Page 91 - 1963-02
P. 91
PAG. * DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2542
învăţămîntul politic U. T. M. Seri de iarna AGENDA »'V V A V .V /.V A V .V .V .V .V A SV A V .V .V M V A V .V A V 8V A ,«
~— aVl , Oladl\o- in at enţ i a í
28 FEBRUARIE 1963
¦: ---------------- -— — ¦-— — <
Preocupare continuă Gospodăriilor aoricole coleotiwe şi de staîi:;
Una din formele principale fo de tov. Sanda Truşan — din La o anumită oră, toate poteci tă mîndrie tinărul Dumitru Bcdea. Programul 1: 5,07 Muzică inter i O.C.L. PRODUSE INDUSTRIALE \
losite de Comitetul U.T.M. de secţia depănat, şi la cercul „Să le satului Vălişoara duc spre şcoa Are motive. Este iloar vorba des pretată de fanfară; 5,40 Cinteee
la fabrica „Sebeşul" în munca ne cunoaştem patria socialistă", lă. Aici tinerii se pregătesc de zor pre noile realizări din satul lui şi jocuri; 6,07 Mici formaţii de DIN HUNEDOARA, %
de educare comunistă a tinere unde este propagandistă tov. pentru cel de al VlI-Iea concurs al natal. Autoarea versurilor este Vir- muzică uşoară ,• 6,30 Cîntşce
tului este învăţămîntul politic Silvia Petraşcu — din secţia în formaţiilor artistice de amatori. ginia Resiga, directoarea căminu populare romineşti; 7,10 Muzică i v ă a f e r ă sorH m en fe variat© d e m a te r ia le d e construcţii:""
U.T.M. In acest an de învăţă- cheiat, s-au înregistrat rezultate lui. Ea, împreună cu tinerii din de estradă; 7,30 Sfatul medicu
m înt s-a acordat o mare aten bune în ceea ce priveşte frec ?n seara cînd am poposit la Vă brigadă, a alcătuit textul intitulat: lui : Importanţa regimului alimen *: — cherestea răşinoasă şi foioasă;
ţie încadrării cursanţilor la for venţa şi însuşirea de către lişoara, echipa de dansuri avea re „înfloreşte satul nostru“. tar fără sare pentru bolnavii de
mele cele mai corespunzătoare, cursanţi a materialului predat. petiţii. Învăţătoarea Viorica Borza, inimă, rinichi şi hipertensivi; 8,08 ciment şi var; >
ţinîndu-se cont de pregătirea aces Lecţiile expuse sînt legate de instructoarea formaţiei, explica cu Tinerii din brigada de agitaţie Melodii populare romineşti ? 9,25
tora, vîrsta, locul de muncă, do activitatea concretă a cursanţi multă răbdare si tragere de ini s-au dovedit a fi buni actori. Pen Solişti de muzică uşoară; 11,05 ipsos şi ţiglă; í
rinţa m anifestată. Cei 365 de lor, iar unele din ele sînt ur mă mişcările unui dans local denu tru a te convinge de acest lucru, Muzică uşoară interpretată da or
cursanţi înscrişi au fost cuprinşi mate de vizite în întreprinderile mit „Vălişoreanca" — nou pentru este suficient să asişti la un mo chestre de coarde; 14,00 Cintă cărămidă şi trestie; í
în 26 de cercuri de învăţămînt. oraşului. Rezultatele bune care începători. La semnele instructoa nolog pe care îl interpretează A- orchestra de muzică populară
le obţin tinerii la învăţămîntul rei perechile de tineri se mişcă in vram Huli. Ii mai lipseşte, fără 'în „Doina Moldovei“ a Filarmoniali Í — sticlă-geam pentru sere, în caniLí
Cu sprijinul biroului organi politic U.T.M. se răsfrîng pozi tr-un ritm rapid, însoţind jocul cu doială, mult din ceea ce se chea de Stat din Iaşi; 14,30 Muzică
zaţiei P.M.R. au fost selecţio tiv asupra activităţii ce o des strigături specifice locului. Cine mă măiestrie actoricească, dar de uşoară romînească; 15,00 Din .ităţi mari şi diferite dimensiuni, precumi
naţi ca propagandişti membri făşoară în fabrică. Grăitor în a- sînt tinerii care îndrăgesc, deopo pune toată străduinţa şi pricepe muzica popoarelor ; 16,15 Vorbeş
