Page 92 - 1963-02

Nr. 2542 DRlIMlit SOCiAtlSM KQé *
stiwaKBtaif‘i»>i'»>wr«www,iiw8
DE LA MINEREU LA
LAMINATE

TRANSPORTURILE U Z IN A L E - VERIGA PRINCIPALA lN
— — m — Mb b a— mmm

Unul dintre mecanicii de lo­ Unul din colectivele de feroviari M'ÎKOTl.'W?T\Cr *XW4-'
comotivă fruntaşi de la C.F.U.
este comunistul Francisc Şuta, dr in cadrul Combinatului siderur­ In anul 1963, colectivul nostru
El îşi întreţine bine locomoti­ gic Hunedoara care a obţinut rea­ de muncă are sarcini mai mari.
lizări frumoase in muncă este fi Flanul de producţie al secţiei a
crescut faţă de anul trecut. Deci,
va, economisind importante cel al depoului C.F.U. triaj. Un se cere din partea noastră, a lu­
crătorilor din hala de turnare,
cantităţi de combustibil con­ obiectiv principal al întrecerii so­ multă operativitate şi o bună or­
ganizare a muncii. Pentru a pu­
venţional. cialiste pe care o desfăfoară mun­ tea respecta aceste cerinţe este
necesară o cit mai bună deser­
citorii de aici este realizarea de vire din partea sectorului de tran­
sporturi.
economii la preţul de cost. Pentru
După cîte se poate vedea şi din
Est . ' Im mai bine munca a obţine rezultate cit mai frumoa­ cele enunţate mai sus greutăţile
se în această direcţie, ei se stră­ ce ni le-au creat anul trecut lu­
Faptul că în anul trecut colec­ duiesc să reducă la maximum con­ crătorii acestui sector au la ba­
tivul nostru a realizat planul de sumurile specifice fi să îmbunătă­ ză mai mult cauze subiective, ca­
transport în proporţie de 101,92 trebuiau să intre în funcţiune o- care pentru buna coordonare a ţească continuu calitatea reparaţii­ re pot fi înlăturate uşor. Verifi­
la sulă este, într-un fel, îmbucu­ dată cu noile agregate. Au lipsit circulaţiei şl manevrei. Planurile lor. carea minuţioasă a liniei, în­
rător. El este urmarea unei dreptarea şi consolidarea ei
munci susţinute depuse de către şi depozitele pentru materiale tehnice de exploatare ale staţii­ Că întrecerea este bine organi­ la timp, atunci cînd are
întregul colectiv, sub îndrumarea tendinţa să devieze, ar înlătura
refractare. La acestea se m ai a- lor vor fi adaptate în term enul zată fi urmărită fi că oamenii mun­ fără îndoială, orice deraiere. A-
permanentă a organizaţiei de daugă temperatura atmosferică cel mai scurt la situaţiile nou cesc cu însufleţire o dovedesc cu poi, întărirea simţului de răspun­
partid şi a aplicării unor măsuri dere al oamenilor şi a discipli­
tehnice şi organizatorice eficace. scăzută şi activitatea uneori gre­ create prin punerea în funcţiune prisosinţă rezultatele : în anul 1962 nei muncii, mai bine zis, respec­
Printre altele, Ia obţinerea aces­ oaie a secţiei de încărcări-des- a noilor agregate. Se va înfiinţa preţul de cost a fost redus cu 25 tarea întocmai a instrucţiunilor,
tui rezultai a condus extinderea cărcări. o nouă staţie pentru deservirea la sută faţă de anul 1961. In pri­ ar înlătura întîrzierile nejustifi­
graficelor de circulaţie la toate furnalului de 1.000 m.c. In plus, ma lună din acest an s-au înre­ cate.
agregatele principale din combi­ Am avut şi noi o seamă de de­ parcul de locomotive şi vagoane gistrat de asemenea realizări fru­
nat, introducerea programelor ficienţe. Au existat cazuri de ne- va fi îmbogăţit. moase. Cu alte cuvinte este necesar să
