                                                                                  fondului de bază al acestor unităţi      nale de la 3 marlie, in întreaga
                                                                                                                                                        evidenţă acest lucru din Comunica­        însumează acum 2.000.000—3.100.000       regiune,se fac intense pregătiri.
                                                                                                                                                                                                  lei.                                     La căminele culturale şi la ca­
                                                                                                                                                        tul cu privire la îndeplinirea planu­                                              sele de cultură se pregătesc şi
                                                                                                                                                                                                    Unităţile de industrie locală alo      se desfăşoară o serie de activi­
                                                                                                                                                        lui de stat al Republicii Populare Ito-   regiunii noastre au obţinut anul tre­    tăţi artistice consacrate acestui
                                                                                                                                                        mîne pe anuî 1062 dat publicităţii de     cut realizări deosebite. Ele şi-au în­   eveniment.
                                                                                                                                                                                                  deplinit pianul anual cu circa o
                                                                                                                                                        cătie Direcţia Centrală de Slatistică.    lună de zile mai devreme livrînd            Pe scena căminului
                                                                                                                                                                                                  populaţiei cantităţi sporile de bu­
                                                                                                                                                        Parcurgînd cifrele înscrise în comuni­    nuri de consum.                             Căminul cultural din co­
                                                                                                                                                                                                                                           muna Bretea Romînă, raio­
                                                                                                                                                        cat te pătrunde un sentiment de min-         A crescut mult în anul 1962 şi ni­    nul Haţeg, este un punct de
                                                                                                                                                                                                  velul de viaţă al celor ce muncesc.      atracţie pentru toţi cetă­
                                                                                                                                                        d iie ; căci în fiecare succes, fiecare   Venitul naţional a crescut iaţă de       ţenii.. Aici se desfăşoară in
                                                                                                                                                        om al muncii îşi are părticica sa de      anul 1961 cu 7 la suta. Penlru ac­       fiecare duminică o activi­
                                                                                                                                                                                                  ţiuni social-cullurale s-a cheltuit din  tate culturală bogată. Bri­
                                                                                                                                                        contribuţie.                              bugetul de stat cu 12,8 la sută mai      gada artistică ds agitaţie
                                                                                                                                                                                                  mult decît in anul 19G1. Numai in        prezintă spectacole reuşite.
                                                                                                                                                        Producţia globală industrială a cre­      cursul anului trecui, oamenii mun­       Acum membrii brigăzii
                                                                                                                                                                                                  cii din Valea Jiului au primit 751       pregătesc piesa ,,0 zi de
Pentru îndeplinirea ritmică                                                                                                                             scut faţă de anul 1961 eu 14,7 la         apartamente, cei din Hunedoara           votare
                                                                                                                                                        sulă; a mijloacelor de producţie cu       1.203 apartamente, cei din Călan 228
                                                                                                                                                        17,5 la sută, iar a' .bunurilor de con­   apartamente, ca să nu mai sorbim            In acelaşi timp, la punc­
                                                                                                                                                                                                  de sălile de clasă, de cinematogra­      tul de agitaţie sînt pro­
şi la toţi indicii a planului de stat                                                                                                                   sum cu 10,2 la sulă. Deci, pe de o        fele, căminele culturale date în fo­     gramate recenzii şi audiţii
                                                                                                                                                        parte un ritm anual superior (mai         losinţă. Au crescut salariile, pre­      la radio.