de partid cu experienţă în a- ceastă privinţă este faptul că în trivă, dansul ? Fie că e vorba de rea. te Moscova 1; 17,10 Program de *: şi unelte agricole $
ceastă muncă, care depun mult luna ianuarie, toţi tinerii şi-au Floarea Neamţ, Marja Munteanu cintece la cererea asailtătorilor ,-
interes în buna desfăşurare a realizat sarcinile de plan. sau Cornel Medrea, ci au acelaşi Ar fi multe 'de spus şi 'despre 18,00 Universitatea Tehnică ra V . V . » « W . V . V . V . V . W . V»V . %V»VeV « V . V s V . V«W n W dW oVB
cercului pe care-1 conduc. De (el. Să se prezinte cît mai bine formaţia de cor unde profesoara dio; 18,15 Muzică populară din
exemplu, la cercul de studie MIHAI PURŢUC Ia concurs. Elena Hîrză îşi dă silinţa să ob Dobrogea, interpretată la ţibulcă
re a Statutului U.T.M. condus corespondent ţină rezultatele scontate. de Marin Moraru şi la caval de
lată-ne in sala unde repetă bri Anton Boţea,- 18,30 Lecţia de lim
La fiecare seminar — bine pregătiţi gada artistică de agitaţie. Din tex 'Artiştii amatori de la Vălişoa ba franceză (pentru începători) ,•
tul pe care-l pregăteşte, afli mul i 18,40 Tineri interpreţi de muzică I
Cercul de învăţămînt politic popor în anii puterii populare. te lucruri îmbucurătoare despre Vă- ra doresc să obţină un rezultat cil uşoară; 19,00 Jurnal de Întrece ş U TOT
U.T.M. „Să ne cunoaştem patria Cursantul Onescu Doinei Lazăr re; 19,15 Program muzical pentru
socialistă" din G.A.C. Vîlcele Re a vorbit bine despre bogăţiile lişoara. Să cităm un fragment din mai bun la cel de al Vll-lea con fruntaşi în producţie din indus *r
le este frecventat de 23 cursanţi. subsolului R.P.R. Răspunsuri bu trie ; 22,55 Muzică de dans.
Ca urmare a preocupării perma ne au mai dat şi tinerii Izidor text : curs al formaţiilor artistice de a- f SÂSm
nente a organizaţiei de bază Rcgaci, Ignat Romaniţa şi alţii. Programul II : 12,45 Muzică m
U.T.M. faţă de buna organizare Tot satul, în lung şi-n lat maiori. Dovada o constituie fap uşoară romînească; 13,25 Muzică
şi desfăşurare a activităţii cer Pentru ca lecţiile ce se predau populară romînească şi a minori
la această formă de învăţămînt Este radioficat, tul că ei nu precupeţesc timpul lor
In magazine neon, liber pentru a se prezenta bine
Şoseaua e asfaltată, pregătiţi pe scenele concursului.
CORNEL1U RUDA
cului, tinerii înscrişi participă cu să fie cît mai atractive, propa Ga oglinda de curată metodist principal la Casa tăţilor naţionale; 14,10 Melodii
regularitate la predarea lecţiilor gandistul, în expunerile pe care Aceste versuri le recită cu mul regională a creaţiei populare de estradă; 16,30 Cintece şi
iar la sem inarii se prezintă în le face, foloseşte harta R.P.R. In jocuri populare romineşti; 18,45
totdeauna bine pregătiţi. La lec acest fel, cursanţii îşi însuşesc Jocuri populare romineşti execu
ţia „Frumoasă şi bogată eşti pa mai tem einic tem ele predate, Concursul posturilor sanitare tate la diferite instrumente,- 19,45
tria mea", toţi cursanţii au vor lecţiile le suscilă un interes mai Muzică de dans; 20,40 Melodii
bit despre neîntrecutele frumu mare. MARIA BARA La fabrica „Sebeşul“ din Sebeş In urma examinării teoretice şi populare din ţări socialiste; 21,15 ţ co o P E R tris
seţi ale patriei noastre, despre corespondenta schimbul de dimineaţă îşi termina practice, cea mai bună pregătire au
Muzică de dans ; 22,00 Concert de
realizările m ăreţe înfăptuite de muzică uşoară.
