Page 90 - 1963-02
P. 90
PBOLETASI DIN TOATS ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! Sesiune fehnîco-economieă pentru constructori
La Hunedoara au avut loc lucră proiectări metalurgice (1MPROMET), lui, precum şi oţelărla Martin nr. 2,
rile unei importante sesiuni tehnico- ai Ministerului de Finanţe şi Băncii furnalul de 1000 m.c., construite în
economice a constructorilor, organi centrale de investiţii, precum şi ai ultimii ani. Pentru a face cunoscute
zată de Ministerul Metalurgiei şi Întreprinderilor beneficiare: C.S.H., metodele avansate do lucru folosite
Construcţiilor de Maşini. Au luat C.M. Reşiţa, Uzinele „Victoria" Că- pe aceste şantiere, întreprinderea de
parte cadre tehnice şi de conducere lan şi altele. construcţii siderurgice Hunedoara a
prezentat un referat privind activi
din întreprinderile de construcţii in Participanţii au dezbătut timp de tatea de ansamblu a întreprinderii.
dustriale din Hunedoara, Reşiţa, Bu trei zile probleme de creştere a pro Pe lingă rezultatele bune obţinute ca:
cureşti, Braşov şi Galaţi, care apar ductivităţii muncii, reducerea preţului folosirea coîrajelor alunecătoare ac
de cost şi organizarea muncii in în ţionate hidraulic, transportul pneuma
ţin Direcţiei generale de construcţii ’ treprinderile de construcţii. tic al beloanelor, ridicarea producti
capitale şl montaje din M.M.C.M. Au vităţii muncii şi altele, au fost rele
vate şi o serie de lipsuri îndeosebi
participat, de asemenea, reprezentan In prima zi a sesiunii au fost vi cele care au dus Ia nerealizarea sar
ţi ai Ministerului Metalurgiei şi Con zitate şantierele noii secţii de laminoa
strucţiilor de Maşini, ai Institutului de re şi fabricii de aglomerare a minercu-
cinii de reducere a preţului de cost.
Dezbaterile care au avut loc în şe
Calităţii cărbunelui 3 -íi mtim&marea aímevilúp d t la 3 m aiist dinţele ţinute pe secţii au scos în re
atenţia cuvenită! lief o serie de măsuri care urmează
V .V A V V .V .V .V .V .V ,V /A V » V M V A V .V ^ V aV .V .V .V .% V .V .Ş V .V .V .\V ^ V â ,V /.V .\V V .V ^ V .^ V V .V .V .h V aV .V .V aV .V .V . a îl aplicate in vederea creşterii
continue a productivităţii muncii şi
reducerii preţului de cost al construc
ţiilor. S-a prevăzut, printre altele, fo
In anul trecut, colectivul E. M; Aşa că lipseşte posibilitatea unei Candidaţi ai F.O.P. — Gospodarul circumscripţiei losirea pe scară mai largă a prefa
bricatelor, utilizarea materialelor mai
lonea nu şi-a îndeplinit sarcina de urmăriri zilnice şi a unui control sis eficienie ca oţeluri speciale, mase
plan privind calitatea cărbunelui. In tematic asupra calităţii muncii. In Strada din spatele gării C.F.R-. Ca tinţa comitetului executiv al sfatului podăreşti întreprinse de deputatul V. plastice etc. A fost subliniată necesi
dicii de calitate planificaţi n-au fost mod greşit, penalizările se reparti lau era desfundată. La acest lucru popular, cela discutate cu cetăţenii. Timiş. tatea unei mai strinse legături întro
realizaţi nici într-o lună. Din cauza zează arbitrar pe toate brigăzile, in a reflectat şi deputatul Victor Timiş. proiectanţi, constructori şl benefi
conţinutului ridicai de şist vizibil au diferent de rezultatele acestora In De aceea, şi-a propus să discute cu N-a durat mult timp şi cetăţenii, Mulţi cetăţeni îl cunosc pe tov. ciari, cit şi predarea proiectelor com
fost rebútate circa 8.000 tone de căr calitatea cărbunelui. Acesta este un împărţiţi pe brigăzi de lucru, au Victor Timiş şi ca pe un bun mai plete pe întregul obiectiv şi In deca
bune, iar penalizările plătite prepa- sistem dăunător, care nu stimulea cetă(enii circumscripţiei despre unele stru la Uzina „Victoria“ din Călan. laj corespunzător fazei de pregătire.