                                                                                                                                                        înalt decît cel prevăzut de Congre­       cum şi celelalte veniluri ale oame­
                                                                                                                                                        sul al III-lea al partidului), iar pe de  nilor muncii. Pentru anul trecut,                                 IOAN LUT
                                                                                                                                                                                                  minerii şi siderurgişlii din regiunea                            corespondent
                                                                                                                                                        altă parle asigurarea celui mai mare      noastră au primit drept prime de
                                                                                                                                                                                                  vechime aproape 30 milioane lei.         La punctul de agitaţie
     Din însărcinarea Biroului Comitetului regional de partid.              care. Maiştrii mineri trebuie să      ţului de cost o constituie norma­     spor de producţie in sectorul de bază
In perioada 14-25 ianuarie 1963, un colectiv format din activişti           urmărească modul în care mun­         rea tehnică. Din constatările fă­     ai industriei producătoare de mij­          Aşadar, anul 1962 a fost anul             Punctul de agitaţie din
de partid, sindicat şi U.T.M., specialişti din cadrul unor ex               citorii ce urmează cursurile de       cute reiese că în acest sens s-au     loace de producţie.                       unor realizări deosebite, motiv de       comuna Stremţ, raionul
ploatări miniere ale regiunii, a studiat şi analizat modul în cărei         calificare îşi însuşesc cunoştin­     obţinut multe rezultate bune. In                                                justificată mîndrie a tuturor oame­      Alba., este amenajat in-
organizaţiile de partid, de masă şi conducerea tehnico-admirus-(            ţele practice şi de care trebuie      ultimii doi ani s-au introdus la        Ne putem convinge uşor de acest         nilor muncii din patria, noastră. Dar    tr-una din sălile căminu­
trativă a exploatării miniere Barza se preocupă de realizarea j             să se ţină seamă atunci cînd li       principalele lucrări miniere şi la    lucru trecînd in revistă cifrele care     partidul ne învaţă să nu ne oprim        lui cultural. El a fost do­
planului de producţie, creşterea productivităţii muncii, reduce-\           se încredinţează funcţia de mi­       transportul subteran norme cu         Ilustrează realizarea planului de în-     niciodată la ceea ce am realizat, ci     tat cu materiale de agita­
rea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii producţiei. O,              neri.                                 motivare tehnică, fapt care a         vesliţii. Volumul total de investiţii a   să muncim neobosit pentru dezvol­        ţie, ziare, reviste etc. Pe
atenţie deosebită s-a acordat măsurilor politice .şi tehnico-orga-                                                contribuit în mare măsură la îm­      fost cu 12 la sută mai mare decît         tarea succeselor obţinute.               baza unui plan, aici se
nizatorice ce trebuie luate pentru realizarea şi depăşirea în                 Dar, la nerealizarea planului       bunătăţirea organizării procesu­      în 1961 din acestea 27,6 la sută                                                   desfăşoară o vie activitate.
mod. ritmic a tuturor indicatorilor stabiliţi prin planul de]               de producţie atit în 1962, cit şi în  lui de producţie şi la creşterea      au revenit industriei metalurgice şi        Colectivele de muncă din regiu­        Astfel la punctul de agi­
                                                                            primele două decade ale lunii         productivităţii muncii, in 1962, fa­  construcţiilor de maşini, 38,8 la sută    nea noastră pot obţine realizări şi      taţie au fost expuse con­
stat.                                                                       ianuarie 1963, a influenţat în        tă de anii anteriori. Dar pentru      industriei energetice şi combustibi­      mai frumoase. Siderurgişlii hunedo­      ferinţele : Organele loca­
      Mai jos publicăm concluziile trase de acest colectiv In 1             mod negativ numărul mare de           ca normarea tehnică să-şi atin­       lului, 15,4 la sută industriei'chimice,   reni au Ia tndemînă agregate mo­         le ale puterii de stat“ şi
                                                                            echipe rămase sub planul de pro­      gă pe deplin scopul, să ajute la      celulozei şi hîrtiei.                     derne, cu care pot înregistra indici     ,,Contribuţia femeilor la
urma studiului efectuat asupra felului in care şi-a desfăşurat I            ducţie. Aceasta pentru că n-au        creşterea productivităţii muncii,                                               de utilizare înalţi. Trebuie nufnai ca   opera de construire a so­
activitatea E. M. Barza anul trecut şi în cursul lunii ianuarie |           fost luate măsuri in vederea ri­      este necesar să fie înlăturate li­      Anul trecut, în regiunea noastră, au    aceste agregate să fie folosite la       cialismului“. De asemenea
1963 şi măsurile ce trebuie luate în viitor pentru îmbunătăţi- j            dicării lor la nivelul celor frun­    nele deficienţe care frinează ob­     !ost puse în iuncliune noi capaci­        întreaga lor capacilale. Minerii din     a fost organizată şi re­
                                                                                                                  ţinerea unor rezultate mai bune.      tăţi de producţie. La Hunedoara au        Teliuc, Ghelar, Barza şi Valea Jiu­      cenzia romanului „Bără­
rea continuă a realizărilor.                                                taşe. Conducerea exploatării în       Astfel, la stabilirea unor norme      pr-jdus pentru prima oară furnalul de     lui, trebuie să acorde mai multă         gan“ de V. Em. Galan.
