Page 9 - 1963-02
P. 9
PROLETARI DIN TOATE TARILE, Wfffî-VA I IMBOLD
SPRE NOI REALIZĂRI
CARNET
ELECTORAL
Se înfăptuiesc cu succes sarcinile continuu producţia vegetală şi ani
malieră, gospodării colective ca ace
trasate de Congresul al III-lea al le din satele Daia, Apoldul de Jos In întimpmarea alegerilor de
ele., şi-au mărit avuţia obştească la deputaţi în sfaturile populare
partidului. A reieşit încă o dată în 3.000.000—4.500.000 lei, iar valoarea .comunale şi ale oraşelor raio
fondului de bază al acestor unităţi nale de la 3 marlie, in întreaga
evidenţă acest lucru din Comunica însumează acum 2.000.000—3.100.000 regiune,se fac intense pregătiri.
lei. La căminele culturale şi la ca
tul cu privire la îndeplinirea planu sele de cultură se pregătesc şi
Unităţile de industrie locală alo se desfăşoară o serie de activi
lui de stat al Republicii Populare Ito- regiunii noastre au obţinut anul tre tăţi artistice consacrate acestui
mîne pe anuî 1062 dat publicităţii de cut realizări deosebite. Ele şi-au în eveniment.
deplinit pianul anual cu circa o
cătie Direcţia Centrală de Slatistică. lună de zile mai devreme livrînd Pe scena căminului
populaţiei cantităţi sporile de bu
Parcurgînd cifrele înscrise în comuni nuri de consum. Căminul cultural din co
muna Bretea Romînă, raio
cat te pătrunde un sentiment de min- A crescut mult în anul 1962 şi ni nul Haţeg, este un punct de
velul de viaţă al celor ce muncesc. atracţie pentru toţi cetă
d iie ; căci în fiecare succes, fiecare Venitul naţional a crescut iaţă de ţenii.. Aici se desfăşoară in
om al muncii îşi are părticica sa de anul 1961 cu 7 la suta. Penlru ac fiecare duminică o activi
ţiuni social-cullurale s-a cheltuit din tate culturală bogată. Bri
contribuţie. bugetul de stat cu 12,8 la sută mai gada artistică ds agitaţie
mult decît in anul 19G1. Numai in prezintă spectacole reuşite.
Producţia globală industrială a cre cursul anului trecui, oamenii mun Acum membrii brigăzii
cii din Valea Jiului au primit 751 pregătesc piesa ,,0 zi de
Pentru îndeplinirea ritmică scut faţă de anul 1961 eu 14,7 la apartamente, cei din Hunedoara votare
sulă; a mijloacelor de producţie cu 1.203 apartamente, cei din Călan 228
17,5 la sută, iar a' .bunurilor de con apartamente, ca să nu mai sorbim In acelaşi timp, la punc
de sălile de clasă, de cinematogra tul de agitaţie sînt pro
şi la toţi indicii a planului de stat sum cu 10,2 la sulă. Deci, pe de o fele, căminele culturale date în fo gramate recenzii şi audiţii
parte un ritm anual superior (mai losinţă. Au crescut salariile, pre la radio.