respectare a dispoziţiilor şi in­ fie lichidate toate cauzele care
zilnice de manevră, creşterea par­ strucţiunilor tehnologice, care au In afara acestor măsuri tehnl- La buna gospodărire a metalelor provoacă neîncadrarea în graficul
cului de locomotive şi vagoane condus Ia perturbaţii în deservi­ co-organizatorice, în colaborare fi executarea de reparaţii supe­ de circulaţie al trenurilor în ha­
şi mai buna organizare a între­ rea secţiilor. Ba m ai mult, s-a cu organizaţiile de sindicat şi rioare a adus un aport preţios e- la de turnare. Procedînd în felul
cerii socialiste. întîmplat ca lucrători de-ai noş­ U.T.M., cu sprijinul com itetului chipa de lăcătufi condusă de tină- acesta lucrătorii sectorului tran­
tri să aibă abateri de la discipli­ de partid, vom acorda o atenţie rul Pernei 7 rusca. Cheia succese­ sporturi ne vor da un ajutor pre­
Rău este însă că nu s-a reali­ nă şl să comită greşeli în produc­ mult mai mare întăririi simţului lor acestei echipe constă în buna ţios- în îndeplinirea planului de
zat în permanenţă ritm icitate în ţie. Printre cei care au procedat de răspundere al lucrătorilor şi producţie pe 1963. Posibilităţi e-
aprovizionarea secţiilor produc­ xistă. Au dovedit-o în repetate
tive şi că, spre sfîrşitul anului astfel, sînt impiegaţii de mişca- disciplinei muncii. Vom face to­ organizare a muncii fi preocuparea rînduri, cînd perioade îndelun­
1962 şi în prima lună din 1963, gate au fost deserviţi în bune
s-au înregistrat staţionări foarte re Nicolae Andronache şi Ioan tul pentru ca fiecare om din ca­ permanentă a fiecărui om pentru condiţiuni, fără a înregistra vreo
mari. Rădeanu, mecanicul de locomo­ drul direcţiei de transporturi să îmbogăţirea cunoftinţelor sale pro­ stagnare.
tivă Adrian Florea, şeful de ma­ se simtă preocupat de soarta pro­ fesionale.
Variaţiile mari ale coeficientu­ ducţiei. Am convingerea că în fe­ cuptoare. Sînt zile cînd nu se tran­
lui de ritmicitate în prima jumă­ nevră Radu Istudor. Noi însă lul acesta vom reuşi, în anul 1963, Iată-i în fotografia de faţă pe sportă nimic din toate acestea. Pen­
tate a anului trecut, se datoresc n-am luat Ia tim p măsurile cele să asigurăm o deservire cit mai Pavel 7 rusca împreună cu membrii tru noi aceasta e o greutate ; in
unor deficienţe şi greutăţi în sis­ mai potrivite pentru îndreptarea bună a secţiilor productive ale echipei : Nicolae Dumilrafcu, Nico­ primul rînd nu putem folosi raţional
temul de aprovizionare a combi­ combinatului siderurgic. lae Urcu, 'Teodor Capotă, Panaitis macaralele, iar în al doilea spaţiul
natului. Cit priveşte creşterea sta­ unor deficienţe. Pentru anul în Rechef, Viorel Schlett, Pavel Şimo liber al halelor e ocupat cu aceste
ţionărilor, care s-a resim ţit şi în curs, în faţa colectivului nostru Ing. IOAN MACOVESCU. fi Mihai Şerbănescu. materiale şi deci nu ne putem desfă­
activitatea secţiilor de bază, ea a directorul direcţiei de transporturi şura corespunzător activitatea.
fost influenţată de mai mulţi fac­ de muncă stau sarcini mai mari
tori. Unul dintre ei, am putea decît în 1962. Ele rezultă din în ­ a C. S. Hunedoara Nu-i mai puţin adevărat că şl noi
spune foarte important, este lipsa săşi dezvoltarea combinatului. am creat greutăţi transporturilor. In
