Page 95 - 1963-02

PA (5. 1 BRÖMUL SOCiALfSMOLOl Nr. 2543

usas

Cînd rezervele interne Unde-şi face loc superficialitatea \ O SEN O / % — -
sînt bine folosite rulul Sam, omul“ i 20,31 Muzică
Practica le-a dovedit colecti­ trebuie să se facă între proble­ agrozootehnic ţinută la raion, (TZadio din operete; 21,00 Cîntece şi
La începutul lunii mai 190i *-au pe echipe de lucru şl sectoare. Mun­ viştilor din Cîrneşti că factorul mele teoretice şi exemplele luate este cu totul neîntemeiat. jocuri populare romineşti; 21,45
hotărîtor care stă la baza spori­ din practică, lipsea cu desăvîrşi- 1 MARTIE 1963 Muzică vocală; 22,00 Muzică
deschis lucrările da construcţie a dru­ citorii au fost instruiţi zilnic, pre­ rii producţiei agricole şi anima­ re. Aceasta făcea ca şi discuţiile De asigurarea unor condiţii co­ PROGRAMUL 1i 5,07 Cîntece populară romînească; 22,35 Mu­
liere este introducerea şi aplica­ la sem inarii să se desfăşoare la respunzătoare bunei desfăşurări şi jocuri populare roraîneşli ; zică de dans.
mului auto Riul Mare-Retezat. Acest cum şi controlaţi pe teren asupra rea diferenţiată în producţie a un nivel scăzut. Lipsa de interes a învăţămîntului agrozootehnic 6,07 Cînteae; 6,20 Emisiune pen­
metodelor agrozootehnice înain­ de care dă dovadă inginerul în nu se ocupă în suficientă măsu­ tru sate,- 7,10 Melodii populare @ inem a
drum are ca scop crearea condiţiilor modului de lucru şi calităţii lucrări­ tate. De aceea, în vederea însu­ ceea ce priveşte buna desfăşura­ ră nici tov. Gruia Opric, preşe­ romineşti; 7,30 Sfatul medicului;
şirii acestor metode, un număr re a învăţămîntului agricol se dintele gospodăriei colective. Oxiuroza; 7,45 Muzică uşoară ; I MARTIE 1963
necesare valorificării masei lemnoa­ lor. de 60 dintre cei mai harnici şi constată şi din superficialitatea El nu cunoaşte nici zilele fixate 8.00 Sumarul presei centrale ; DEVA : Balada husarilor — ri-
pricepuţi colectivişti au fost în­ cu care acesta îşi întocm eşte pla­ pentru ţinerea cursurilor. Cu toa­ 9.00 Muzică populară romîneas- nematograful „Patria“ ; FIUNE-
se din masivul Retezat, precum şi de S-a dat o deosebită atentie grijii scrişi la cercul agricol pentru cul­ nurile conspecte. Planul lecţiei te că şi organizaţia de partid c ă ; 9,30 Muzică din opere; 10.02 DOARA : Aventurile lui Huckle-
tura plantelor de cîmp ce func­ despre lucrările solului era în­ (secretar tov. Săvălucu Hîcă) Valsuri şi polci interpretate de bery Finn — cinematograful „Vic­
a face accesibilă cunoaşterea bogă­ fală de oameni, asigurlndu-le la timp ţionează în cadrul gospodăriei tocm it după manual, fără a cu­ ştie că există unele lipsuri în fanfară ; 10,30 Muzică de estra­ toria“ ; SIMBRIA: Permisie pe
lor colective. Ca lector al cercu­ prinde vreo referire la ceea ce activitatea cercului, nu a anali­ dă; 12,20 Din folclorul popoare­ ţărm — cinematograful „E Pinti-
ţiilor şi frumuseţilor naturale ale Par­ uneltele, materialele şi alimentele ne­ lui a fost num it inginerul agro­ ru s-a făcut bine în anul trecut zat şi adoptat măsuri pentru re­ lor,- 14,00 Concert de prinz ; lic“ . PETROŞANI: Specialist h