înalt decît cel prevăzut de Congre cum şi celelalte veniluri ale oame
sul al III-lea al partidului), iar pe de nilor muncii. Pentru anul trecut, IOAN LUT
minerii şi siderurgişlii din regiunea corespondent
altă parle asigurarea celui mai mare noastră au primit drept prime de
vechime aproape 30 milioane lei. La punctul de agitaţie
Din însărcinarea Biroului Comitetului regional de partid. care. Maiştrii mineri trebuie să ţului de cost o constituie norma spor de producţie in sectorul de bază
In perioada 14-25 ianuarie 1963, un colectiv format din activişti urmărească modul în care mun rea tehnică. Din constatările fă ai industriei producătoare de mij Aşadar, anul 1962 a fost anul Punctul de agitaţie din
de partid, sindicat şi U.T.M., specialişti din cadrul unor ex citorii ce urmează cursurile de cute reiese că în acest sens s-au loace de producţie. unor realizări deosebite, motiv de comuna Stremţ, raionul
ploatări miniere ale regiunii, a studiat şi analizat modul în cărei calificare îşi însuşesc cunoştin obţinut multe rezultate bune. In justificată mîndrie a tuturor oame Alba., este amenajat in-
organizaţiile de partid, de masă şi conducerea tehnico-admirus-( ţele practice şi de care trebuie ultimii doi ani s-au introdus la Ne putem convinge uşor de acest nilor muncii din patria, noastră. Dar tr-una din sălile căminu
trativă a exploatării miniere Barza se preocupă de realizarea j să se ţină seamă atunci cînd li principalele lucrări miniere şi la lucru trecînd in revistă cifrele care partidul ne învaţă să nu ne oprim lui cultural. El a fost do
planului de producţie, creşterea productivităţii muncii, reduce-\ se încredinţează funcţia de mi transportul subteran norme cu Ilustrează realizarea planului de în- niciodată la ceea ce am realizat, ci tat cu materiale de agita
rea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii producţiei. O, neri. motivare tehnică, fapt care a vesliţii. Volumul total de investiţii a să muncim neobosit pentru dezvol ţie, ziare, reviste etc. Pe
atenţie deosebită s-a acordat măsurilor politice .şi tehnico-orga- contribuit în mare măsură la îm fost cu 12 la sută mai mare decît tarea succeselor obţinute. baza unui plan, aici se
nizatorice ce trebuie luate pentru realizarea şi depăşirea în Dar, la nerealizarea planului bunătăţirea organizării procesu în 1961 din acestea 27,6 la sută desfăşoară o vie activitate.
mod. ritmic a tuturor indicatorilor stabiliţi prin planul de] de producţie atit în 1962, cit şi în lui de producţie şi la creşterea au revenit industriei metalurgice şi Colectivele de muncă din regiu Astfel la punctul de agi
primele două decade ale lunii productivităţii muncii, in 1962, fa construcţiilor de maşini, 38,8 la sută nea noastră pot obţine realizări şi taţie au fost expuse con
stat. ianuarie 1963, a influenţat în tă de anii anteriori. Dar pentru industriei energetice şi combustibi mai frumoase. Siderurgişlii hunedo ferinţele : Organele loca
Mai jos publicăm concluziile trase de acest colectiv In 1 mod negativ numărul mare de ca normarea tehnică să-şi atin lului, 15,4 la sută industriei'chimice, reni au Ia tndemînă agregate mo le ale puterii de stat“ şi
echipe rămase sub planul de pro gă pe deplin scopul, să ajute la celulozei şi hîrtiei. derne, cu care pot înregistra indici ,,Contribuţia femeilor la
urma studiului efectuat asupra felului in care şi-a desfăşurat I ducţie. Aceasta pentru că n-au creşterea productivităţii muncii, de utilizare înalţi. Trebuie nufnai ca opera de construire a so
activitatea E. M. Barza anul trecut şi în cursul lunii ianuarie | fost luate măsuri in vederea ri este necesar să fie înlăturate li Anul trecut, în regiunea noastră, au aceste agregate să fie folosite la cialismului“. De asemenea
1963 şi măsurile ce trebuie luate în viitor pentru îmbunătăţi- j dicării lor la nivelul celor frun nele deficienţe care frinează ob !ost puse în iuncliune noi capaci întreaga lor capacilale. Minerii din a fost organizată şi re
ţinerea unor rezultate mai bune. tăţi de producţie. La Hunedoara au Teliuc, Ghelar, Barza şi Valea Jiu cenzia romanului „Bără
rea continuă a realizărilor. taşe. Conducerea exploatării în Astfel, la stabilirea unor norme pr-jdus pentru prima oară furnalul de lui, trebuie să acorde mai multă gan“ de V. Em. Galan.