                                                                            loc să pretindă şefilor de secţii     sînt prevăzuţi timpi neproduc­        !.000 m.c., cuptorul Martin nr. 6, la-    atenţie folosirii mecanismelor pentru    Tot In cadrul acestor ma­
Creşterii productivităţii                                                   şi sectoare să-şi întocmească         tivi mult prea mari. De exemplu       minoarcie de sîrmă şi cel de protile                                               nifestări s-a organizat o
                                                                            programe concrete, care să cu­        pentru transportul pînă ta locul      uşoare ; la Călan a intrat în produc­     continua sporire a productivităţii
muncii — atenţie deoselbftă!                                                prindă ajutorul tehnic şi mate­       de muncă, desbrăcare, pregăti­        ţie o termocentrală, în industria ex­     mur.cii.                                 seară, culturală pentru ti­
                                                                            rial ce trebuia acordat acestora,     rea sculelor, părăsirea locului de    tractivă s-au dat iu exploatare nu­
   La E. M. Barza In ultimul          muncitori există un miner. Aceş­      repartizarea lor pe maiştri şi        muncă la sfîrşitul schimbului şi      meroase abataje de mare productivi­         Succesele obţinute să ne iudemne       neret unde s-a vorbit ti­
 timp s-au obţinut rezultate bune     tia nu asigură o continuitate a       ingineri, urmărirea periodică a       întreruperi reglementare, s-au        tate. Ţoale acestea, cit şi exploata­
 în activitatea de sistematizare a    procesului tehnologic la fiecare      rezultatelor ce le obţin, s-a mul­    stabilit ca necesare 133 minute.      rea raţională a capacităţilor de pro­     Ia o muncă şi mal avîntată, pentru       nerilor despre importanţa
 minei, cercetarea şi deschiderea     loc de muncă şi pe fiecare            ţumit doar să dea o dispoziţie.       Pentru curăţirea şi încărcarea        ducţie existenie, au făcut ca unităţile
de noi rezerve de minereu, crea­      schimb. Se impune deci, ca con­                                             găurilor de puşcare s-au stabilit     economice dia regiunea noastră să-şi      dezvoltarea lor. Să facem In aşa fel     alegerilor de la 3 martie.
 rea unor condiţii tot mai bune       ducerea exploatării să treacă de        Un rol important în realiza­        ca necesare 10 minute pe om şi        aducă o preţioasă contribuţie la în­
de muncă şi viaţă pentru mun­         îndată la studierea şi aplicarea      rea sarcinilor de plan îl are apli­   m.i. gaură. Pentru transportul        deplinirea plănuiţii de stat al R.P.R.    câ pesle un an să consemnăm rea­           ZILEI
                                      de măsuri privind crearea de          carea întocmai a planului de          explozivului de la firidă la locul
 citorii mineri. Prin eforturile de­  brigăzi complexe.                     măsuri întocmit in acest scop.        de muncă, atunci cînd puşcarea          Furnaliştii din Cidan, cu toate că      lizări şi mai frumoase !