se programul. Grupuri, grupuri arătat-o componentele posturilor sa
Contribuţia unei brigăzi s-au îndreptat spre cabinetul medi nitare din secţiile încheiat, atelie ÍM CONS
cal al fabricii. Aici urma să aibă rul mecanic şi circulare. Diploma şi
.5
loc concursul posturilor sanitare. De drapelul de post sanitar fruntaş au 28 FEBRUARIE 1963
Wm ătn brigăzile fruntaşe de la ştrll Ion Muntean, Ronuilus Mic şi şi in munca practică de fiecare zi fost inmînate tov. N. Aleman şi T, vs5
laminorul de 450 mm. al C.S. Hu Kreilzer Ion. ele s-au dovedit bine pregătite, to DEVA : Balada husarilor — ci
nedoara este şi cea care lucrează tuşi, pentru acest concurs mi făcut Albu, de la atelierul mecanic. nematograful „Patria“ ; HUNE 5
Ia linia de proîile mijlocii şi benzi. NICU POP pregătiri in plus. Dr. RADU CĂRPIN1ŞAN DOARA : Ultima bătălie — cine
Membrii acestei brigăzi au parti corespondent corespondent matograful „Victoria“ ; S1MERIA : >
cipat, în zilele cele mai grele de în Mongolii — cinematograful „/. Pin- \\W.V,Vsv.VV.VVVV'.’V,v.’
gheţ, la încărcarea şi descărcarea a D IN PO ŞT A S A PT AM INII tilie“ ; PETROŞANI: Specialist în
dfîerlte materiale in depozitul Peştlş. toate — cinematograful „Al. Sa
8 Colectivul exploatării minie &SR5H5E5H5R5 H555ES5E5H52 şcoală nouă. Colectiviştii şi-au bia“ ; Soţul sofiei sale — cinema
La manipularea celor aproape re Lupeni — ne informează tov. construit case din cărămidă, au tograful „7 Noiembrie“ ; ALBA
1.800 tone de materiale şi-au adus A. MICA — îşi consolidează pe tj] La redacţia ziarului nostru au m cumpărat mobilă nouă, aparate IULIA : Regăsirea — cinema
contribuţia toţi membrii brigăzii. zi ce trece succesele obţinute în de radio. Trăiesc o viaţă nouă, tograful „Victoria“ ; Vară roman
Merită să fie evidenţiaţi Ronuilus sporirea producţiei de cărbune rU sosit numeroase scrisori ale co- rfl tică — cinematograful „Î3 August“; FILIALA INSTITUTULUI «4
Joce, Iosii Lapoş, Nicolae Cazan, cocsificabil în luna trecută. Pî- 8 Muncitorii şi cadrele teh- SEBEŞ: Fetele — cinematograful
Vaslie Pădurean, Ion B. Pop şi mal- trj respondenţilor voluntari în care K nico-inginereşti de la secţia re ,,Progresul“ ; Două reprize în iad 85
nă la 23 februarie s-au extras paraţii m ecanice a U.R.U.M. clin — cinematograful „Ai. Sadoveanu";
Vînători colective în afara sarcinilor de plan 3.730 gj sînt evidenţiate noi realizări ale 0] Petroşani — ne scrie tov. R. ORÂŞTIE: O viată — cinemato | DE CERCETĂRI MINIERE PETROŞANI
tone de cărbune cocsificabil de BALŞAN — s-au angajat să re graful „V. Roaită"; Cetatea llu-
De curînd, lucrătorii ocolului bună calitate. Rezultatele cele jjj oamenilor muncii de la oraşe şi qj pare utilajul minier la timp şi ramzamin — cinematograful „Fla