loc să pretindă şefilor de secţii sînt prevăzuţi timpi neproduc !.000 m.c., cuptorul Martin nr. 6, la- atenţie folosirii mecanismelor pentru Tot In cadrul acestor ma
Creşterii productivităţii şi sectoare să-şi întocmească tivi mult prea mari. De exemplu minoarcie de sîrmă şi cel de protile nifestări s-a organizat o
programe concrete, care să cu pentru transportul pînă ta locul uşoare ; la Călan a intrat în produc continua sporire a productivităţii
muncii — atenţie deoselbftă! prindă ajutorul tehnic şi mate de muncă, desbrăcare, pregăti ţie o termocentrală, în industria ex mur.cii. seară, culturală pentru ti
rial ce trebuia acordat acestora, rea sculelor, părăsirea locului de tractivă s-au dat iu exploatare nu
La E. M. Barza In ultimul muncitori există un miner. Aceş repartizarea lor pe maiştri şi muncă la sfîrşitul schimbului şi meroase abataje de mare productivi Succesele obţinute să ne iudemne neret unde s-a vorbit ti
timp s-au obţinut rezultate bune tia nu asigură o continuitate a ingineri, urmărirea periodică a întreruperi reglementare, s-au tate. Ţoale acestea, cit şi exploata
în activitatea de sistematizare a procesului tehnologic la fiecare rezultatelor ce le obţin, s-a mul stabilit ca necesare 133 minute. rea raţională a capacităţilor de pro Ia o muncă şi mal avîntată, pentru nerilor despre importanţa
minei, cercetarea şi deschiderea loc de muncă şi pe fiecare ţumit doar să dea o dispoziţie. Pentru curăţirea şi încărcarea ducţie existenie, au făcut ca unităţile
de noi rezerve de minereu, crea schimb. Se impune deci, ca con găurilor de puşcare s-au stabilit economice dia regiunea noastră să-şi dezvoltarea lor. Să facem In aşa fel alegerilor de la 3 martie.
rea unor condiţii tot mai bune ducerea exploatării să treacă de Un rol important în realiza ca necesare 10 minute pe om şi aducă o preţioasă contribuţie la în
de muncă şi viaţă pentru mun îndată la studierea şi aplicarea rea sarcinilor de plan îl are apli m.i. gaură. Pentru transportul deplinirea plănuiţii de stat al R.P.R. câ pesle un an să consemnăm rea ZILEI
de măsuri privind crearea de carea întocmai a planului de explozivului de la firidă la locul
citorii mineri. Prin eforturile de brigăzi complexe. măsuri întocmit in acest scop. de muncă, atunci cînd puşcarea Furnaliştii din Cidan, cu toate că lizări şi mai frumoase !
puse de colectivul exploatării, Or, la E. M. Barza multe din o face şeful echipei, s-au stabi exploatau un furnal în al 6-lea an de
sub conducerea organizaţiilor de Nu se foloseşte raţional nici măsurile tehnico-organizatorice lit ca necesare 40 minute pe om funcţionare fără vreo reparaţie ca ŞTIRILE
timpul de lucru. Se creează ade prevăzute pentru realizarea şi şi m.i. înaintare. Pentru tran pitală, au găsit suficiente resurse
partid, a fost efectuat un mare sea timpi morţi care se datoresc depăşirea planului de stat pe sportul minereului de la rosto pentru a realiza indici de utilizare Cu p la n o ! lu n a r îndepfSnst
volum de investiţii, au fost des pauzelor nejustificate ce se fac 1962, cit şi pe 1963, din lipsă de gol ne' 200 m i. distanţă, s-au mai mari chiar şi decît cei prevăzuţi
pe orizont înainte de urcare în control, nu au fost realizate la de Congresul al III-lea al partidului a Muncitorii, inginerii şi tehnicienii laminorului Bluming de la C.S.IL,
chise şi puse în exploatare ori abataj, după urcarea în abataj, termenele stabilite, sau nu au stabilit 28 minute pe metru şi se realiza în anul 19G5. Comuniştii de desfăşurînd o întrecere însufleţită uu reuşit să îndeplinească şi să depă
zonturi noi, s-au executat un nu părăsirea mai devreme a locului fost realizate deloc. Astfel, une tonă. aici s-au situat în fruntea acţiunii de şească planul de producţie pe luna ianuarie. La producţia recepţionată s-a
măr important de construcţii de muncă la sfîrşitul schimbu le măsuri prevăzute a se reali ridicare a temperaturii aerului insu
miniere şi lucrări geologice. E. M. lui şi deplasările de la o echipă za în ianuarie 1963, ca de exem Considerăm că acordarea unor flat în furnale şi de respectarea în îmefgistrat o depăşire de 1.550 tone laminate, gir la pfoituctin 'laminata
Earza a fost dotată cu maşini şi la alta. plu : organizarea cursurilor pen astfel de timpi, mult mai mari tocmai a procesului tehnologic ; între 3.382,5 tone.
