Page 94 - 1963-02
P. 94
MICI.ETAJE BW TOATI TAJW11, cLYft-'vA t F ru n ta şii c a lită ţii
• „Llipcni 29" — un Ulm în Un obiectiv de seamă al muncito In primele două decade ale lunii fe»
chinat eroicelor lupte ale ml- rilor din secţia I-a a fabricii chimi
>nerilor ce din Orăştie este obţinerea unor bruarle o reducere o sulfatului din
produse de bună calitate. Desfăşurînd oxidul de fler la 0,16 la sută, faţă da
(pag. 2-a) ;
• Din experienţa organiza o susţinută întrecere in scopul realiză 0,26 la sută admis.
rii acestui obiectiv schimbul condus I. BEŞT0.EIH
ţiilor de partid din raionul de tov. Alexandru Tomuş a realizat corespondent
Brad: Preocupare permanentă
P rem ieră festivă
pentru buna desfăşurare a ln-
La cinematograful „Popular“ din ţilor sovietici“ fi „Vizita tovarăfilor
văţămintulut de partid oraful Haţeg a fost organizată pre Ghcorghe Gheorghiu-Dcj fi Ion Gheor-
(pag. 3-a); miera festivă a filmelor documentare
de lung metraj: „Vizita solilor ro- ghe Maurer in India fi Birmania“•>
mini în Indonezia", „Slavă cosmonau- P. FĂRCAŞIU
corespondent
K efearaa ele ctetea, Pregătiri pentru campania
în t& t m a l mwtlte s a t e
narea de la 3 rnatiieagricolă de primăvară c k f i î n t i m p i
a le a e r ile r
VA%V,A V .V .W i V .S V .W A % V A V W .V .W .V .V i V i V .V A V .V .V .,.V .V .,.V .,A r.V .V .V j V lV .V A V » V .V .V .,QV.p.V .V .V .V .V A V *
Electrificarea rurală a deve oraşul de subordonare regiona Corespondenţii nof'tri volun Entuziaste adunări cetăţeneşti
n it în ţara noastră o problem ă lă Deva, cu satele aparţinătoare, tari de la sate ne informează
de mare actualitate, căreia parti va fi complet electrificat. despre pregătirile ce se fac în Cu încredere în viitor
dul şi guvernul îi acordă o aten vederea începerii campaniei a-
ţie deosebită. Realizările obţinute în anul gricole de primăvară, eviden Intr-o atmosferă sărbătorească a a- ceilalţi oameni ai muncii din Călan.
trecut dovedesc că în regiunea ţiind lucrările ce se fac in a- vut loc marţi după amiază, la clu In cei citiva ani de eînd s-au Înce
Congresul al III-lea al P.M.R. noastră există toate posibilităţile ceste zile tn unităţile agricole bul muncitoresc din Călan, adunarea put aici lucrările la noul oraş, s-au
a trasat sarcina ca în perioada pentru grăbirea ritmului de elec socialiste. cetăţenească a oamenilor muncii din dat în folosinţă 478 apartamente
1960— 1965 să se* electrifice un trificare a satelor. In planul pe localitate. La adunare au participat confortabile, prevăzute cu încălzire
num ăr de p este 4.000 de sate, 1963 sîn t prevăzute 40 de noi Munca a fo st bina toţi cei 50 candidaţi al F.D.P. pen centrală, o nouă şcoală de 8 ani şi Tov. Elena Ocolifan, muncitoare la secţia blănărie a cooperativei
iar pînă în anul 1975 să fie ter sate care să fie electrificate, nu tru alegerile de deputaţi în sfatul sînt în curs de predare citeva maga „Viaţă nouă" din Orăftie, este fruntaşă in producţie. Alegătorii din arz
minată electrificarea completă, a măr care poate fi cu mult de organizata popular orăşenesc. Cu acest prilej ce zine moderne în vechiul oraş. S-a cumscripţia electorală nr. 25 Orăftie au propus-o candidată a F.D.P¦
tuturor satelor. păşit. Numai în raionul Haţeg tăţenii au făcut bilanţul realizărilor construit şi dat in folosinţă o nouă
se vor electrifica în acest an un Consiliul de conducere al gos obţinute în anii Republicii In oraşul cantină, la care servesc o masă con IN FOTOGRAFIE .• Tov. Elena Ocolifan la locul de muncă.