ratiei Petrila, pentru calitatea neco ză lupta pentru calitate. transformat strada intr-un adevărat Aceasta va da posibilitate construc
acţiuni ce urma să le întreprindă In cei SI ani de cind lucrează aici
şantier. Au săpat şanţurile şi au
respunzătoare a cărbunelui, sint mai Comitetul de partid n-a făcut din pentru a schimba aspectul străzii. montat chiar ei conducta de apă. şi-a ciştigat stima întregului colec torilor ca pină ia începerea lucrări
Intr-una din zile a organizat o în- In acelaşi timp s-au împrăştiat peste tiv. El este un bun organizator al lor să poată asigura întreaga bază
mari de 1,5 milioane lei. calitatea cărbunelui o problemă cen tîlnire cu ei. Atunci cetăţenii au pro 1.000 m.c. balast. Strada a devenit producţiei, om cu iniţiativă, care aju tehnico-materială şi organizarea co
pus ca pe lingă repararea străzii să astfel una din cele mai frumoase din tă muncitorii tineri să crească din respunzătoare a şantierului.
Intr-un articol publicat în ziarul no trală de analiză în care să se stu fie introdusă şi apa potabilă. Depu oraşul Călan. punct de vedere profesional.
stru nr. 2501 din 10 ianuarie a.c. dieze temeinic cauzele şi să fie traşi tatul Victor Timiş a adus la cunoş In urma discuţiilor purtate s-au tras
se analizează cauzele ce au dus la ia răspundere toţi cei care se fac Aceasta este una din acţiunile gos- A. OARGA concluziile necesare, care să ducă la
nerealizarea planului de calitate a vinovaţi. El s-a mulţumit doar ca in îmbunătăţirea în continuare a activi
cărbunelui şi se critică conducerea
tehnico-administrativă şi comitetul fiecare şedinţă de lucru să aducă vor w ăm tăţii organizatorice şi economice pe
de partid al exploatării pentru ne ba şi despre calitate, fără însă a sta şantierele de construcţii.
glijarea unui important indicator de bili măsuri eficiente, concrete, cu res
plan — calitatea. ponsabilităţi precise in această di k mSjioGuî alegătorilor Realizări şi propuner Âl 2 0 0 -le a cinematograf
recţie.
In satul Cimpa, la punctul de agi
Era de aşteptat ca şeful exploată Calitatea cărbunelui se hotărăşte în PAVEL TURCU taţie s-au strins în acea seară mai Sala căminului cultural din din localitate şi brigada artisti sătesc
rii, tov. ing. Gheorghe Feier, secre abataj şi mai puţin la banda de clau- este preşedinte al G.A.C. Toteşti, mulţi cetăţeni. Ei au venit să dis comuna Berthelot, raionul Ha că de agitaţie a Casei raionale
tarul comitetului de partid, tov. Tra baj sau culbulor. De aceea se im raionul Haţeg. Pentru merite în cute cu candidatul lor din circum ţeg, a devenit neîncăpătoare. de cultură au prezentat un bo Recent, în satul Almaş Stănija
ían Costea şi preşedintele comitetului pune ca principală sarcină intensifi activitatea sa, a fost propus can scripţia electorală comunală nr. 89. Peste 270 de cetăţeni, s-au adu gat şi frumos program. din raionul Alba, a avut loc
carea muncii politice în rîndul mine didat al F.D.P. în circum scrip nat aici pentru a se întîlni cu inaugurarea celui de-al 200-lea
sindicatului tov. Iosif Şandru, să rilor pentru ca aceştia să facă o Candidatul Ion Berindei, vorbindu- candidatul F.D.P. Miron Belea, ANA GLIGOR cinematograf sătesc din regiune.
selectare bună a şistului vizibil din ţia electorală comunală nr. 5. le alegătorilor despre realizările ce pentru alegerea deputatului în corespondentă Despre importanţa acestui eve
tragă învăţămintele necesare şi să cărbune. Şefii de brigăzi, de schimb, tăţenilor din satul Cimpa, oraşul re Marea Adunare Naţională în lo niment au vorbit tovarăşii ing.