silvic din Orăştie au organizat mai bune le-au obţinut colecti în bune condiţiuni. Angajamen căra“ ; HAŢEG; Un om trece prin
o vînătoare colectivă de mis vele sectoarelor IT1 şi I B. In jjj sate. Lrj tul este tradus în fapte. Briga zid — cinematograful „Popular“ ;
treţi. Brigada condusă de comu ultima vreme obţin rezultate bu da lui Gh. Tefeleş, a terminat BRAD: Alibiul nu ajunge — ci
nistul Vasile Vulsan din parche ne şi sectoarele II şi IV B, care HSHSHSESE5E5 35H5R5H5H5HS cu 10 zile mai devreme repara nematograful „St. roşie“ ; LONEA: || s t r a d a lo v a n llo r n r , 1, o r g a n i z e a z ă
tul Grădişte, în prima zi de vî timp îndelungat nu-şi îndepli ţia la cinci locom otive cu acu Pescuitori în ape tulburi — cine
nătoare, a vînat doi m istreţi. Cu neau sarcinile de plan. informează maistrul miner GH. mulatori, iar echipa lui Vasile matograful „Minerul"; TEIUŞ: | în z i u a d e 11 m a r t i e 1 9 6 3 , la s e d i u l filia le i, |
BORŞ — se desfăşoară o între Ştefan, a terminat cu cinci zile Fantomele din Spcssart — cine
aceasta, planul ocolului la carne • M ecanicii şi l'ochiştii de cere susţinută pentru îndeplini înainte de termen repararea a matograful „V. Roaită“; ZLATNA: i8
de vînat pe primul trim estru al poului de locomotive din Petro rea sarcinilor de producţie. Mi două culbutoare .vibrante pen Vîrsta de aur a comediei — cine
anului a fost realizat. şani — ne scrie tov. N. CÎNDEA nerii din revirele maiştrilor N. tru minele Aninoasa şi Lupeni. matograful „Muncitorul“ ; ILIA : § CONCURS |
— continuă cu succes acţiunea Groza, F. Ciuclan, I. Zîrna, şi- Cu m ult înainte de termen a
A. DRAGAN de remorcare a trenurilor cu au depăşit zi de zi planul de terminat de reparat două pom- j Vînlul sudului — cinematograful l%
corespondent tonaj sporit. Mecanicul C. Mar- producţie. Printre fruntaşi se pe centrifuge şi brigada lui Pe
cu a remorcat, fără dublă trac numără N. Oncu, Gh. Mana Ja, tru Farkaş. Lucrările executate „Gh. Dnjn“ ; APOLDUL DE SUS: %p e n tru o c u p a re a u rm ă to a re lo r posturi:
•k ţiune, un tren pe distanţa Pui- D. Poenar, P. Benea, Ilie Poe- sînt de bună calitate.
Din iniţiativa filialei de vînă Băniţa cu un tonaj sporit — 285 nar, P. Groza, A. Gherman, F. Circul fără cupolă — cinematogra jjjj un ş e f s e c ţ i e c e r c e t a r e
toare Brad, s-a organizat cu cî- de tone. Remorcarea s a făcut Ilea, C. Suciu, I. Groza, mineri, 8 Tovarăşul C. RUSU, profe
teva zile în urmă o vînătoare co fără prelungirea timpului nor I. lovan, T. Mandula, I. Tod şi sor la Şcoala m edie „Avram Ian- ful „23 August“. k S trei cercetători ştiinţifici principali 3Q\
lectivă de mistreţi. Vînătoarea mal de mers. T. Bocşeru, prim-mineri, care cu" din Brad şi N. PANAITES-
s-a desfăşurat în îm prejurim ile şi-au depăşit plapul cu 30—35 la CU, controlor tehnic la C.S.H., Q iu leJift ţi, .