utilaje de înaltă productivitate tru instruirea manlpulanţilor la decît este necesar în realitate ţinerea agregatelor s-a făcut ia un
Multe din deficienţe provin din maşinile de încărcat, întocmirea pentru astfel de operaţii, duce nivel corespunzător. Toate acestea au Toate cele trei schimburi au obţinut rezultate bune. Fruntaş este schim
ca maşini de încărcat, compre- faptul că asistenţa tehnică la unui plan de acţiune pentru la diminuarea rolului ele mobi făcut ca furnalele din Călan să pro
soare, ventilatoare, perforatoa locurile de muncă din partea per scoaterea unor echipe de sub lizator al normelor şi face ca ducă în afara planului de producţie bul condus de ing. Vlahos Ianis. La succesele obţinute de colectivul nostru
re, maşini de extracţie etc., care sonalului tehnico-ingineresc nu plan, întocmirea graficelor ele aceste norme să frineze creşterea circa 9.000 tone fontă, de bună ca
au făcut ca producţia şi produc se ridică la nivelul cerinţelor. execuţie pentru lucrările de in productivităţii muncii. litate. a contribuit mult faptul că s-au redus orele de staţionare de la 72 pla
tivitatea fizică a muncii să creas Din această cauză se execută u- vestiţii cheie pe 1963, analiza
că simţitor în anul 1962 în com neori lucrări de slabă calitate decadală asupra realizării pla In scopul îmbunătăţirii acti O contribuţie de preţ au adus la nificat, la 52,5 iar opririle accidentale au fost reduse de la 67 ore plani
paraţie cu anii anteriori. A exis şi nu se respectă întocmai dis nului de către toate sectoarele vităţii de normare se recomandă înfăptuirea sarcinilor celui de-al
ciplina muncii. Apoi datorită şi secţiile exploatării şi altele nu conducerii exploatării miniere 3-lea an ai şeşcnahilui minerii din ficat, la 60,50 ore. De asemenea, în cursul acestei luni au fost reparate
tat o preocupare mai mare pen faptului că foarte mulţi dintre au fost traduse în viaţă. Barza' să ia măsuri ca normele Valea Jiului*. Ei au extras, peste pla
maiştri nu sînt traşi la răspun stabilite să fie mobilizatoare, co nul anual, H0.G00 tone cărbune, din pesle pion mai mult de '4 cuptoare, ceea ce a dus la o mai bună alimentare
tru stabilirea şi pregătirea ca dere pentru activitatea lor de Se recomandă comitetului de respunzător dotării tehnice şi tre care o cantitate importantă a
către şefii de sectoare şi secţii partid ca. periodic, să ceafă con condiţiilor concrete ale locurilor fost expediată unităţilor siderurgice. a laminorului cu lingouri calde.
drelor de muncitori, ingineri şi sînt dese cazuri cînd munca in ducerii exploatării să-l informe de muncă.