fronturilor de descărcare. Aici o special către sfîrşitul anului am avut
parte din vină revine I.C.5. Hu­ Pentru a Ie duce la îndeplinire' multe vagoane cu plus-minus, care
nedoara pentru că n-a executat au cerut manevre inutile şi deci au
Ia timp o serie de depozite ce aşa cum se cuvine se cere să ne dus la folosirea neraţională a parcu­
lui rulant. De asemenea, din cauză
organizăm cit mai bine munca. N TU L B E N E FIC IA R IL O R că avem unele defecţiuni la macara­
Şi, în acest scop, ne-am propus le, nu încărcăm la timp şutajele şl
ţunderul, imobilizînd vagoanele.
să extindem activitatea locomo­
Prin urmare, atît noi, cit şi tran­
tivelor pe bază de turnus — care sporturile, avem unele deficienţe ca­
re frînează bunul mers al activităţii.
s-a dovedit că a dat rezultate Succesele secţiilor productive în realizarea sar­ vesc principalele agregate siderurgice, am stat de
Pentru ca în viitor să existe in a-
foarte bune — la toate locomoti­ cinilor de plan sînt influenţate în mare măsură vorbă cu mai mulţi factori de răspundere de la ing. IOAN IVANCIUC, ceste două sectoare de activitate o
vele de drum. în zonele laminoa­ de activitatea transporturilor. Pentru a cunoaş­ furnale, cţelării, laminoare şi cocserîe. Iată cîteva bună colaborare, am cîteva propuneri.
Să se acorde mai multă atenţie între­
re, triajul vechi şi staţia nr. 3, te părerea conducerilor secţiilor productive în le­ păreri, împreună cu unele propuneri pentru di­ şeful halei de turnare ţinerii liniilor ferate între bluming şi
vor fi montate staţii de amplifi- gătură cu felul cum transporturile uzinale deser­ recţia de transporturi a C. S. Hunedoara. a O.S.M . nr. 2 O.S.M. nr. 2, precum şl liniilor de
manevră din piaţa blumingului. In
De zece ori fruntaşă, Ing. MIHAI B O IO G A , numărul autodescărcătoarelor neessa- CORNEL GHERGHEL, Desigur, activitatea secţiei acest iei vor putea fi evitate dera­
re evacuării sideritei prăjite. Aceste noastre este influenţată în bună ierile şi deci se poate respecta grafi­
In urmă cu 'doi organizam muncii şi vităţii noastre a mo­ adjunct al şefului vagoane există în combinat, dar ele inginer la uzina cocso- măsură şi de felul în care sîntem cul de transport. Vagoanele cu care
ani, abaterile de la pregătirii profesionale bilizat şi mai mult nu sînt dirijate raţional. chimica a C.S. Hunedoara*1 deserviţi de către lucrătorii sec­ se transportă lingourile au o capaci­
regulile de siguranţa a oamenilor lucrurile colectivul la menţine­ secţiei l-a furnale torului de transport. Anul trecut, tate necorespunzătoare, ceea ce duce
nu mergeau tocmai rea titlului de „Sta­ Secţia transporturi trebuie să acor­ la folosirea neraţională a cuptoarelor.
circulaţiei, încălcarea bine. Din iniţiativa ţie fruntaşă“. Şefii de Prin specificul lor furnalele sînt de o atenţie deosebită:'şi halei de am întîm pinat din partea lor u- De aceea propun ca pentru transpor­
dispoziţiilor de lucru organizaţiei 'de partid manevră Dumitru Cin- printre primele secţii productive din pregătire a oalelor de fontă. Nu oda­ tul tlngourllor să se folosească In vU-
fi in disciplina mun­ şi a comitetului sin­ dişteanu, Ioan Doi­ combinat ce necesită zilnic un mare tă s-a întîmplat ca vagoanele intra­ Sarcinile de producţie pe care le nele greutăţi care au condus la tor vagoane de 80 tono,