IOAN POPA gional Petroşani, a arătat că aici func cul rămas vacant pentru circum In circumscripţiile electorale Vasile Roscol şi Victor Negru-
stabilească măsuri concrete de îmbu este preşedintele com itetului c- ţionează in prezent o şcoală de 8 scripţia .electorală Haţeg. din oraşele şi comunele de pe ţiu, şeful secţiei de cineficare a
xecutiv al sfatului popular co ani, iar in cătunul Răscoala a fost raza oraşului regional Petroşani, raionului.
nătăţire a activităţii de viitor. maiştrii şi toţi ceilalţi factori care munal Cîlnic. A fost propus can construită o şcoală de patru ani. Cei care au luat cuvin tul în au avut loc întîlniri ale candi
didat al F.D.P. pentru circum Tot în anii de democraţie populară cadrul întîlnirii, au vorbit pe daţilor F.D.P. cu alegătorii. Pină In continuare, în faţa a peste
S-a făcut oare acest lucru? Rezul concură la realizarea calităţii, trebuie scripţia electorală comunală nr. 4. nu fost date în folosinţă căminul cul larg despre viaţa nouă a colec- la data de 20 februarie, s-au 200 de m ineri şi colectivişti din
tatele nesatisfăcătoare obţinute. in să simtă mai mult răspunderea per tural, cinematograful sătesc, biblio tiviştilor, despre realizările obţi desfăşurat 280 asem enea întîl localitate, au fost prezentate fil
prima lună a anului, dovedesc că nu. sonală pentru calitatea muncii lor. teca şi multe alte obiective. nute în anii Republicii. Munca niri, la care au participat 11.743 mele „Lanterna fermecată" şi
Pc lingă nerealizarea planului de Alegerea şistului nu trebuie lă în gospodăria colectivă, au ară de cetăţeni, luînd cuvin tul aproa „Chermesa".
sată ia bunul plac al fiecărui om. Pentru viitor, cetăţenii an propus tat ei, a schimbat viaţa oameni pe 500. Cu aceste ocazii au fost
ca împreună cu organele locale să se lor. Mulţi colectivişti şi-au con făcute un număr de 337 propu GHEORGHE DOBRESCU
producţie, indicele de cenuşă admis Ea trebuie îndrumată, condusă cu efectueze asfaltarea şoselei dintre struit case noi, şi-au cumpărat neri, majoritatea referindu-se la inspector al I.C.R.S.
a fost depăşit cu 1,025 la sută, iar pricepere şi controlată în permanentă. Cimpa şi Lonea. La această lucrare, mobilă, duc o viaţă îmbelşuga buna gospodărire şi înfrumuse
ţa granulaţia cu 2,6 in sută faţă de oamenii s-an angajai să contribuie tă. S-a schimbat m ult şi aspec ţare a circumscripţiilor. Inovatori premiaţi
planificat. Pentru aceasta este necesară şi o prin muncă patriotică. tul comunei. In ultim ii ani, de
bună pregătire profesională. Nu e su pildă, s-au construit noi căm ine Printre cele mai importante In anul care a trecut, mtllţx
Dacă în realizarea cantitativă a pla ficient a ne limita la cele dteva Propunerile culturale în satele Fărcădin şi propuneri pot fi enumerate ca inovatori, muncitori, ingineri şi
nului pe anul in curs au existat şi cursuri de calificare pentru ajutori Găuricea. In satele Berthelot şi nalizarea pîrîului Roşia şi intro tehnicieni de la fabrica chimică
mineri, mineri şi artificieri şi a spune prind viaţă Crăguiş s-a introdus lum ina ducerea apei potabile în cartie din Orăştie, au făcut numeroase
electrică. De asem enea, s-au exe rul Bărbăteni al oraşului Lu- propuneri de inovaţii valoroase,
unele greutăţi pricinuite de ger, ne că am făcut deajuns. In sistemul în Ion Dinea asculta cu atenţie cutat o serie de reparaţii la şco peni, extinderea iluminatului pu care au adus fabricii econom ii
realizarea planului de calitate nu în văţământului profesional trebuie cu pe cei care vorbeau. Ii cunoş lile din comună. blic în satul Taia şi deschide în valoare de peste 3.600.000 lei.