In trecut, guvernele burghezo- num ăr de 19 sate, iar un num ăr podăriei agricole colective din Căi an. sistentă un mare număr de salariaţi.
m oşiereşti nu acordau nici o de 5, care sînt electrificate cu Pctrefti, raionul Sebcţ, a orga
atenţie electrificării satelor. Da grupuri electrogene izolate, vor nizat din timp munca pe bri — Să privim numai uzina — a Realizări frumoase s-au obţinut şi
torită acestui fapt, electrificarea fi racordate la sistem ul energe găzi fi echipe fi le-a reparti spus tov. Adolf Druker — directorul in sectorul sanitar. La sănătatea oa
rurală era extrem de redusă. In tic. Prin electrificarea acestor zat planul de cultură pe acest uzinei Victoria“ Călan. Ea nu mai menilor muncii - veghează azi un în
3945 abia erau electrificate un sate, raionul Haţeg, care în 1945 an. Aceasta a permis ca mun seamănă nici pe departe cu ceea ce semnat număr de cadra medicale, bine
num ăr de 535 de sate, ceea ce avea abia 2 sate electrificate, va ca pentru pregătirea campaniei a fost odinioară. S-a modernizat şi pregătite. S-a lărgit şi modernizat şi
reprezenta doar 3,5 la sută din avea la sfîrşitul anului un nu agricole să se desfăfoare în bu s-a mărit capacitatea furnalului nr. reţeaua comercială.
totalul localităţilor rurale. Erau măr de 45 sate electrificate, ne condiţiuni, obţinîndu-se suc 1, s-a construit un nou furnal. Tot
regiuni ca Bacău, Dobrogea etc., ceea ce va reprezenta 39 la sută cese frumoase în executarea lu aici s-a construit o turnătorie mo Toate aceste realizări, au subliniat
în care numărul satelor electri din totalul satelor existente. Un crărilor din perioada actuală. dernă de mare capacitate, o termo în cuvintul lor participanţii Ia adu
ficate nu reprezentau nici mă număr însemnat de sate se vor Pînă acum s-a transportat in centrală, uzină.- de semîcocs, iar ve narea cetăţenească din oraşul Că
car 1 la sută din totalul lor. electrifica şi în raioanele Alba cîmp. pentiu fertilizarea solu chile secţii. au fost dotate cu uti lan, sînt rodul politicii Înţelepte a
şi Ilia. lui, cantitatea de 600 tone gu laje şi maşini noi, cu o productivi partidului nostru, rezultatul muncii
In regiunea Hunedoara, în noi de grajd. Au fost sortaţi tate ridicată. Acestea au permis să se pline de elan a oamenilor.
1945, erau electrificate abia 49 Paralel cu electrificarea aces fi pregătiţi 19.000 kg. cartofi de mărească an de an capacitatea de
de sate, adică 6,2 la sută. tor sate se va acorda o atenţie sămînţă, s-au selecţionat 3.000 producţie a uzinei „Victoria“ Călan. Pentru viaţa nouă pe care o trăim,
deosebită şi extinderii lucrărilor kg. ovăz fi 4.000 kg. porumb, pentru succesele viitoare — au subli
In raionul Haţeg şi în raza în satele care sînt deja electrifi iar cantitatea de 1.300 kg. s-a -— Mult s-a schimbat şi viaţa oa niat vorbitorii — vom vota cu toată
oraşelor de subordonare regio cate, pentru mărirea numărului schimbat cu porumb hibrid menilor muncii din oraşul Călan, au încrederea candidaţii F.D.P. Adunarea
nală Hunedoara şi Deva, erau în gospodăriilor electrificate. Aceas H.D. 101. De asemenea s-au arătat tov. Ioan Ocolişan, directorul a constituit o puternică manifestare
3945, abia cîte 2 sate electrifi ta va face să crească consumul trimis pentru analiză probe de şcolii medii din localitate, Ilie An fată de partidul şi guvernul nostru.
cate, în raionul Ilia un singur de energie electrică pentru sco seminţe la Laboratorul din Alba
sat, iar în raionul Orăştie nici puri casnice ale populaţiei de la lulia. drei, directorul clubului muncitoresc In încheiere a avut Ioc un bogat
unul. sate, care în prezent reprezintă
abia circa 38 la sută faţă de 62 PERICLE BLAGA şi alţi vorbitori. Pe malul drept al program artistic prezentat de o for
In anii regimului de democra la sută cit reprezintă consumul .VICTOR ANOACHF,
ţie populară şi în mod deosebit casnic la oraşe, deşi populaţia Streiuîui s-au ridicat pe un teren vi maţie a teatrului de estradă de stat
după 1950, o dată cu traducerea satelor se ridică la circa 67 la corespondenţi din oraşul Deva.