satelor Bulzeşti şi Rîşculiţa. 8 Tovarăşul NICU SBUCHEA sută. ne scriu despre activitatea ca “ ţş§ un c e r c e t ă t o r ş f i i n f m c p r in c i p a l m e d i c
Participanţii au împuşcat pa ne scrie că lucrătorii de la coo drelor didactice şi a elevilor. La m.eJejiro lo g ie
tru porci mistreţi. perativa meşteşugărească „Rete ® In anii puterii populare — Brad comisia metodică a intro 5; f | un c e r c e t ă t o r ş tiin f if ic p r in c i p a l s o c i o l o g $
In viitorul apropiat este pre zatul" din Haţeg şi-au realizat ne scrie tov. I. BRAGA — com u dus recenzarea şi prezentarea PENTRU 24 ORE
conizată o nouă vînătoare co planul de producţie pe prima na noastră Ribiţa din raionul celor mai noi cărţi, iar la Hu § § un t e h n ic i a n Im in ie r %
jum ătate a trim estrului T în Brad şi-a schim bat înfăţişarea. nedoara elevii şcolii de maiştri Vremea se menţine neslabilă cu
lectivă de mistreţi. proporţie de 112,10 la sută la Avem' acum o gospodărie colec urmăresc în secţiile combinatu cerul mai noros ziua. Temperatu Ş; H un t e h n ic i a n I m e d i c a l , ^
ramura industrială şi în propor tivă înfloritoare. Au fost elec lui procesele dc producţie, fac ra variabilă, va fi cuprinsă ziua
MIHAI SUSAN ţie de 142,27 la sută la ramura trificate satele Ribiţa şi Crişan, diferite studii, îmbinînd cunoş înlre minus 2 şi 3 grade, iar Ii
. corespondent neindustrială. au fost amenajaţi zeci de kilo tinţele teoretice cu experienţa noaptea înlre minus 3 şi minus 9 i* Cererile de înscriere la concurs se prim esc îa reglstra- î>
metri de drumuri. A luat fiinţă practică. grade. Local mai coborită. Vînlul M Si
8 La sectorul -180 de la mi va suila potrivit cu intensificări A tura filialei pînă înziua de 28februarie 1963. <
na Musariu a E. M. Barza — ne un dispensar medical şi un din sectorul sud-e.st.
j» Condiţiile cerute pentru ocuparea posturilor sînt afişate ia
punct farmaceutic, iar în satul
n sediul filialei. i
Juncul de Sus s-a construit o
3BISKS
La baza succeselor — membru al consiliului de conducere, gadă la alta. Conducerea brigăzilor ha culturi păioase şi prăşitoare, ia şi alte măsuri pentru întărirea ro
îndrumării competente a activităţii s-a încredinţat celor mai buni colec 3—4 ha. vie şl pînă Ia un hectar cu lului brigăzilor in producţie, Astfel,
sectoarelor de producţie in care lu tivişti, cu experienţă în organizarea plante tehnice. Produd-iile s-au pla tinind seama de indicaţiile date in
nificat, de asemenea, diferenţiat pen diferite documente eu privire la pro-,
buna organizare a muncii crează aceştia, gospodăria colectivă şi conducerea muncii, şcolarizaţi la tru fiecare echipă, avîndu-se grijă blemele organizării muncii în G.A.C
îşi realizează sarcinile stabilite în cursuri dc scurtă durată. In fruntea ca acestea să asigure obţinerea pro precum şi de experienţa pozitivă a
pianul de producţie, ceea ce permite echipelor au fost desemnaţi, de ase ducţiei medii stabilită pe brigadă. unităţilor fruntaşe, s-a stabilit ca in-
consolidarea neîncetată a puterii ei menea, cei mai harnici colectivişti Aşa, spre exemplu, echipei a doua cepînd din acest an să se atribuie
din brigada I-a i s-a planificat să brigăzilor terenul şi mijloacele de
economico-oi ganizalorice. care obţin cele mai bune rezultate realizeze cu 500—600 kg. griu la ha. producţie pe cel puţin trei ani, fapt