tehnicieni şi a crescut simţul de abataje se desfăşoară la întîm- ze despre felul cum se respec Succese de seamă au înregistrat şi Se evidenfiază pentru contribuţia adusă la îndeplinirea sarcinilor de
răspundere al oamenilor faţă de plare. tă planul de măsuri tehnico-or Luptînd pentru remedierea Un constructorii hunedoreni, care au
îndeplinirea sarcinilor de plan. ganizatorice şi graficul de exe surilor arătate colectivul E. M. depus „eforturi stăruitoare pentru a plan loan Grigoreanu, prim .manevrant, cuptorarii din echipa lui F. Golea,
!A crescut şi s-a întărit rolul de Una din cauzele care fac ca cuţie al lucrărilor cheie, să tra Barza va putea Înregistra pune la dispoziţia siderurgiştilor a-
conducător politic al organizaţii productivitatea muncii să fie gă Ia răspundere pe acei ca.re tă în timpul cel mai scurt o gregate moderne, de mare capacitate. Vasile furca, macaragist, iar de la întreţinere maistrul Iosif Radului şi
lor de partid. Acestea conduc cu scăzută este şi aceea că ea nu răgănează aplicarea măsurilor creştere simţitoare a produc
mai multă competenţă activita se urmăreşte sistematic în ca preconizate. tivităţii muncii. Condiţii de Anul trecut s-a încheiat colectivi muncitorii C. Burcă, 1. Pene, C, Chiţuc, Gli. Manafu şi mulţi alţii.
drul sectoarelor şi prin urmare, îmbunătăţire a realizărilor la zarea agriculturii şi o dată cu aceasta
tea economică a sectoarelor, sec pe parcurs, nu se pot lua cele Una "din problemele de bază acest indice de plan exis a fost consfinţită victoria definitivă ANATOLIE HUDUMAC
ţiilor şi exploatării, activitatea mai eficace măsuri de îndrepta care contribuie la creşterea pro tă. trebuie doar să fie aplicate a socialismului în patria noastră. In
lor fiind un factor hotărîtor în re a lucrurilor. Ba mai mult, ductivităţii muncii, la creşterea anul 1962 în agricultură au lucrat
realizarea planului. sînt şefi de sectoare care na cu măsuri eficace pentru valorifica mai multe tractoare, semănători şi
nosc decît un singur indicator de producţiei şi la reducerea pre rea lor. combine, s-au repartizat ogoarelor
Totuşi în anul 1962 rezultatele p la n : producţia. Asemenea de patriei cei mai butii specialişti. Drept
economice obţinute de colectivul ficienţe se manifestă şi la unii îm bunătăţirea calitafii urmare, producţia de griu şi a altor ' V,t . %%/j ' maistru
de muncitori, ingineri şi tehni tovarăşi din cadrul unor servi produse agricole a sporit, asigurind \% responsabilul postului de
cii funcţionale. pe deplin consumul populaţiei şi alte
cieni de Ia E. M. Barza au fost nevoi ale economiei naţionale. corespondenţi d« la Blaming
sub nivelul planului de stat. Deşi Este necesar deci să fie luate
s-a depăşit planul de minereu ex măsuri pentru a se defalca prin producţiei—sarcină In regiunea noastră, succese de No! L a d e s z ă p e z i r e
ploatarea a rămas datoare eco cipalii indicatori ai planului de im p o rtan tă. seamă au înregistrat gospodăriile
producţie şi planului tehnic pe colective din Apoldul de Sus, Cîlnic, citifori La sf atul papul ar al formaţiunea pompieri
nomiei naţionale cu o cantitate sectoare, s ă se organizeze o evi Miercurea şi altele, care au obţinut
destul de mare de metal. Produc denţă operativă a realizărilor Una din sarcinile principale probleme în unele consfătuiri o producţie de griu la heclar de La biblioteca comunei Ohaba s-a lor voluntari In frunte
tivitatea fizică a muncii s-a rea care să creeze posibilitatea luă pe care partidul le pune în faţa de producţie, adunări cu toţi 1.630—1.867 kg„ precum şi colecti comunală din cu şeful forrryaţiei loan
lizat in proporţie de numai 94,5 rii pe parcurs a celor mai judi colectivelor de muncitori, in muncitorii pe problema calită viştii din Gîrbnva, Pianul de Jos, comunicat telefonic că. Ciorogar, a pornit la
la sută. La investiţii în regie cioase măsuri pentru recupera gineri şl tehnicieni, a organi ţii, confecţionarea de vitrine ale Calda etc., cu cite 1.800—2.700 kg. Vinţul de Jos se drumul între Secăşel şi deszăpezirea drumului.