 puse de colectivul exploatării,                                            Or, la E. M. Barza multe din          o face şeful echipei, s-au stabi­     exploatau un furnal în al 6-lea an de
sub conducerea organizaţiilor de        Nu se foloseşte raţional nici       măsurile tehnico-organizatorice       lit ca necesare 40 minute pe om       funcţionare fără vreo reparaţie ca­       ŞTIRILE
                                      timpul de lucru. Se creează ade­      prevăzute pentru realizarea şi        şi m.i. înaintare. Pentru tran­       pitală, au găsit suficiente resurse
partid, a fost efectuat un mare       sea timpi morţi care se datoresc      depăşirea planului de stat pe         sportul minereului de la rosto­       pentru a realiza indici de utilizare           Cu p la n o ! lu n a r îndepfSnst
 volum de investiţii, au fost des­    pauzelor nejustificate ce se fac      1962, cit şi pe 1963, din lipsă de    gol ne' 200 m i. distanţă, s-au       mai mari chiar şi decît cei prevăzuţi
                                      pe orizont înainte de urcare în       control, nu au fost realizate la                                            de Congresul al III-lea al partidului a        Muncitorii, inginerii şi tehnicienii laminorului Bluming de la C.S.IL,
chise şi puse în exploatare ori­      abataj, după urcarea în abataj,       termenele stabilite, sau nu au        stabilit 28 minute pe metru şi        se realiza în anul 19G5. Comuniştii de    desfăşurînd o întrecere însufleţită uu reuşit să îndeplinească şi să depă­
zonturi noi, s-au executat un nu­     părăsirea mai devreme a locului       fost realizate deloc. Astfel, une­    tonă.                                 aici s-au situat în fruntea acţiunii de   şească planul de producţie pe luna ianuarie. La producţia recepţionată s-a
 măr important de construcţii         de muncă la sfîrşitul schimbu­        le măsuri prevăzute a se reali­                                             ridicare a temperaturii aerului insu­
miniere şi lucrări geologice. E. M.   lui şi deplasările de la o echipă     za în ianuarie 1963, ca de exem­        Considerăm că acordarea unor        flat în furnale şi de respectarea în­     îmefgistrat o depăşire de 1.550 tone laminate, gir la pfoituctin 'laminata
Earza a fost dotată cu maşini şi      la alta.                              plu : organizarea cursurilor pen­     astfel de timpi, mult mai mari        tocmai a procesului tehnologic ; între­   3.382,5 tone.
 utilaje de înaltă productivitate                                           tru instruirea manlpulanţilor la      decît este necesar în realitate       ţinerea agregatelor s-a făcut ia un
                                        Multe din deficienţe provin din     maşinile de încărcat, întocmirea      pentru astfel de operaţii, duce       nivel corespunzător. Toate acestea au          Toate cele trei schimburi au obţinut rezultate bune. Fruntaş este schim­
 ca maşini de încărcat, compre-       faptul că asistenţa tehnică la        unui plan de acţiune pentru           la diminuarea rolului ele mobi­       făcut ca furnalele din Călan să pro­
 soare, ventilatoare, perforatoa­     locurile de muncă din partea per­     scoaterea unor echipe de sub          lizator al normelor şi face ca        ducă în afara planului de producţie       bul condus de ing. Vlahos Ianis. La succesele obţinute de colectivul nostru
re, maşini de extracţie etc., care    sonalului tehnico-ingineresc nu       plan, întocmirea graficelor ele       aceste norme să frineze creşterea     circa 9.000 tone fontă, de bună ca­
 au făcut ca producţia şi produc­     se ridică la nivelul cerinţelor.      execuţie pentru lucrările de in­      productivităţii muncii.               litate.                                   a contribuit mult faptul că s-au redus orele de staţionare de la 72 pla­
tivitatea fizică a muncii să creas­   Din această cauză se execută u-       vestiţii cheie pe 1963, analiza
că simţitor în anul 1962 în com­      neori lucrări de slabă calitate       decadală asupra realizării pla­          In scopul îmbunătăţirii acti­        O contribuţie de preţ au adus la        nificat, la 52,5 iar opririle accidentale au fost reduse de la 67 ore plani­
 paraţie cu anii anteriori. A exis­   şi nu se respectă întocmai dis­       nului de către toate sectoarele       vităţii de normare se recomandă       înfăptuirea sarcinilor celui de-al
                                      ciplina muncii. Apoi datorită         şi secţiile exploatării şi altele nu  conducerii exploatării miniere        3-lea an ai şeşcnahilui minerii din       ficat, la 60,50 ore. De asemenea, în cursul acestei luni au fost reparate
tat o preocupare mai mare pen­        faptului că foarte mulţi dintre       au fost traduse în viaţă.             Barza' să ia măsuri ca normele        Valea Jiului*. Ei au extras, peste pla­
                                      maiştri nu sînt traşi la răspun­                                            stabilite să fie mobilizatoare, co­   nul anual, H0.G00 tone cărbune, din­      pesle pion mai mult de '4 cuptoare, ceea ce a dus la o mai bună alimentare
 tru stabilirea şi pregătirea ca­     dere pentru activitatea lor de           Se recomandă comitetului de        respunzător dotării tehnice şi        tre care o cantitate importantă a
                                      către şefii de sectoare şi secţii     partid ca. periodic, să ceafă con­    condiţiilor concrete ale locurilor    fost expediată unităţilor siderurgice.    a laminorului cu lingouri calde.