cii, se ţineau ‘ lanţ. dicatului s-a pornit o nea, manevranţii Ma­ volum de materii prime. Ded, reali­ te aci la încărcat să nu corespundă am, mă obligă să vin zilnic în con­ strangulări în producţie. In luni­
Staţia nr. 5 era cita­ acţiune sistematică de zarea sarcinilor noastre de plan sînt scopului. Scoarţele şi urşii de fontă, tact direct cu tovarăşii de la tran­ le noiembrie şi decembrie, bună­
tă deseori printre co­ instruire şi şcolariza­ rin Sima şi Ioan Ma­ de neconceput fără o strinsă colabora­ rezultaţi din descărcarea furnalului, sporturi. Colaborînd cu impiegaţii de oară, s-a efectuat defectuos cir­
dase. Cu prilejul unei rin, impiegatul da re între secţia furnale si direcţia tran­ nu puteau fi încărcate pe motiv că va­ mişcare, şefii de manevră, manevran­ culaţia oalelor de zgură, fapt ca­
adunări de partid co- re a personalului. mişcare Virgil Olaru sporturilor din combinat. ţii şi cu mecanicii de locomotive, am re a creat perturbaţii în fluxul
muniftii fi-au propus Cursurile de reîmpros­ şi mulţi alţii, sînt goanele erau prea mici. Repetarea a- apreciat întotdeauna strădania şi in­ tehnologic din oţelărie. Din lip­
să facă o cotitură în pătarea cunoftinţelor fruntaşi. Secţia transporturi ne-a ajutat amil cestor greşeli duce la aglomerarea teresul acestora în deservirea opera­ sa oalelor de zgură nu s-au pu­
munca lor, să fie si au loc 'de două ori trecut şi ne ajută şi în acest an. Fur­ halei de fontă ou deşeuri, stînjeneşte tivă a uzinei noastre cu materii pri­ tut asigura cuptoarele cu vane,
ei printre fruntaşi. Si pe lună, diferenţiat pe In luna ianuţirie nalele au fost în genera] aproviziona­ munca celor de aici şi se încalcă me şi materiale. Pot spune că în întîrziindu-se introducerea fontei.
au fost. De două ori specialităţi. Au fost planul de transport la te Ia timp cu materii prime, oale de majoritatea lor oamenii au dovedii S-a ajuns chiar la blocarea halei
în anul 1961, de 7 ori. întocmite instrucţiuni aprovizionarea lami- zgură şi de fontă, tn activitatea tran­ normele tehnice de securitate a mun­ un înalt simţ de răspundere .în mun­ de turnare şi a părţii inferioare a
în anul trecut fi in practice de lucru pri­ noarelor cu materia sporturilor, însă, cit şl a noastră, au cii. Cerem secţiei transporturi ca Ia că. Cu toate condiţiile grele, prici­ cuptoarelor. Concret, un aseme­
prima lună a acestui vind executarea ma­ primă a fost reali­ existat şi unele lipsuri. De multe ori hala de pregătire a oalelor de fontă nuite de zăpada şi gerul din iarna
an. nevrelor pe toate li­ zat în proporţie de circulaţia a fost perturbată ore în şir aceasta, secţia transporturi şi-a făcut
niile din staţie, ţinin- 103 la sută. Alimen­ din cauza zgurei ce s-a scurs din oa­ să ne pună la dispoziţie vagoane co­ în general datoria.
Să ve~dem căile prin du-se seama de con­ tarea locomotivelor s-a le şi s-a solidificat pe linie. Dar nu-i respunzătoare.
care a dobîndit colec­ diţiile specifice fiecă­ A mai puţin adevărat că uneori nici 1 otuşi s-au manifestat şi unele lip­ nea caz s-a petrecut în ziua de
tivul nostru aceste rui loc de muncă. făcut conform grafi­ 4 transporturile nu şi-au făcut datoria Alte lipsuri în transporturi, care suri care ne produc greutăţi în rea­ 4 decembrie, cînd datorită depla­