în viaţă a planului de 10 ani de sută din totalul populaţiei re ran zeci de blocuri de locuinţe pen
electrificare a ţării, acţiunea de giunii. Lucrări în gradina MARIN SMARANDACHE
electrificare rurală a cunoscut tru muncitori!, tnglnerii, tehnicienii şi corespondent
un ritm fără precedent în isto Este îmbucurător faptul că de legume
ria ţării noastre, reuşindu-se să prin electrificare pătrund tot Din to a tă inim a
se smulgă an de an din bezna mai mult şi la sate aparatele de In gospodăria agricolă colec
întunericului un număr din ce radio, m aşinile de spălat elec tivă din Orăştie se lucrează de Comuna Dobra. Peste 600 cetă jinul cetăţenilor 95 la sută din Pentru o viaţă fericită
în ce mai mare de sate. trice şi alte aparate electrocas- zor la pregătirea răsadniţelor. ţeni din cele 20 circum scripţii c- comună a fost electrificată. Dis
nice, care fac să crească tot mai Din cei 500 m.p. de răsadniţe Iectorale ale comunei au partici pensarul medical şi casa de naş Marţi, în sala căminului cul Stregoane şi Răduleşti, s-a dat în
Astfel, la sfîrşitul anului 1962, mult nivelul de trai al ţărăni planificaţi, s-au pregătit deja pat la adunarea cetăţenească ce tere prevăzute cu aparate medica tural din Lăpuşnic, raionul Ilia, folosinţă un cinem atograf la Ră-
numărul satelor electrificate în mii. Astfel, numai în satele elec 300 m.p. iar 150 m.p. au fost a avut Ioc în sala căminului cul le moderne, încadrate cu cadre p este 300 de cetăţeni din satele duleşti şi alte obiective importan-
regiunea noastră s-a ridicat la trificate pînă în prezent, există însămânţaţi cu varză, salată, tural. Numeroşi cetăţeni printre specializate, asigură o asistenţă Lăpuşnic, Brîznic, Răduleşti, tate. De asemenea ei au arătat
283, ceea ce reprezintă 36 la sută deja p este 17.000 aparate de ra gulii, ardei f.a. care Elena Dimperu, Maria Lă- sanitară corespunzătoare a popu Stănceşti, Ohaba şi Stregoane au că cetăţenii din comuna Lăpuş
din totalul satelor existente în dio, p este 15.000 m aşini de călcat, daru, Emanoil Bugaru, Aurel laţiei. participat la o adunare cetăţe nic unindu-se în gospodăria agri
regiune. aproape 2.000 m aşini de spălat Pentru fertilizarea fi ingră- Chirilă, au vorbit pe larg despre nească. colă colectivă, efectuînd mecani
şi alte p este 4.000 aparate elec farea solului s-au transportat în realizările înfăptuite în comuna Alţi vorbitori au arătat că pen zat şi ştiinţific lucrările la cîmp
Faţă de procentul mediu rea trice de uz casnic. cîmp, pînă acum, 600 tone gu lor în anii regimului de demo- tru toţi oamenii muncii din co Printre cei care au luat cuvîn au obţinut recolte bogate. Viaţa
lizat pe ţară de 29 la sută, regiu noi de grajd. Repararea unelte craţie-populară. mună este o mare înlesnire fap tul la adunare se numără şi Ma oamenilor din comună s-a schim
nea Hunedoara se situează prin Datorită ajutorului acordat de lor fi a inventarului pentru tul că, copiilor din şcolile ele bat radical. Lor li s-a asigurat un
tre regiunile fruntaşe. Numai în stat, care an de an creşte, ac grădină a fost terminată. Cetăţenii se mîndresc că în co mentare li se distribuie gratuit n a Barna, Silviu Lugojan, Ludo
anul trecut au fost electrificate ţiunea de electrificare a satelor muna Dobra a luat fiinţă, în ul manuale şcolare, că în comuna vic Cerea, Constantin Loga şi al trai îmbelşugat, un viitor lumi