drelor de muncitori, ingineri şi      sînt dese cazuri cînd munca in        ducerii exploatării să-l informe­     de muncă.
tehnicieni şi a crescut simţul de     abataje se desfăşoară la întîm-       ze despre felul cum se respec­                                                Succese de seamă au înregistrat şi           Se evidenfiază pentru contribuţia adusă la îndeplinirea sarcinilor de
răspundere al oamenilor faţă de       plare.                                tă planul de măsuri tehnico-or­          Luptînd pentru remedierea Un­      constructorii hunedoreni, care au
îndeplinirea sarcinilor de plan.                                            ganizatorice şi graficul de exe­      surilor arătate colectivul E. M.      depus „eforturi stăruitoare pentru a      plan loan Grigoreanu, prim .manevrant, cuptorarii din echipa lui F. Golea,
!A crescut şi s-a întărit rolul de      Una din cauzele care fac ca         cuţie al lucrărilor cheie, să tra­    Barza va putea Înregistra             pune la dispoziţia siderurgiştilor a-
conducător politic al organizaţii­    productivitatea muncii să fie         gă Ia răspundere pe acei ca.re tă­    în timpul cel mai scurt o             gregate moderne, de mare capacitate.      Vasile furca, macaragist, iar de la întreţinere maistrul Iosif Radului şi
lor de partid. Acestea conduc cu      scăzută este şi aceea că ea nu        răgănează aplicarea măsurilor         creştere simţitoare a produc­
mai multă competenţă activita­        se urmăreşte sistematic în ca­        preconizate.                          tivităţii muncii. Condiţii de           Anul trecut s-a încheiat colectivi­     muncitorii C. Burcă, 1. Pene, C, Chiţuc, Gli. Manafu şi mulţi alţii.
                                      drul sectoarelor şi prin urmare,                                            îmbunătăţire a realizărilor la        zarea agriculturii şi o dată cu aceasta
tea economică a sectoarelor, sec­     pe parcurs, nu se pot lua cele           Una "din problemele de bază        acest indice de plan exis­            a fost consfinţită victoria definitivă                                                        ANATOLIE HUDUMAC
ţiilor şi exploatării, activitatea    mai eficace măsuri de îndrepta­       care contribuie la creşterea pro­     tă. trebuie doar să fie aplicate      a socialismului în patria noastră. In
lor fiind un factor hotărîtor în      re a lucrurilor. Ba mai mult,         ductivităţii muncii, la creşterea                                           anul 1962 în agricultură au lucrat
realizarea planului.                  sînt şefi de sectoare care na cu­                                           măsuri eficace pentru valorifica­     mai multe tractoare, semănători şi
                                      nosc decît un singur indicator de     producţiei şi la reducerea pre­       rea lor.                              combine, s-au repartizat ogoarelor
   Totuşi în anul 1962 rezultatele    p la n : producţia. Asemenea de­                                                                                  patriei cei mai butii specialişti. Drept
economice obţinute de colectivul      ficienţe se manifestă şi la unii      îm bunătăţirea calitafii                                                    urmare, producţia de griu şi a altor               '             V,t .      %%/j   ' maistru
de muncitori, ingineri şi tehni­      tovarăşi din cadrul unor servi­                                                                                   produse agricole a sporit, asigurind                             \%                   responsabilul postului de