succese. O primă mă­ celor stabilite. Sigu­ \ pe deplin. ne produc mari greutăţi, sînt intîr- lizarea ritmică a sarcinilor de plan sării liniei ferate de pe haldă gra­
sură luată a fost ace­ Măsuri eficiente au ranţa circulaţiei a J Au fost frecvente cazurile oind au In procesul tehnologic de fabricare ficul oalelor de zgură a întîrziat
ea de a se urmări for­ fost luate şi in scopul fost asigurată sută la zierile oalelor de fontă şi zgură. De a cocsului, materia primă cu cel mai cu 4 ore.
marea unei opinii de eliminării locaţiilor la sută, iar regularita- a exemplu, descărcarea nr. 4.058, de la mare volum este semicocsul primit de
masă împotriva aba­ vagoanele C.F.U. şi furnalul nr. 4, a intîrzîat o oră din la uzina „Victoria“ Călan. Semicocsul Aceste neajunsuri sînt în cea
terilor săvîrfite 'de li­ sporirii rulajului la tea circulaţiei trenu- !1 lipsit vagoanele autodescărcătoare a- cauza nesosiril la timp a oalelor d» încărcat în trenurile marşrule soseş­ mai mare parte urmarea unei lip­
nii tovarăşi. Şeful de vagoanele proprii. Cir­ rilor a fost, de ase- t tît de necesare descărcării sacilor de zgură. Descărcările nr. 4.122 şi 4.168, te la C.S.H. în circa trei ore. Pînă se de preocupare perseverentă
manevră Dumitru Pre­ culaţia trenurilor în­ menea, bună. de Ia acelaşi furnal, au întîrziat 40 de să ajungă însă la descărcare este ne­ pentru întreţinerea în bune con-
da, mecanicul de lo­ tre staţiile Peştiş-Blu- praf de la furnale. In asemenea si­ minute şi respectiv o oră şi 15 minu­ voie de 5-6 ore. In aceste condiţii diţiuni a liniilor ferate. Intîrzie-
comotivă Nicolae Ma- ming a fost regle­ Staţia nr. 5 a fost tuaţii mersul furnalului este îngreu­ te din aceleaşi motive. La furnalul se produc perturbaţii şi nu se poale rile mai sînt provocate şi de ma­
ra, manevrantul Ioan mentată după un gra­ declarată fruntaşă peti- nat şi ne dă mult de lucru. O altă nr. 1 descărcările nr. 1.278 şi 1.290 au respecta graficul de expediere a va­ nevre inutile şi de lipsa de aten­
Cibian, sînt numai fic bine întocmit. De tru a zecea oră. Co­ deficientă semnalată în transporturi fost mult amînate din lipsa oalelor de goanelor navetă la Călan. ţie a unor lucrători.
cîţiva care, ajutaţi de asemenea, a fost luată lectivul nostru e ho- este lipsa acută de vagoane la prăji- fontă.
colectiv, au lichidat măsura navelizării va­ toarea nouă. Din august 1962 cînd a Propun direcţiei transporturi din
cu lipsurile şi sînt as­ goanelor destinate în­ tărît să menţină pe Intrat în exploatare prăjitoarea şi pî- Sînt convins că printr-o mai bună combinat să studieze posibilitatea
tăzi printre .fruntaşii carcarii cu şutaje şi mai departe locul riş­ j nă în prezent, nu s-a reglementat încă creşterii rulajului la vagoanele . na­
staţiei. rebut. tigat în întrecere. organizare a transporturilor în diri­ vetă, destinate transportului de semi-
jarea vagoanelor, lipsurile semnala­
Nici în 'domeniul îmbunătăţirea acti­ O. TARACHIU te pot fi înlăturate, ceea ce va face cocs. Nu e lipsit de importanţă dacă
şeful staţiei C.F.U.
ca producţia de fontă să sporească. s-ar organiza mai bine lucrul loco­
nr. 5
motivelor care ne deservesc. .pentru VASILS VAZDÂUfEAN,
că de multe ori ducem lipsă de ele.
şeful secţiei blaming
Cîtcodată comportarea unor meca­