în regiunea noastră un număr de I. STRICATU tim ii ani, o staţiune de maşini lor s-au deschis un m agazin u- ţii. Ei au vorbit despre realiză
39 de sate, faţă de 38 planificate. din regiunea noastră se va des corespondent şi tractoare. Cele 96 tractoare ale niversal, 4 magazine alimentare, nos. Pentru acest viitor, pentru
staţiunii brăzdează astăzi ogoa textile, încălţăminte, confecţii rile obţinute în com una lor. Au
Multe sate au fost electrificate făşura într-un ritm şi mai rapid. Înşiruirea brigadierilor etc. viaţa fericită a fam iliilor lor, ce
rele gospodăriilor colective din scos în relief faptul că s-au con
în anul trecut în raioanele Sebeş, Există toate posibilităţile ca pomicoli tot raionul. Ele asigură efectua Prin cuvîntul lor, prin aplau tăţenii din Lăpuşnic vor vota la
rea mecanizată a lucrărilor con zele entuziaste, oamenii muncii struit cămine culturale la Lăpuş-
Ilia şi pe raza oraşului de su sarcina trasată de cel de-al III- In bazinul pomicol Tiiftea- tribuind astfel la obţinerea de din comuna Dobra şi-au expri nic, Răduleşti, Stregoane, şcoli de alegerile din 3 martie pentru can
Demsuf din raionul Haţeg se recolte sporite Ia ha. mat adeziunea lor totală la po patru ani la Muncel, Merişor,
bordonare regională Deva. lea Congres al partidului, de în vor planta cu pomi fructiferi litica înţeleaptă a partidului, ho- didaţii Frontului Democraţiei
peste 1.000 de hectare. Anual întreprinderea forestieră, rea tărîrea lor de a vota la 3 mar Populare.
Privind gradul de electrifica cheiere a procesului de electri în G.A.C. se plantează mari lizare a regimului democrat- tie din toată inim a candidaţii
popular, a crescut şi s-a dezvol F.D.P. De la propuneri la fapte
re, la sfîrşitul anului trecut pe ficare a satelor pînă în 1975, să suprafeţe cu pomi. Pentru pre tat an de an. Fiind dotată cu
gătirea brigadierilor pomicoli fi utilaje m odem e ea asigură con La întîlnirlle ce au avut loc în trificare. Ca urmare, zilele trecu?«
primul loc pe regiune se situea fie realizată în regiunea noastră a acelora care se ocupă fi răs diţii de muncă om eneşti munci aceste zile cu candidaţii F.D.P. pen au fost aduşi un număr de 58 stîlpi
pund de acest sector în cadrul torilor forestieri şi în acelaşi tru alegerile de la 3 martie, cetăţe pentru reţeaua de joasă şi înaltă
ză oraşul regional Deva cu un cu mult mai devreme. gospodăriilor colective s-a or timp o productivitate ridicată a nii satului Subcetate, din raionul tensiune. De asemenea, s-au mat
num ăr de 19 sate electrificate, ganizat un instructaj, la care muncii. Haţeg, au discutat in mod deosebit strîns peste 4.000 lei din contribu
Ing. RUSAN IERONIM, au participat brigadierii pomi despre urgentarea lucrărilor de elec ţia voluntară.
din totalul de 21, ceea ce repre coli fi de cîmp din G.A.C. Ber- O dată cu dezvoltarea econom i
membru al Comisiei economice tlielot, Tuftea, Demsuf fi Pef- că a com unei s-a schim bat şi
zintă 90,5 Ia sută. Prin electri teana. Instructajul a fost făcut viaţa oamenilor. Ei trăiesc în
a Comitetului regional de partid de tov. ing. N. Cîndea, de Ia condiţii optim e. Prin ajutorul a-
ficarea satelor Şăuleşti şi Totia, Consiliul agricol regional. După cordat de stat precum şi cu spri-
instructaj au urmat demonstra
care se vor termina în acest an, ţii practice privind executarea
diferitelor sisteme de pichetai
Concurs „Drumeţii veseli“ pe tem a: pe terenurile neregulate fi
plantarea pomilor.