                                      cii funcţionale.                                                                                                  pe deplin consumul populaţiei şi alte
cieni de Ia E. M. Barza au fost                                                                                                                         nevoi ale economiei naţionale.                                                     corespondenţi d« la Blaming
sub nivelul planului de stat. Deşi      Este necesar deci să fie luate
s-a depăşit planul de minereu ex­     măsuri pentru a se defalca prin­      producţiei—sarcină                                                            In regiunea noastră, succese de              No! L a d e s z ă p e z i r e
ploatarea a rămas datoare eco­        cipalii indicatori ai planului de          im p o rtan tă.                                                        seamă au înregistrat gospodăriile
                                      producţie şi planului tehnic pe                                                                                   colective din Apoldul de Sus, Cîlnic,          citifori             La sf atul papul ar al formaţiunea pompieri­
nomiei naţionale cu o cantitate       sectoare, s ă se organizeze o evi­                                                                                Miercurea şi altele, care au obţinut
destul de mare de metal. Produc­      denţă operativă a realizărilor          Una din sarcinile principale        probleme în unele consfătuiri         o producţie de griu la heclar de             La biblioteca       comunei Ohaba s-a            lor voluntari In frunte
tivitatea fizică a muncii s-a rea­    care să creeze posibilitatea luă­     pe care partidul le pune în faţa      de producţie, adunări cu toţi         1.630—1.867 kg„ precum şi colecti­        comunală din                                        cu şeful forrryaţiei loan
 lizat in proporţie de numai 94,5     rii pe parcurs a celor mai judi­      colectivelor de muncitori, in­        muncitorii pe problema calită­        viştii din Gîrbnva, Pianul de Jos,                               comunicat telefonic că.      Ciorogar, a pornit la
la sută. La investiţii în regie       cioase măsuri pentru recupera­        gineri şl tehnicieni, a organi­       ţii, confecţionarea de vitrine ale    Calda etc., cu cite 1.800—2.700 kg.       Vinţul de Jos se       drumul între Secăşel şi      deszăpezirea drumului.
                                      rea rămînerilor în urmă. De a-        zaţiilor de partid, sindicat          calităţii, popularizarea realizări­   porumb boabe la ha. De asemenea,          desfăşoară, dife­      satul Tău a fost înză­       Infruntînd vîntul şi
proprie s-au înregistrat rămînerl     semenea este necesar ca condu­        şi tineret din întreprinderi          lor la ziarul „Muncitorul miner“      gospodării ca acele din Răhău,                                   pezit. Aceasta Însemna       gerul, membrii forma­
 în urmă. A fost depăşit şi pre-      cerea exploatării, sub îndruma­       este îmbunătăţirea continuă a         etc Acestea au făcut ca in 1961       Miercurea, Cîlnic, Apoldul de Sus,        rite activităţi        întreruperea circulaţi­      ţiei au muncit neîntre­
¦ţul de cost                          rea comitetului de partid, să lup­    calităţii produselor. La E. M.        şi prima jumătate a anului 1962       au obţinut în medie cile 2.581—           pentru popu­           ei autobuzului l.R.T.A.      rupt timp de 8 ore, e-.