rea rămînerilor în urmă. De a- zaţiilor de partid, sindicat calităţii, popularizarea realizări porumb boabe la ha. De asemenea, desfăşoară, dife satul Tău a fost înză Infruntînd vîntul şi
proprie s-au înregistrat rămînerl semenea este necesar ca condu şi tineret din întreprinderi lor la ziarul „Muncitorul miner“ gospodării ca acele din Răhău, pezit. Aceasta Însemna gerul, membrii forma
în urmă. A fost depăşit şi pre- cerea exploatării, sub îndruma este îmbunătăţirea continuă a etc Acestea au făcut ca in 1961 Miercurea, Cîlnic, Apoldul de Sus, rite activităţi întreruperea circulaţi ţiei au muncit neîntre
¦ţul de cost rea comitetului de partid, să lup calităţii produselor. La E. M. şi prima jumătate a anului 1962 au obţinut în medie cile 2.581— pentru popu ei autobuzului l.R.T.A. rupt timp de 8 ore, e-.
te pentru întărirea disciplinei în Barza au fost iniţiate unele ac să se obţină un minereu de bu 3.018 litri lapte pe cap de vacă fu între aceste localităţi. liberlnd drumul,
Situaţia nu este la nivelul po muncă, începînd cu cadrele de ţiuni bune pentru ridicarea con nă calitate. In ultimul timp însă, rajată. Dezvoltînd cele mai renta larizarea şi di
sibilităţilor nici în această lună. conducere şi oină Ia ultimul sa ţinutului ele metal în minereu fuzarea cărţii in La chemarea comite EMIL ’ŞTEP
lariat al unităţii, sînt cazuri cum ar fi : discutarea acestei (Continuare in pag. 3-a) bile ramuri de producţie şi sporind tului executiv al sfatu
Pe lingă unele cauze obiective, cind se comentează dispoziţiile rlndul colecti corespondent
ia nerealizarea planului de stat date de superiori şi nu se înfăp viştilor. in luna
pe 1962 şi rămînerea, în urmă în tuiesc. Aşa a procedat chiar mai trecută s-a or lui popular comunal,
luna ianuarie 1963, au condus în strul Teodorescu de la mina-Mu-
cea mai mare măsură deficienţe sariu cu dispoziţia şefului de ganizat o seară Program artistic
le de ordin tehnico-organizatoric sector de a intensifica activita literară pe te
manifestate în munca colectivu tea pe filoanele purtătoare de
lui exploatării. In primul vînd aur nativ. Asemenea manifestări ma : „Caragiale într una din serile trecute, membrii formaţiilor
n-a existat o preocupare susţi trebuie curmate. Pentru aceasta
nută pentru creşterea productivi însă se cere ca personal tov Au despre alegerile artistice de amatori din comuna Poiana, raionul
tăţii muncii care a rămas sub ni rel Lăpuşcă, şeful exploatării, şe
velul sarcinilor de plan atit anul fii de secţii şi sectoare să dea do din trecut“. De Sebeş, au prezentat un frumos program artistic
trecut, cit şi anul acesta. Ori. in vadă de mai multă intrânsigenţă
creşterea productivităţii muncii in aplicarea măsurilor pe care le asemenea s-au în faţa colectiviştilor din Gîrbova. Au fost pre
Ia această exnloatare un rol de preconizează împotriva abateri făcut două re zentate piesa „Intîmplare la tîrg“, programul
seamă îl are introducerea şi ex lor de la disciplina muncii.
tinderea unor metode de exploa cenzii şi s-a or brigăzii artistice de agitaţie, precum şi cîntece
tare de îna'tă productivitate cum In anul 1962 a existat preocu ganizat o expo interpretate de solişti vocali.