„Legende laim edorene“ F I E C A R E BLO C, CONSTRUIT
ALEX. LIVIU M Â I REPEDE, MÂI BINE!
în cadrul cercului literar al clase Dintre elevii concurenţi s-an re corespondent )i
lor a Vin-a de la Şcoala medie „De- marcat Zăvoianu Letiţla, Munteanu C o le c tiv e le şa n tie r e lo r din r e g iu n e s e ală tu ră iniţiativei
cebal“ din Deva, s-a organizat zilele Marlus, Vizireanu Aneta, Bogdan i
trecute un concurs „Drumeţii veseli"
pe tema : „Legende hunedorene“. Zcrela, SIrbu Gheorghe şi Kelemen
Margareta.
Pe baza materialului bibliografic
dat, din fiecare clasă s-au pregătit Prof. ELENA FRUNZĂ
cîte 5—7 elevi. Şcoala medic „Decebal“
Concursul a stîrnit un mare In cooooooooooooooo
teres din partea participanţilor. El a Spre oţelări: cantităţi sporite de fier veehi ©OCOOOOG OOOOOOOO O ca lucrările să prim ească caii*
dovedit temeinica pregătire a elevi
Iniţiativa constructorilor de locuinţe 'Sin Cugir a trezit un viu interes* ficativul „foarte bune“.
i in cadrul tuturor colectivelor !anticrelor din regiune. Analizîndu-fi posi-
lor. Toţi concurenţii au obţinut ace | bilităţile ce le au pentru grăbirea ritmului de lucru fi îmbunătăţirea caii- § Pentru îndeplinirea angaja
i taţii lucrărilor, colectivele de muncăde pe fantiere şi-au formulat angaja- ţ>
laşi număr de puncte. La concurs a mentelor, în cadrai şantierului
«sistat un mare număr de elevi din D e ia în ce p u tu l an ulu i Contribuţia se vor lua măsuri pentru meca
»coală.
i mente mobilizatoare, lată cîlcva din angajamentele constructorilor de lo- 3 nizarea lucrărilor, buna organi
După întrebările de baraj şl ctteva M uncitorii Văii Jiului colec S-au evidenţiat în această ac tinerilor | ctiinţe din regiune. § zare a muncii şi întărirea disci
Întrebări fulger, s-a făcut următoa tează tot m ai m ult fier vechi. ţiune colectivele de m uncitori
5ooooocoo ooooooco oooooooo oooooooo plinei. |
rea clasificare: De la începutul anului şi pînă de la U.R.U.M. Petroşani, m inele Comitetul U.T.M. al m inei Pe- Colectivul şantierului 7
Locul I: clasa VIlT-a D; locul II: Ia jum ătatea lunii februarie ei Lupeni, Vulcan şi Termocentra trila a iniţiat de curind o acţiu
au colectat 700 tone fier vechi, la Paroşeni. ne de colectare a fierului vechi lucru în brigăzi de specialitate T.R.C.H. Lupeni
clasele a VlII-a A, B şi C ; locul 12 tone fontă şi 7 tone m etale la care au participat numeroşi şi brigăzi complexe,
III: clasa VÎIl-a E. neferoase. B. CONSTANTIN mineri tineri. Şanfierul Pefroşani Alăturîndu-se iniţiativei con
corespondent —• aplicarea sistem ului de lu structorilor din Cugir şi cele
Colectivul de muncitori, in cru în lanţ, lalte colective ale şantierelor
In numai o săptămînă, pe în gineri şi tehnicieni din cadrul T.R.C.H. şi-au form ulat angaja
şantierului T.R.C.H. nr. 9 Pe — predarea-preluarea lucrări mente mobilizatoare care să du
treaga m ină s-au colectat 43.000 troşani are sarcina să constru lor pe bază de proces-verbal în că la grăbirea ritmului de mun
iască şi să dea în folosinţă în tre form aţiile de lucru ş.a. că la îmbunătăţirea calităţii lu
kg. fier vechi. Minerii de la sec anul 1963 un num ăr de 449 a- crărilor.
partamente. Pornind de la ini Colectivul de muncă al şantierului
torul VII au colectat 20.000 kg., ţiativa şantierului din Cugir, am T.R.C.H. Petroşani Şantierul Vulcan şi-a luat an
ajuns la concluzia că ne putem gajamentul să termine planul
cei de la sectoarele II şi VIII realiza sarcinile planului valoric ŞanfSerd Lupeni valoric cu 4 zile mai devreme.