                                      te pentru întărirea disciplinei în    Barza au fost iniţiate unele ac­      să se obţină un minereu de bu­        3.018 litri lapte pe cap de vacă fu­                             între aceste localităţi.     liberlnd drumul,
   Situaţia nu este la nivelul po­    muncă, începînd cu cadrele de         ţiuni bune pentru ridicarea con­      nă calitate. In ultimul timp însă,    rajată. Dezvoltînd cele mai renta­        larizarea şi di­
 sibilităţilor nici în această lună.  conducere şi oină Ia ultimul sa­      ţinutului ele metal în minereu                                                                                        fuzarea cărţii in        La chemarea comite­                        EMIL ’ŞTEP
                                      lariat al unităţii, sînt cazuri       cum ar fi : discutarea acestei                (Continuare in pag. 3-a)      bile ramuri de producţie şi sporind                              tului executiv al sfatu­
   Pe lingă unele cauze obiective,    cind se comentează dispoziţiile                                                                                                                             rlndul colecti­                                                   corespondent
 ia nerealizarea planului de stat     date de superiori şi nu se înfăp­                                                                                                                           viştilor. in luna
pe 1962 şi rămînerea, în urmă în      tuiesc. Aşa a procedat chiar mai­                                                                                                                           trecută s-a or­ lui popular comunal,
 luna ianuarie 1963, au condus în     strul Teodorescu de la mina-Mu-
cea mai mare măsură deficienţe­       sariu cu dispoziţia şefului de                                                                                                                              ganizat o seară                   Program artistic
le de ordin tehnico-organizatoric     sector de a intensifica activita­                                                                                                                           literară pe te­
 manifestate în munca colectivu­      tea pe filoanele purtătoare de
 lui exploatării. In primul vînd      aur nativ. Asemenea manifestări                                                                                                                             ma : „Caragiale într una din serile trecute, membrii formaţiilor
 n-a existat o preocupare susţi­      trebuie curmate. Pentru aceasta
 nută pentru creşterea productivi­    însă se cere ca personal tov Au­                                                                                                                            despre alegerile artistice de amatori din comuna Poiana, raionul
 tăţii muncii care a rămas sub ni­    rel Lăpuşcă, şeful exploatării, şe­
velul sarcinilor de plan atit anul    fii de secţii şi sectoare să dea do­                                                                                                                        din trecut“. De Sebeş, au prezentat un frumos program artistic
 trecut, cit şi anul acesta. Ori. in  vadă de mai multă intrânsigenţă
 creşterea productivităţii muncii     in aplicarea măsurilor pe care le                                                                                                                           asemenea s-au în faţa colectiviştilor din Gîrbova. Au fost pre­
Ia această exnloatare un rol de       preconizează împotriva abateri­                                                                                                                             făcut două re­ zentate piesa „Intîmplare la tîrg“, programul
seamă îl are introducerea şi ex­      lor de la disciplina muncii.
tinderea unor metode de exploa­                                                                                                                                                                   cenzii şi s-a or­ brigăzii artistice de agitaţie, precum şi cîntece
tare de îna'tă productivitate cum        In anul 1962 a existat preocu­                                                                                                                           ganizat o expo­ interpretate de solişti vocali.
ar fi metoda ascendentă'cu in-        pare mai mare din partea orga­
magazinarea minereului şi meto­       nizaţiilor de partid, sindicat" şi                                                                                                                          ziţie de cărţi Peste 200 de colectivişti au urmărit cu viu in ­
da cu făşii înclinate cu ramblee-     tineret, cit şi a conducerii ex­
 re, precum şi a altor metode. De     ploatării pentru calificarea oa­                                                                                                                            din o p e r e l e teres programul.                  R. GlRBOVEANU
 remarcat că experimentarea pri­      menilor în primul rind In me­                                                                                                                                                                                      corespondent
 melor două metode au dat re­         seriile de bază : mineri şi aju­                                                                                                                            scriitorilor noş­      i
 zultate bune dar extinderea Ier      tori de mineri. Au fost calificaţi                                                                                                                          tri contempo­
se tărăgănează nejustificat. Deci     aproape 600 mineri şi peste 700
 pentru îmbunătăţirea realizări­      ajutori de mineri.                                                                                                                                          rani. „Cine ştie meserie, cîştigă“
lor este necesar ca conducerea
exploatării să treacă neintirziat       Dacă, cantitativ, In această di­                                                                                                                            In cursul lu­ De curind, în sala de La concurs au participat
 la aplicarea în practică a pro­                                                                                                                                                                  nii ianuarie au cultură de la O.S.M. II a tovarăşii I. Prodan, Gh.