nom Augustin Caliţoiu. Cum era medierea lor. De asemenea, tov. 15,20 Noi înregistrări de muzică toate — cinematograful „Al. Sa­
cului naţional Retezat. cesare, precum şi cazarea corespunză­ şi firesc, colectiviştii voiau să Invăţăm întul Cvasa Visarion, care răspunde uşoară sovietică; 15,44 Lucrări bia“ : Miracolul lupilor — cine­
înveţe de la inginer cum să or­ din partea Com itetului executiv al de Beethoven; 16,15 Vorbeşte matograful .,7 Noiembrie“ ; ALBA
Dar rezultatele obţinute de acest toare. ganizeze mai bine munca şi ce a g ro zo o teh n ic Sfatului popular raional Haţeg Moscova I; 16,45 Cintă taraful IC IAA: Regăsirea — rinematogra-
m etode să aplice pentru a spori de felul cum se desfăşoară în- ..Seinenicul“ al Casei de cultu­ ful „Victoria" ; Vară romantică —
lot în primele luni de existentă au Datorită întăririi disciplinei şi sim­ conţinu producţia de cereale şi la gospodărie în această direcţie văţăm întul agricol la G.A.C. din ră din Reşiţa, regiunea Banat ,- cinematografal „23 August" ;
plante tehnice Ia ha. şi felul cum vor trebui să proce­ Cîrneşti, prea puţin s-a intere­ 17,10 Republică, patrie înfloritoa­ SEBEŞ. Fetele — cinematograful
fost n^satisfăcătoare. -Se realizase ţului de răspundere, precum şi co­ deze, ce m etode să aplice colec­ sat dc activitatea acestuia. re — program dc ctntecef şi „Progresul“ ; Două reprize in iad
Cum îşi desf ăşoară însă în rea­ tiviştii în acest an pentru a ob­ jocuri; 18.15 Duete din operete,- — cinematograful ,.M. Sadoveanu“ ;
doar 25 la sulă din plan iar lucră­ interesării materiale a muncitorilor, litate activitatea acest cerc? Care ţine realizări tot mai de scamă. Există condiţii pentru ca lec­ 18,40 Muzică populară romuieas- GRAŞI IE : O viată — cinema­
este preocuparea lectorului pen­ ţiile care au rămas neţinute să că interpretată de Nelu IIutii şi tograful .V. Rnaită" ; Cetatea Hti-
rile erau de slabă calitate. Aceasta aceştia au reuşit ca să-şi depăşească tru a face ca lecţiile pe care le Sint şi alte lecţii, ca de exem ­ fie predate la un nivel corespun­ fluieraşul Ion Saşii; 20,15 An­ ramzamin — cinematograful „Fla­
predă să fie cit mai atractive şi plu cea in care s-a vorbit des­ zător. In acest scop lectorul tre­ sambluri artistice muncitoreşti — căra“ : HA'TEG. Omul de lingă
s-a datorat in primul rind faptului normele şi câştigul mediu planificat, interesante? La prima vedere, pre îngrăşăminte şi amendamen­ buie să folosească în expunerea corul Uzinelor .,Victoria“-Câlan; tine-— cinematograful „Popular“ ;
după discuţiile pe care le-am avut te, la predarea căreia nu s-a fo­ lecţiilor cît mai multe exemple 20,30 Noapte bună, copii: „Co- BRAD : Alibiul nu ajunge — ci­
că nu s-a dat atenţie mecanizării realizînd numai lucrări de calitate. cu tov._ Augustin Caliţoi s-ar pă­ losit nici un fel de material di­ luate din activitatea gospodăriei costircii“ ; 20,40 Concert de mu­ nematograful „St. roşie" : I.ONEA :
rea că aici totul merge bine. dactic, planşe sau schem e, prin agricole colective, să folosească zică uşoară romînească ; 21.30 Pescuitori in apă tulbure — cine­