In vreme ce secţiile productive ale C.S.H. nu puteau fi aprovizionate nici de locomotivă lasă de dorit. Dis­
cu materii prime şi materiale din lipsă de vagoane, două vagoane au stat
mai mult de 10 zile încărcate cu mi nereu adus de Ia Ghelar, pentru a i poziţiile impiegaţilor de mişcare nu La aprovizionarea blumingului cu
sînt executate la timp, fapt ce se lingouri calde concură colectivele o-
se face analizele. In mod normal probele nu trebuie să dureze mai mult răsfringe negativ şi în activitatea ţelăriei Martin nr. 2, transporturilor
de 2 zile. noastră.
uzinale şi blumingului. Există în a-

In ce priveşte expedierea produse­ cest sens un graiic precis, întocmit

lor finite de benzen, nu întotdeauna cu destulă grijă. Din păcate el nu se

am avut vagoane cisterne suficiente şi respectă, ceea ce are ca efect staţio­
la timp, ceea ce a dus la întreru­ narea cuptoarelor calde, răcirea şar­
perea parţială a procesului de pro­ jelor, consum suplimentar de combus­
ducţie. Din cele observate de mine, tibil. O parte din vină pentru neres-
consider că mai există încă rezerve în- pectarea acestui graiic revine tran­
eliminarea definitivă a locaţiilor. Pen­ sporturilor, care, in special anul a-
tru aceasta, va fi necesar ca fiecare cesta, ne-au făcut multe greutăţi. Mul­
om din transporturi să simtă mai
mult răspunderea personală faţă de te deraieri, manevre neexecutate bi­
munca lui. Unele vagoane ce se des­ ne — iată cîteva neajunsuri care ne-
carcă la noi aşteaptă după descărcare au îngreunat munca.
ore in şir pînă să fie scoase afară. In
această direcţie o sarcină mare ne re­ Avem neplăceri din partea tran­
vine şi nouă, de a ne încadra în tim­ sporturilor şi în ce priveşte evacuă­
pul stabilit, lucru care nu l-am făcut rile. Cele către exterior nu se iac rit­
întotdeauna. Găsirea unei soluţii de mic, ceea ce duce la crearea de
stocuri, la blocarea ajustajului. Şi

dezgheţare a vagoanelor, în timpul ier­ mai departe, lanţul neajunsurilor con­

nii, va aduce avantaje reciproce atît tinuă cu amestecarea materialului la­

cocseriei rit şi secţiei transporturi. minat (deci nerespectarea indicelui

— Tovarăşe impiegat, vă rugăm să ne daţi vagoane pentru minereu j — Dar ou astea ce-i ? îmi exprim convingerea că înlătu­ calitativ), cu pierderi financiare etc.
— Ştiu eu? Aşteptăm să se ia probele minereului din ele..-, rarea lipsurilor semnalate este posibi­ Necorespunzător se tac şi evacuă­
n-avem ce băga in furnale... , lă şi aceasta va duce la îmbunătăţirea rile către Interior, respectiv a ţun-
activităţii secţiei transporturi din com­ detului, şutajelor, demolărilor de la
— De unde să vfi dau, tovarăşe, dacă n-am? Toate sînt ocupatei binat şi deci şi a noastră.