 gramului stabilit privind pregă­
 tirea panourilor unde a fost                                                                                                                                                                     fost înscrişi 247 C.S.H. s-a desfăşurat un Baba, Dorel Florea, N. Das-
 prevăzută introducerea acestor
 metode.                                                                                                                                                                                          de noi cititori concurs „Cine ştie mese­ călu şi alţii. Pentru bunele
                                                                                                                                                                                                  şi s-au difuzat rie, aiştigă", organizat de răspunsuri date, premiul 1
   A existat apoi o slabă preocu­                                                                                                                                                                                                                     a fost acordat tovarăşului
 pare pentru introducerea meca­                                                                                                                                                                   600  de     cărţi  şt  comitetul sindical şi comi­  Emanoil Ionescu, prlm-topi-
 nizării in abataje. Dar, produc­
                                                                                                                                                                                                  broşuri.               tetul U.T.M., la care au tor la cuptorul nr. 1.

                                                                                                                                                                                                  M. BĂCILA participat numeroşi oţelari,              IONEL BOSTAN

                                                                                                                                                                                                  corespondentă macaragii şi turnători.               corespondent

                                                                                                                                                                                                  Cu p rile ju l celei de-a 15-a a n iv e rsă ri a Trafaiu lu l
                                                                                                                                                                                                                  dînire R .P . Romînă şi U .R .S .S .

                                                                                                                                                                                                     Dejun oferit de Cornelia Mănescu

tivitatea scăzută care se reali­      recţie s-au obţinut rezultate bu­             Elena Cărăgut, Elisabeta Romcea şi Elena Suciu, eleve In clasa II-a la şcoala de 4 ani                           Slmbătă, ministrul Afacerilor Ex­     zela Vass, membru al C.C. al P.M.R.,
zează la E. M. Barza se datoreşte     ne nu se poate spune acelaşi lu­      din satul Aurel Vlaicu (pe care le vedeţi în fotografia noastrăf îşi !pregătesc cu grijă lecţiile.                    terne al R.P. Romîne, Corneliu Mă­       şef de secţie la C. C. al P.M.R.,
3n cea mai mare parte unor de­        cru despre calitatea pregătirii       Ele sînt eleve, fruntaşe la învăţătură.                                                                               nescu, a oferit un dejun cu prilejul     Gheorghe Pele, adjunst al minis­
ficienţe în organizarea procesu­      muncitorilor, care nu se ridică ia                                                                                                                          aelei de-a 15-a aniversări a Trata­      trului Afacerilor Externe, funcţionari
lui de producţie. Actuala structu­    nivelul cerinţelor.                                                                                                                                         tului de prietenie,' colaborare şi       superiori din Ministerul Afacerilor
ră a echipelor, formate dintr-un                                                                                                                                                                  asistenţă mutuală dintre R.P. Rornî-     Externe.
' "r t~i> de muncitori şi foar-          întrucît planul de pregătire a                                                                                                                           nâ şl U.R.S.S.
                                      cadrelor pentru acest an este cu                                                                                                                                                                       Au luat parte ambasadorul I. K.
           n Ta, are un efect negă­   mult mai mare «îţşclt în anii                                                                                                                                 La dejun au participat Sheorghe
ri' asupia concentrării forţelor,     precedenţi, trebuie să se acorde                                                                                                                            Apostol, membru al Biroului Politic      Jegalin şi inpmbri ai Ambasadei
întrucît atrage după sine folosi­     o atenţie sporită conţinutului                                                                                                                              al C.C. al P.M.R., prlm-viaepreşedln-
                                      lecţiilor predate şl prezenţei oa­                                                                                                                                                                   U.R.S.S. la Bimureşti.
rea neraţională a cadrelor cali­                                                                                                                                                                  * 4.9 WlnlşţjU, IM ’
                                      menilor la cursurile de califi­                                                                                                                                                                        Dejunul s-a desfăşurat Intr-o at­
ficate. La fiecare echipă de 2-3
                                                                                                                                                                                                                                           mosferă de caldă prietenie.
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14