lucrărilor. Greşelile de orientare a .S-au evidenţiat in mod deosebit e- Lecţiile, cu excepţia uneia, au fost care să se demonstreze colecti­ experienţa bună pe care au acu- Muzică populară romînească re- matograful ...Minerul“ : TEIUS '
ţinute conform planificării. înţe­ viştilor felul cum se aplică în- mtă de ascultători ; 22,25 Tan- Fantomele din Spcssart — cine­
lucrări'or şi calitatea lor slabă, ca ?i chipele conduse de fiăran loan şi Pe- legi nd im portanţa organizării in- grăşăm intele şi sporurile dc re­ mtilat-o lectorii de la celelalte gouri de eon; ert. matograful „V. Boaită’ . ZLAT-
văţămîntului agrozootehnic cu coltă cc sc pot obţine prin în­ .V.4 : Virsta de aur a comediei —
preţul de cost ridicat, (rinau activi­ trovai Petru. durata de 3 ani, colectiviştii în­ corporarea lor în sol. Ba mai cercuri agricole fruntaşe din PROGRAMUL II : 12,45 Muzi­ cinematograful „Muncitorul“ ; I-
scrişi la cerc, dornici să afle cît mult, din lipsă dc îndrumare co­ că uşoară,- 14,10 Muzică inter­ 1.1A : Vintul sudului — cinema­
tatea acestui lot de Aceste rezultate lectiviştii nu şi-au luat nici un fel com una Toteşti sau din raion, pretată d» orchestre de mando­ tograful „Gh Dnja" ; APOLDUL
mai m ulte noutăţi, au ţinut să de n otiţe pină la lecţia 20-a. Mo­ line,- 15,00 Muzică populară ro- DF. SUS: Circul fără cupolă —
lucru. Şeful de lot, bune se datoresc pentru atingerea scopului final minească şi a minorităţilor na­ cinematograful „23 August“.
fie prezenţi la aproape toate lec­ ţionale,- 10,30 Din cântecele ţă­
tehnicianul Morarii Din ex p erien ţa şi colaborării rod­ — însuşirea dc către colectivişti rănimii noastre colectiviste,- 19,30 (Buletin
Todor, nu depunea nice şi principiale ţiile predate. Cu fiecare expunere Teatru la microfon „Povestea lui
interes in munca iofului drum -aufo, dintre constructor, a metodelor agrotehnice înain­ Tihomas motanul şi a instalato-
cc-1 fusese încre­ beneficial şi pro- ce se făcea însă, ei constatau că
dinţată. Nu a e- Rîul M are — R etezat iac)tant. tate. In acest fel sarcinile sta­
xislat nici cola­ ___" ¦' mi, C lecţiile devin tot mai greoaie, nc-
bilite de "către colectivişti în
borarea necesară cu beneficiarul şi Pentru anul 1963, lotului i s-au sta­
planul dc producţie pe acest an
proiectantul. bilit sarcini importante şi mobiliza­
vor fi realizate şi chiar depăşite.
Cu sprijinul Comitetului raional de toare: 20,6 km. drum auto fie dat în
partid Haţeg, a conducerii şantierului producţie pină la sfirşitul acestui an.
din Deva şi a I.C.F. Cluj, situaţia a
Darea în producţie a drumului auto
fost remediată. Conducerea lotului a planificat pe Rîul Mare-Retezat este
fost încredinţată tov. Stroia Matei, cu atit mai importantă cu cit pe
care datorită sprijinului acordat de I.ăpiişnicul Mare (amonte de Gura
întregul «olectiv n reuşit să înde­ Apei) este aşteptată să fie scoasă
plinească şi chiar să depăşească şi valorificată o canlilato de peste
planul anual, recuperind în cileva 25.000 m.c. buşteni de ruşinoase, pro­