mai mult decit celelalte echipe. La ce va permite organizarea unui aso-
fia indicaţia Comitetului raional de viţă, răspunde de faiul cum îşi în planuri sint stabilite lucrările ce se V eriga principală — in muncă. fel s-a procedat in toate brigăzile şl lament in cadrul gospodăriei. De ase
partid Alba, Comitetul executiv al deplineşte sarcinile eehipa de aici. La execută în perioada respectivă, şe După stabilirea componenţei brigă la toate culturile. menea, la întocmirea planului de pro
ducţie s-a stabilit introducerea retri
Sftrtului popular raional şi Consiliul fel, tov. Ana Bobiţan, legumicultoare, dinţele ce se ţin, problemele de ana brigada perm anentă zilor şl echipelor s-a trecut la defal- In munca brigadierilor, o mare În buţiei suplimentare pentru depăşirea
semnătate o are ţinerea corectă a producţiei planificate. Totodată, in
agricol raional, au iniţiat tinerea are ca sarcină să se intereseze de lizat, termenul şi cine răspunde de de produefie carea sarcinilor de producţie. Astfel, evidentei primare. Zilnic, brigadierii afară de faptul că periodic se va ana
unei consfătuiri pe terna organizării bunul mers al activităţii la grădina îndeplinirea fiecărei sarcini. Cu pri cuburile şi mijloacele de producţie faa însemnările necesare în carnetul liza activitatea brigăzilor in şedinţele
brigadierului, completează fişele in consiliului, se va urmări ca in ca
muncii in gospodăriile agricole colec de legume, iar tov. Ioan Seicean, lejul şedinţelor, membrii consiliului Alţi vorbitori, printre care şi tov. au fost dale in primire brigadierilor dividuale de evidenţă a muncii, pre drul fiecărei brigăzi să se organizeze
cum şi celelalte documente, in nor consfătuiri de producţie, eu care o-
tive. La această consfătuire au par care face parte din brigada zootehni prezintă informări despre felul cum Nicolae Feneşer, preşedintele gospo pe bază de proces verbal. Animalele marea muncii şi în controlul calităţii cazie vor fi generalizate metodele de
lucrărilor, brigadierii sînt ajutaţi în1 muncă ale fruntaşilor, pentru ca ele
ticipat activişti ai Comitetului raional că, îndrumă şi controlează activitatea, se desfăşoară activitatea în sectoarele dăriei colective din Bucerdea, au şi uneltele de muncă s-au distribuit dcaproape de către şefii de echipe. să fie cunoscute şi aplicate de către
de oare răspund, iar acolo unde se împărtăşit din experienţa acumulată brigăzilor în funcţie de sarcinile de Documentele primare întocmite de toţi colectiviştii. înfăptuirea acestor
de partid, preşedinţi şi vicepreşedinţi acestei brigăzi etc. brigadieri sint prezentate la contabi măsuri va da posibilitate colectivişti
litate, unde se verifică din nou, în- lor să folosească mai bine rezervele
ai gospodăriilor colective, ingineri constată lipsuri se propun măsuri in organizarea muncii pe brigăzi şi producţie pe care acestea le-au avut dreptindu-se eventualele greşeli, iar de care dispun pentru realizarea şi
apoi — din 15 în 15 zile — tabelele depăşirea sarcinilor stabilite în planul
agronomi şi zootehnişti, brigadieri concrete pentru înlăturarea lor. S-a echipe. Datorită unei bune oţganzări stabilite. Pentru a asigura o bună cu zilele muncă efectuate se afişează de producţie.