găduie nici o motivare. Dacă adău prinşi toţi muncitorii, tehnicienii şl tea pe fiecare. De cîte ori nu rea unei unităţi de librărie în Numărul, inovatorilor în conti
găm şi cele 420 tone de cărbune re inginerii. Toţi trebuie să înveţe, să-şi s-au sfătuit împreună, aşa ca şi Dar ei nu se vor opri aici. Sînt satul Cimpa, darea în păstrare nuă creştere, cit şi valoarea ino
reîmprospăteze necontenit cunoştin acum. Augustin Burta termină hotărîţi ca şi în anii viitori să a zonelor verzi cetăţenilor din vaţiilor aplicate în procesul de
de vorbit. El a propus ca la ca realizeze lucrări gospodăreşti im circum scripţia electorală nr. 60 producţie, au adus colectivului
bútate, pentru care s-au cheltuit a- ţele şl să-şi perfecţioneze pregătirea pătul străzii să se construiască portante în comună. In acest a oraşului Lupeni şi altele. fabricii locul II la concursul de
proximativ 348 de posturi, se relie profesionala. un podeţ cu tuburi de beton. scop, în cadrul adunării colecti inovaţii ce se desfăşoară în ca
fează şi mai pregnant vina factorilor Cu toţii au fost de acord. A doua viştii Traian Jorgoni, Anton R. M. drul Ministerului Industriei Pe
de răspundere amintiţi mai sus. Conducerea tehnică şi administra zi s-au şi apucat de lucru. Pină trolului şi Chimiei — sectorul
tivă şi comitetul de partid trebuie să acum s-au procurat şi transpor chimiei anorganice. Pentru activi
De unde pornesc aceste lipsuri? De întocmească un plan de măsuri pre tat tuburile, pietrişul şi alte ma tatea lor rodnică, peste 100 de
cise, eficiente care să ducă la teriale. Cetăţenii din circum inovatori, au primit zilele tre
scripţia electorală nr. 3 din co cute, premii în bani în valoare
Ia înţelegerea greşită a posibilităţi- Îmbunătăţirea calităţii cărbunelui. muna Cut, raionul Sebeş, au de 23.253 lei.
participat cu toţii la înfăptuirea
ior şrfdzet'velor interne de care dis De asemenea, trebuie grăbită propriei lor propuneri.
pune colectivul. Or, dacă tocmai unii montarea maşinii de curăţat vagonete
factori din conducerea exploatării care aşteaptă de mai multe zile în
incinta exploatării. Minerii trebuie
împărtăşeso ideea imposibilităţii rea să primească un ajutor tehnic mai
lizării planului de calitate, — cazul calificat din partea maiştrilor mineri, Bercu, Şteian Lăpugean şi alţii,
ing. şef Vasile Ciripel, — evident şefilor de brigăzi şi de schimburi. La
că nu ne putem aştepta nici la mă rîndul ior aceştia să pretindă fiecă Fier vechi pentru oţel nouau făcut o scrie de propuneri.
suri eficiente in această direcţie. ruia să aplice cu stricteţe puşcarea
In satul Crăguiş s-a propus con
selectivă a cărbunelui, alegerea şis
Este complet greşit să pornim de la tului vizibil şi armarea corectă a struirea unui cămin cultural, iar
faptul că dacă in anul trecut planul abatajelor pentru evitarea prăbuşiri
în Berthelot a unei noi şcoli de Tineri evid en ţiaţi
de calitate nu s-a realizat, nu se va lor de şist în cărbune.