ar fi metoda ascendentă'cu in- pare mai mare din partea orga
magazinarea minereului şi meto nizaţiilor de partid, sindicat" şi ziţie de cărţi Peste 200 de colectivişti au urmărit cu viu in
da cu făşii înclinate cu ramblee- tineret, cit şi a conducerii ex
re, precum şi a altor metode. De ploatării pentru calificarea oa din o p e r e l e teres programul. R. GlRBOVEANU
remarcat că experimentarea pri menilor în primul rind In me corespondent
melor două metode au dat re seriile de bază : mineri şi aju scriitorilor noş i
zultate bune dar extinderea Ier tori de mineri. Au fost calificaţi tri contempo
se tărăgănează nejustificat. Deci aproape 600 mineri şi peste 700
pentru îmbunătăţirea realizări ajutori de mineri. rani. „Cine ştie meserie, cîştigă“
lor este necesar ca conducerea
exploatării să treacă neintirziat Dacă, cantitativ, In această di In cursul lu De curind, în sala de La concurs au participat
la aplicarea în practică a pro nii ianuarie au cultură de la O.S.M. II a tovarăşii I. Prodan, Gh.
gramului stabilit privind pregă
tirea panourilor unde a fost fost înscrişi 247 C.S.H. s-a desfăşurat un Baba, Dorel Florea, N. Das-
prevăzută introducerea acestor
metode. de noi cititori concurs „Cine ştie mese călu şi alţii. Pentru bunele
şi s-au difuzat rie, aiştigă", organizat de răspunsuri date, premiul 1
A existat apoi o slabă preocu a fost acordat tovarăşului
pare pentru introducerea meca 600 de cărţi şt comitetul sindical şi comi Emanoil Ionescu, prlm-topi-
nizării in abataje. Dar, produc
broşuri. tetul U.T.M., la care au tor la cuptorul nr. 1.
M. BĂCILA participat numeroşi oţelari, IONEL BOSTAN
corespondentă macaragii şi turnători. corespondent
Cu p rile ju l celei de-a 15-a a n iv e rsă ri a Trafaiu lu l
dînire R .P . Romînă şi U .R .S .S .
Dejun oferit de Cornelia Mănescu
tivitatea scăzută care se reali recţie s-au obţinut rezultate bu Elena Cărăgut, Elisabeta Romcea şi Elena Suciu, eleve In clasa II-a la şcoala de 4 ani Slmbătă, ministrul Afacerilor Ex zela Vass, membru al C.C. al P.M.R.,
zează la E. M. Barza se datoreşte ne nu se poate spune acelaşi lu din satul Aurel Vlaicu (pe care le vedeţi în fotografia noastrăf îşi !pregătesc cu grijă lecţiile. terne al R.P. Romîne, Corneliu Mă şef de secţie la C. C. al P.M.R.,
3n cea mai mare parte unor de cru despre calitatea pregătirii Ele sînt eleve, fruntaşe la învăţătură. nescu, a oferit un dejun cu prilejul Gheorghe Pele, adjunst al minis
ficienţe în organizarea procesu muncitorilor, care nu se ridică ia aelei de-a 15-a aniversări a Trata trului Afacerilor Externe, funcţionari
lui de producţie. Actuala structu nivelul cerinţelor. tului de prietenie,' colaborare şi superiori din Ministerul Afacerilor
ră a echipelor, formate dintr-un asistenţă mutuală dintre R.P. Rornî- Externe.
' "r t~i> de muncitori şi foar- întrucît planul de pregătire a nâ şl U.R.S.S.
cadrelor pentru acest an este cu Au luat parte ambasadorul I. K.
n Ta, are un efect negă mult mai mare «îţşclt în anii La dejun au participat Sheorghe
ri' asupia concentrării forţelor, precedenţi, trebuie să se acorde Apostol, membru al Biroului Politic Jegalin şi inpmbri ai Ambasadei
întrucît atrage după sine folosi o atenţie sporită conţinutului al C.C. al P.M.R., prlm-viaepreşedln-
lecţiilor predate şl prezenţei oa U.R.S.S. la Bimureşti.
rea neraţională a cadrelor cali * 4.9 WlnlşţjU, IM ’
menilor la cursurile de califi Dejunul s-a desfăşurat Intr-o at
ficate. La fiecare echipă de 2-3
mosferă de caldă prietenie.