la sediul gospodăriei pentru a fl cu
zootehnici şi de cimp, mediol veteri însem nări pe marginea constatat că pregătirile pentru cam a muncii, în anul trecut, la multe păstrare a mijloacelor de producţie, noscute de către fiecare colectivist. Pe baza discuţiilor purtate, a in
De mare însemnătate este şi faptul dicaţiilor făcute in referatul prezentat
nari şi alţi oameni ai munci de răs unei consfătuiri pania de primăvară se desfăşurau culturi, colectiviştii din Bucerdea au ele au fost date în primire colectiviş că periodic şefii dc echipe informea din partea Consiliului agricol raional
pundere din agricultura raionului. anevoios. Aşa stînd lucrurile, într depăşit producţiile planificate, lată tilor din fiecare echipă tot pe bază ză pe brigadieri asupra felului cum şl a experienţei bune acumúlale rte
se îndeplinesc sarcinile echipei, ne către gospodăriile colective fruntaşe,
Cu prilejul consfătuirii a fost scos In scopul unei conduceri cit mai una din şedinţele consiliului, la care cum a iost organizată munca aici. de proces verbal. ajunsurile ce mai există şi se propun participanţii la consfătuire au tra^ în
in evidenţă faptul că la baza succe competente a muncii în cadrul brigă au fost invitaţi să participe şi briga soluţii pentru înlăturarea lor. Briga văţăminte preţioase ai privire la or
selor dobîndite in anul trecut şi în zilor, în fruntea acestora au fost nu dierii, s-a hotărît să se treacă de ur Deoarece gospodăria posedă peste Trebuie arătat că sarcinile de pro dierii, la rindul lor, prezintă rapoar ganizarea judicioasă a muncii în sec
alţi ani de cătra numeroase gospodă miţi cei mai harnici şi pricepuţi co genţă la repararea utilajelor, la pre 1.000 ha. teren, din care 135 ha. cu ducţie nu au fost aceleaşi pentru te in faţa consiliului de conducere torul vegetal şi zootehnic; De aceea,
rii agricole colective din raion stă lectivişti, cu dragoste de muncă, care gătirea seminţei, transportul gunoiu vie, nu foşt formate 6 brigăzi perma toate brigăzile şi echipele. La repar asupra desfăşurării muncii în briga tinind seama de condiţiile specifice
buna organizare a muncii pe brigăzi se bucură da prestigiu în fata celor lui pa cimp etc. Lunar, cu ocazia nente de producţie mixte. Fiecare tizarea lor s-a avut in vedere starea dă, iar acolo unde se constată lipsuri
şi- echipe. Participanţii la discuţii au lalţi colectivişti. Fiind şcolarizaţi la adunărilor generale se analizează brigadă cuprinde 100—125 braţe de de fertilizare a solului, posibilităţile se iau măsuri potrivita pentru reme ale fiecărei unităţi agricole, de dez
împărtăşit din experienţa bună pe cursul de scurtă durată, toţi briga mersul lucrărilor agricole şi se sta muncă. La încadrarea colectiviştilor de mecanizare a lucrărilor, pricepe dierea lor. voltarea ramurilor de producţie,
care au dobindit-o în organizarea dierii asigură o bună organizare a bilesc sarcinile pentru perioada ur in brigăzi s-a ţinut seama ca ei să rea colectiviştlor şi alte crilerii. Pro consiliile de conducere ale G.A.C.,
brigăzilor permanente de producţie muncii in cadrul brigăzilor. In acea mătoare. îndeplinirea hotărîrilor Con fie grupaţi pe străzi şi familii, pentru ducţiile s-au planificat diferenţiat; Pentru mobilizarea colectiviştilor la cu sprijinul organizaţiilor de partid
şi a echipelor, arătînd totodată ceea stă acţiune ei sînt sprijiniţi de către siliului de conducere şi a adunărilor o mobilizare mai uşoară la lucru. De pentru unele brigăzi fiind mai mari, lucru şi stimularea celor care au şi a specialiştilor, pe baza .recoman
cp. vor face în viitor pentru a întări şefii de echipă care, de asemenea, au generale, este urmărită de către toii asemenea, la repartizarea atit pe bri iar pentru altele mai mici decit me executai lucrări la timpul optim şi dărilor ce li s-au făcut la consfătui
rolul acestora In producţie. Iată cîte- fost recrutaţi din rîndul colectivişti membrii consiliului, care contribuie găzi cit şi pe echipe s-a avut grijă dia stabilită pe gospodărie. De pildă, de oalitate, consiliul de conducere re trebuie să treacă la aplicarea lor
va din problemele care au ocupat lor fruntaşi. activ la traducerea ior în viată. ca forţele de muncă să fie pe cit la cultura griului, brigăzii a doua a organizat întreceri intre brigăzi, in practică, dovedit fiind faptul că
un loe însemnat în cadrul dezbaterilor. posibil egale. De aceea, in fiecare care a avut terenul mai bine pregătit echipe şi colectivişti, înminînd frun- organizarea chibzuită a muncii con
Periodic, brigadierii şi şei ii dc brigadă a fost cuprins un număr şi fertilizat, ( s-a planificat să obţină laşilor drapele şi diferite premii. stituie baza succeselor în producţie.