Pregătii* ea secţiilor de votmre 8 ani. Cetăţenii din satul Tuştea, Colectivul de muncă de la la
putea realiza nici anul acesta, întru- Comitetul sindicatului trebuie să au propus introducerea curentu minorul de 800 mm. al C.S. Hu ciparea lor activă la această ac*
lui electric. nedoara a pornit anul acesta n o i' ţiune, se evidenţiază tinerii Vir
cll zăcămîntul de cărbune este ace pună în centrul întrecerii socialiste In întîmpinarea alegerilor de comunele Gurasada, Almaş Săliş- acţiuni de colectare a fierului gil Radu, Constantin Petcu, Con
deputaţi de la 3 martie, în co te şi Zam, prin grija com itete Tntîlnirea cu candidatul Miron vechi. In acest fel s-au colectat stantin Com ilä, Ion Pavel, Ma
laşi. Că acesta este punctul de vedere calitatea cărbunelui. ‘Rezultatele în m unele raionului IIia se fac in lor executive ale sfaturilor popu Belea, a constituit astfel un pri şi predat oţelăriilor combinatu rin Bohara şi Nicolae Ţiu.
tense pregătiri. O atenţie deose lare s-au confecţionat 25 cabi lej de analiză a realizărilor ob lui 527 tone de fier vechi, din
al conducerii tehnico-administrative trecerii să se urmărească zilnic prin bită se dă şi pregătirii secţiilor ne de vot. De asem enea, la Cer ţinute şi de propuneri preţioase care aproape 100 tone aparţin ŞTEFAN POPESCU
de votare şi a urnelor. Pină acum te j s-au m ontat deja 10 cabine pentru viitor. tinerilor din secţie. Prin parti- secretarul comitetului U.T.M.
a exploatării se vede şi în superficia grafice la nivelul fiecărei brigăzi şi de la laminorul de 800 mm.
au fo st pregătite 41 secţii de
litatea cu care a fost întocmit planul echipe. Angajamentul colectivului de al C.S. Hunedoara
de măsuri tehnico-organizatorice pe a se încadra în indicii de calitate
anul in curs. Din totalul de măsuri stabiliţi, trebuie să devină realitate. votare şi s-au confecţionat 33 de vot, la Săcărîmb 6 cabine, iar In continuare, pe scena cămi Confribufia unui grup de controlori
preconizate să asigure îndeplinirea S. TRUŢA urne volante şi 44 urne fixe. In ia Şoim uş 4 cabine. nului cultural, artiştii amatori
planului la toţi indicii, una singură -Luna cărt»|asate" In f a ţ a s ta n d u lu i d e c ă r f i oooooooooo La acţiunea de colectare şi tăţi de fier vechi prin împreju
se referă la îmbunătăţirea calităţii predare a fierului vechi, parti rimile sectorului. Cu grijă de
cărbunelui. Este vorba despre aplica cipă cu multă însufleţire şi gru buni gospodari, Iau adunat şi
pul de controlori tehnici de ca l-au predat oţelăriilor (în can
rea puşcării selective şi alegerea şis Tovarăşa Eottesch Terezia, respon- erau luate şi aşezate cu grifă de-o tlurile broşurilor expuse, întrebau de ziua aceea şi Ion Ludoşan, Gheorghe litate de la sectorul turnătorii titate de peste 1.300 kg.).
tului. Nimic de spus, alegerea şistu noutăţi, răsfoiau cu atenţie cărţile Martin, unul dintre cei mai buni ci al C.S. Hunedoara. Zilele trecute
lui asigură calitatea cărbunelui. Dar, sabila librăriei din Miercurea, nici parte. Căr(i şi broşuri cu caracter ce ii interesau. titori ai bibliotecii, Maria Armean, I. CIUBA
nu este indicat nici un procedeu, Elisabela Langa şi alţi colectivişti. ei au depistat însemnate canti corespondent
nici o metodă de muncă în acest n-a apucat bine să-şi dezbrace palto- politic, agrozootehnic, de populari- — Aş dori ceva despre încheierea La plecarea din cămin aceştia duceau
sens. Mai mult, conducerea exploa colectivizării agriculturii... sub braţ cîte una sau mai multe
tării nu priveşte cu tot simţul de nul pentru a începe, ca de obicei, zare a ştiinţei. Tot ceea ce trata Lucrul ăsta îasaţi-î în seama noastră...