pe anul acesta cu 15 zile înain Astfel, cele 398 apartam ente pla
cîte 8.000 kg., iar sectorul V a te de termen. In acelaşi timp In faţa colectivului nostru stă nificate vor fi terminate înainte
vom preda blocul B 4 cu 32 a- sarcina de a construi şi da în de termenul prevăzut. In ce pri
strîns 7.000 kg. Prin cantităţile partam ente cu 30 de zile mai folosinţă oamenilor muncii din veşte calitatea lucrărilor, ne
devreme, blocul B 6 (32 aparta Lupeni 571 apartam ente. Con vom strădui să primim numai
colectate s-au evidenţiat utemiş- m ente) cu 15 zile, blocul D şi E ştient de importanta sarcină ce-i calificative „bune" şi „foarte
din Petrila (50 apartamente) cu revine, colectivul şantierului, a bune". La îndeplinirea acestor
tii Vasile Şulţ, Ştefan Truţă, 37 zile m ai repede. De asem e primit cu bucurie iniţiativa con angajamente vor fi luate cele
nea şcoala cu 16 clase din Pe structorilor diu Cugir ca fieca mai eficace măsuri.
Andrei Cosma, Teofil Marian şi troşani o vom term ina cu 20 re bloc să fie construit mai re
zile înainte de termen. pede, mai bine. N e alăturăm Şantierul Brad va îndeplini
Constantin Geamănă. acestei iniţiative şi ne luăm ur conform angajamentului planul
Totodată colectivul şantieru mătoarele angajam ente: anual valoric cu 10 zile m ai de
Wj Im d h ia/AA/dhu /^MdwuÂle a c. a -ah pulea tace (yhm MARIANA PUŞCAREU lui se angajează să obţină la vreme. In felul acesta cele peste
odm/jah.ea cantttâtu si&tyieclitfe do. fíyvUá W i ) corespondentă recepţia lucrărilor calificative — planul valoric să fie înde 140 apartam ente vor fi executa
„bune" şi „foarte bune". plinit integral Ia 25 decem brie, te într-un termen mai scurt.
In sp r ijin u l o f e l a r i l o r Toate lucrările vor primi cali
Pentru realizarea angajamen — toate cele 571 apartam ente ficative în privinţa calităţii de
P o t o c o _____ RÂGÂIE arrow Acţiunea de colectare a fieru telor vom lua o serie de mă vor fi predate înainte de termen cel puţin „bune".
SEMĂNĂTORI = = = - PLUGURI &L lui vechi a mobilizat un mare suri tehnico-organizatorice prin (blocurile E 2 şi F cu 15 zile,
feooo număr de salariaţi şi la uzina de tre care am intim : G 1, G 2, B 5 şi B 6 cu 10 zile, Şantierul Haţeg-Călan, va rea
TRACTO« preparare a cărbunelui din Pe- A 2, A 3, B l , B 3 şi H cu 5 zile, liza planul valoric cu 10 zile
trila. In scurt timp au fost co — mecanizarea preparării be- mai devreme, iar durata de e-
lectate 84.000 kg. fiei vechi, care toanelor şi mortarelor în pro — productivitatea muncii va xecuţie a celor 148 apartam ente
au şi luat drumul oţelăriilor. porţie de 90 la sută, creşte cu 1 Ia sută faţă de sar va fi redusă continuu.
cina planificată,
Muncitorii preparaţiei cărbu — organizarea muncii în două Asemenea angajamente şi-au
nelui din Petrila au întreprins sch im b u ri, — Ia preţul de co st ae vor luat şi constructorii şantierelor;
această acţiune, organizaţi pe realiza econom ii de 50.000 lei
echipe. Printre echipele care au — o rg a n ica formaţiilor peste sarcina de plan, dip Deva si Aibă Iulie.
adus o contribuţie însemnată la
colectarea fierului vechi se nu ^—torecepţie ne V9JBstrădui
mără şi cele conduse de Ioan
Drăgan, Ioan Szakacs, Ioan Pe-
ou, Emeric Beko şi altele.
C. BADUŢA
wrejponden»