Pentru o bună planificare a muncii, echipe prezintă rapoarte in laţa con potrivit de bărbaţi, femei, tineri şi cu peste 400 kg. boabe la ha. mai Conducerea gospodăriei din Bu N. TlRCOB
C u m m u n c e ş f e c o n silju l după aprobarea planului de producţie siliului ai privire la realizarea sarci virstnici. Repartizarea colectiviştilor mult decit producţia medie prevăzută cerdea şi-a propus ca în acest an să
al gospodăriei, consiliul de conducere, nilor pe care le au, fapt ce permite s-a făcut de către consiliul de con pe gospodărie, pe cind planul brigăzii
de conducere îndrumat de organizaţia de partid şi să se intervină operativ acolo unde ducere şi brigadieri, urmărindu-se ca a IV-a a fost cu 300 kg. sub această
Vorbind despre această problemă sprijinit de inginerul agronom, a tre se semnalează neajunsuri, De ase in componenţa fiecărei brigăzi să tie medie. De asemenea, brigăzii a treia,
tov. Mihai Dubii !fi. preşedintele cut la defalcarea sarcinilor pe brigăzi menea, cînd e necesar ca anumite cuprins şi un membru sau doi din care a avut un număr mai mare de
G.A.C. din Cistei, a arătat că după şi echipe, ţinîndu-se seama de posi lucrări să fie executate mai urgent, consiliul de conducere. La formarea butuci de vie diri soiuri mai produc
aprobarea planului de producţie de bilităţile fiecăreia dintre ele şi de pentru a fi aduse cit mai repede la echipelor s-a ţinut seama de prefe tive pe suprafaţa repartizată, i s-a
către adunarea generală, fiecărui specificul terenului. Apoi, sarcinile cunoştinţa colectiviştilor se obişnuieş rinţele colectiviştilor de a lucra in stabilit să realizeze cu 1.200 kg. stru
membru din consiliu I se repartizează au fost dezbătute şi aprobate in con te ca la unele şedinţe ale consiliului tr-o echipă sau alta, iar cu sprijinul guri la ha. mai mult decit brigada
sarcina de a răspunde de activitatea sfătuiri pe brigăzi şi confirmate de să fie invitaţi a lua parte, în afară organizaţiei de partid, membrii şi I-n.
unui sector de producţie sau a unei adunarea generală. de brigadieri şi şefii de echipe, şi o candidaţii de partid nu fost reparti
brigăzi din oare face parte. Aşa, de parte din colectiviştii fruntaşi. zaţi pe fiecare brigadă şi echipă. In cadrul brigăzilor, culturile au
întreaga aotivltate a consiliului se fost împărţite pe echipe, în funcţie
pildă. tov. Pamflr Marco, oare lu desfăşoară pe baza planurilor de mun- Datorită munoit pline de răspun Brigăzile fiind permanşnte, colecti de forţa de muncă a fiecăreia. Astfel,
crează de pair» ani 1« pepiniera de oă pe campanii ţi lunara, in «GSflt* dere desfăşurată de oăţre flecara viştii' nu se mai schimbă de la o bri unei echipe i-au revenit cite 15—18