răspundere nici înfăptuirea propune — Si eu o carte despre întărirea
rilor făcute de muncitori şi întîr- serviciul şi pe uşa unităţii a intrai probleme apropiate de preocupările
zie 'nejustificat aplicarea lor.
bibliotecara din localitate. colectiviştilor, de munca lor de :i Septem brie 1962. Dialog între Aşadar, problema colectării şi
Un exemplu concludent este pro conducerea tipografiei Deva şi predării fierului vechi a rămas
punerea făcută cu privire la stabi — Bună ziua! cu zi. Pentru că. aceste cărţi, lor le puterii economice a colectivei. Că cărţi cumpărate de la ştand. In urma comitetul organizaţiei de bază în sarcina organizaţiei U.T.M. de
lirea precisa a indicilor de calitati U.T.M. aici. Ce s-a făcut în continuare ?
pentru fiecare brigadă, tinîndu-se sea — Bună, tovarăşă Solomon. Afi erau destinate. Bibliotecara şi res pentru asta muncim... lor, bibliotecara şi responsabila li Mobilizaţi de com itetul U.T.M.,
— Problema fierului vechi lă- tinerii de Ia tipografie au strîns,
venit după cărţi ? ponsabila librăriei, hotărîseră ca, ală Bibliotecara şi responsabila libră brăriei priveau mulţumite. Standul saţi-o în seama utemiştilor. bucată cu bucată, tot fierul
riei răspundeau tuturor solicitărilor, de căr(i se înscria printre acţiunile Avem sarcină în această privin vechi, toate m etalele ce nu mai
— Păi, nu ştii proverbul ? — a turi de celelalte acţiuni ce au avut ţă şi vrem să fim la înălţime. puteau fi utilizate.
răspuns lot cu o întrebare, zîmbind. loc în cadrul ..Lunii cărţii la sate", făceau recomandări, dădeau expli reuşite, organizate în „Luna cărţii la
tovarăşa Elena Solomon. Cine se să organizeze la căminul cultural în Cuvintele hotărîte ale membri Pînă aici, cuvinte de laudă.
scoală de dimineaţă... ziua următoare, duminica, şi un ştand caţii. Uneori, pc marginea unei sate". Din ştand, în ziua aceea, au lor com itetului U.T.M. îi con Nu se cuvin însă cuvinte de
de cărţi cu vînzare. vinsese pe cei din conducerea laudă pentru ceea ce a urmai.
— Atunci, să trecem la alegerea cărţi, colectiviştii purtau discuţii, fă fost difuzate peste 50 de cărţi şi bro tipografiei.
cărţilor. A doua zi, la căminul cultural au ceau aprecieri. şuri.
venit să-şi petreacă timpul liber nu-
Prin faţa ştandului an trecut in V. CHIŞ
Cele două femei au început să mer0 ş\ colectivişti. Mulţi dintre aceş- M><KXX>0<X>C'00000000< >?>000><x>0C0000000<Xxx>00OO00oo<'><>00
ma de natura stratului de cărbune şi xamitieze cu atenţie volumele din i\a se opreau, in sala mare. în faţa% Dînd dovadă de pasivitate, com i
a posibilităţilor de care dispune. Dar, ofturile librăriei. Unele dintre ele ştandului de cărţi. Parcurgeau ti-1 tetul U.T.M. (secretar N icolae
pină in prezent nu s-a făcut nimic. <JOOO<V<KXXW OOOO0<XW><XXKXXHX>00000000000\ lonescu şi locţiitor Petre Pos
telnicii), a neglijat predarea fie
rului vechi strîns. Aşa se face
P rod u cerea şi p rocu rarea ^emiratelor prim că şi acum, după aproape 5 luni
Agrosem —ac|luasi de m are însem nătate de la data cind a fost adunat,
fierul vechi stă şi în prezent sti
vuit într-uniil din colţurile curţii
tipografiei (! ?).
PrLnlre alte activităţi, întreprinderea exemplul unor gospodării colective tru producerea seminţelor şi contrac Aclivifăţi culturale
regională Agrosem se preocupă de cum sint cele din Daia, Dobra, Cistei, tarea lor cu Agrosemul.
asigurarea şi aducerea la STAS a se Aurel Vlaicu, Geosgiu, precum şi al cu fem eile
minţelor de legume, de plante tehnice Staţiunii experimentale hortiviticole Pină în prezent majoritatea unită
şi furajere, precum şi a materialului din Geoagiu, oare au predat ţilor agricole din regiune au procu Săptămina], în fiecare miercuri, Ia
săditor viti-pomlcol necesar unităţi la Agrosem însemnate cantităti rat de la Agrosem cantităţi însemnate
lor agricole socialisto din regiune, in de sămîntă de bună calitate, reali- de seminţe de legume, de plante fura căminul cultural din comuna Şibot se
vederea obţinerii unor producţii a- zînd astfel însemnate venituri bă jere şi porumb dublu hibrid. Rău este
gricole din ce în ce mai ridicate la neşti. că unele gospodării colective ca, de organizează acţiuni cultural educative
hectar. pildă, cele din Cricău, Bucerdea, Ba
Preocupîndu-se eu aceeaşi grijă de ia de Criş, Ruşi, Berthelot, Simeria, cu femeile. Prin tematica lor bogată,
Datorită muncii desfăşurate de către asigurarea seminţelor pentru anu] Sîntandrei, Brănişoa, Lăpuşnic, Tur-
colectivul de lucrători al întreprin viitor, întreprinderea a realizat pla daş, BaJomir şi altele nu se preocu aceste acţiuni au atras un mare nu
derii s-a reuşit să se producă şi să nul de contractări la sămînta de ma pă do ridicarea la timp a seminţelor.
se preia de la unităţile producătoa zăre în proporţie de 240 la sută, la măr de participante. Cu mult interes
re cantităli sporite de sămînlă de lucemă, 166 la sută, sparcetă 120 la Ţinînd seamă de faptul că peste
mazăre, măzăriehe de primăvară, le sută ele. au fost urmărite serile de calcul,
gume, cereale, vită altoită etc., asi- puţină vreme vor Începe însămînţă-
gurindu-se astfel necesarul de să- Cele mai mari cantităti de sămin- jurnalele vorbite, călătoriile pe hartă
mintă pentru unităţile care au în tă au fost contractate cu gospodăriile rile de primăvară este necesar ca
cheiat contracte eu Agrosemul pre colective din Vinjul de Jos, Galda şi alte manifestări. Ele au Îmbogăţit
cum şi pentru o mare parte din cele de Jos, Vinerea, Orăştie, Daia, Pău- toate unităţile agricole din regiune
care nu au încheiat contracte. m, Sîrbi şi altele. Unele G.A.C insă, nivelul de cunoştinţe al femeilor.)
cum aînt cele din Deva, Totol, Apol- să treacă de urgentă la procurarea
In legătură cu producerea semin dul de Jos, Leşulc, Reeiu, Boşorod Deosebit de atractive au fost şi con
seminţelor ce se găsesc în stocurile
ţelor merită să fit scos In evidenţă etc, manifestă mal puţin inlersi pen ferinţele cu tema „Prietenia dinfrs
Agrosemulul.
mamă şi fiică", „Respect şi încredere
Ing. Az HONDOLA
ilm tom l întreprinderii Agrosem reciprocă în familie“ şi altele.
Un punct de atracti'e sint şi cemis
rile de citit. S-au evidenţiat prin ac
Una dintre echipele fruntaşe de la oţelăria electrică a C.S, Hunedoara este cea condusă de prim-topi- tivitatea desfăşurată cercurile de cU
ternil Vasile Qeorgescu. In prima de cadă a lunii in curs, această echipă « produs 18 tone, oţel special peste tit nr. 2, 10 şi 13. j
plm ţi m a înregistrat rcfoL ţţQiQ, % QNQIU t CONŢA&