luni restante mari şi realizlnd nu­ veniţi din doborituri de vînt mai

mai lucrări de calitate «orespunză- vechi, cantitate care dacă nu va pu­

toara. tea fi transportată cel mai tîrz.iu în

| Pentru activitatea din 1962, acest 1962, se va deprecia. Pentru realiza­ interesante, mulţi termeni agro­ tivul invocat de lector că nu a meteo polonie
tehnici pe care-i folosea ingine­ ştiut că la curs trebuie să se ia
lot a devenit fruntaş pe şantierul rea acestui drum auto conducerea lo­ rul în predare le erau necunos­ şi notiţe, pină în urma unei şe­ Brigada artistică de agitaţie îr deplasare PENTRU 24 ORE

Deva. tului, cu tot timpul nefavorabil din cuţi, iar îmbinarea armonioasă ce dinţe dc analiză a învăţămîntului

•' Noua conducere a lotului, după ce Retezat (zăpadă mare şi ger), a luat in ultimul timp brigada artis­ precum şi melodiile interpretate Vrpmp nestabilă oi cerul mai
tică dc agitaţie a Trustului re­ de solişti vocali ca Rădoi Du­ noros ziua. Vor cădea ninsori
8 consultat devizele de lucrări şi si­ măsuri din timp pentru a face dc- gional dc construcţii, pe lingă mitru, Custoş Ioan, Sanda A- slabe locale. Temperatura varia­
programele cu conţinut adecvat dam, Ileana Pascu, Purtător bilă, va fi cuprinsă, ziua între
tuaţia de pe teren, şi-a întocmit un rocări pe o scară din ce în ce mai - Orchesira clubului specificului întreprinderii, a pre- Maria şi Drăghici Elconora. Cu -4 şi 2 grade iar noaptea intre
gătit un nou program pentru vii aplauze au fost răsplătiţi .şi -6 şi -10 grade. Local mai cobo-
plan de măsuri tehnico-organizatorice mare. susţinerea campaniei electorale. componenţii formaţiei dc dan­ rită. Vînt moderat cu intensificări
suri. din sectorul nord-est şi est.
cu obiective precise şt eu termene, Pentru realizarea sarcinii stabilită Sîm bătă 23 februarie, brigada
Brigada artistică dc agitaţie a PENTRU URMĂTOARELE
defalcate pe maiştri şi echipe de lu­ pe 1963, avînd în vedere că este Ziua de 2 decembrie ltl<>2 mar­ cală închinată Republicii, a căni s-a deplasat la Sîntuhalm unde T.R.C.H. se va deplasa în ziua 3 ZILE
chează constituirea orchestrei seini- muzică şi text au fost compuse dc alegerilor cu acelaşi program şi
cru. S-a urmărit zilnta realizarea pe de peste 4 ori mai mare decît reali­ simfonice a Clubului muncitoresc dirijorul orchestrei clubului. tov. a prezentat în faţa colectiviştilor în alte com une şi sate aparţină­ Vreme nestabilă cu tempera­
al sindicalelor din oraşul Petro­ Vuşile Lucaciu. / rofesor la !şcoala toare oraşului regional Deva. tura la început staţionară apoi in
teren a obiectivelor stabilite prin a- zările anului 1962, esle necesar ca şani. Mai mal/i amatori entuziaşti, populară de m ta din Petroşani. un bogat program artistic. A uşoară creştere.
au răspuns cu însufleţire la che­ TODORONI IANCU
rest plan. Principalele obiective urmă­ conducerea lotului să continue să dea marea Comitetului orăşenesc dc Spectacolul de debut s-a bucurat plăcui mult celor prezenţi, mo­ corespondent
partid, de a contribui la ridicarea iIr succes. Atit orchestra cit şi so­
rite au fost i o atentie deosebită mecanizării in­ nivelului cultural-artistic a! oa­ liştii vocali au lost răsplătiţi de nologul „Alegerile de altădată"
menilor muncii din Valea fiului. public cu aplauze călduroase.
— Organizarea superioară a mun­ tegrale a lucrărilor de construcţie, interpretat de ing. Oprean Emil,
Cu sprijinul Comitetului pentru I ii prezent, orchestra clubului nv
cii, care să asigure o productivitate introducerii pe o scară cît mai lar­ cultură şl artă de pe lingă Comi­ mura !ieste 2.1 dr membri : munci­
tetul executiv al Hiatului popular tori. trimit ieri. profesori, funcţio­
mărită şi uri ciştig corespunzător gă a metodelor noi de muncă, mai ales al oraşului Petroşani, al Consiliu­ nari. pensionari.
lui local al sindicali lor, acestei
muncitorilor. a metodei de lucru In lanţ, găsirii formalii, la început modeste, i Pentru viitorul apropiat, area'ta
s-au creat in primul rind condi­ pregăteşte un bogat şi variat rc-
— Mecanizarea lucrărilor de con­ de noi soluţii, cît mai economicoase ţii pentru repetiţii. Apoi. deoarece prrliiiii abordind autori ca Ceai
t u fiecaie zi ce trecea in orclu s- kox’ski. Dunaevski. Vrrdi. Drlibes,
strucţie a drumului într-o măsură şi corespunzătoare din punct de ve­ tră au intrat noi membri, aproape Mozzarl. 7 oşti. Rredireann Eliade,
toate compartimentele fiind acope­ Constantin Dumitrescu. C.iprian Po-
cit mai mare. In acest scop s-a adus dere tehnic, folosirii utilajelor la pro­ rite, conducerea clubului s-a preo­ riinibesia şi uliii,
cupai de înzestrarea acesteia cu
un buldozer, moloconipresoare, mo- ductivitatea normală, stabilind la a- numeroase instrumente noi. După o pregătire temeinică, or­
chestra semisimfonieu a clubului va
topompe, precum şi mijloace de tran­ cestea cele mai bune formaţii de lu­ .1 urmat pi imul spectacol, pre­ prezenta concerte Iu Petroşani şi in
zentat in cinstea aniversării a 11 celelalte centre miniere din Va­
sport (tractoare şi autocamioane) în cru. Trebuie organizate cit mai multe ani de Ic/ proclamarea Republicii lea liniai: Vrieani, Eupeni. Vul­
Populare Romînc, pe scena 'Tea­ can, Aninoasa. Petri!a şi I.onea,
număr corespunzător, urmărindu-se ca brigăzi complexe, cu oameni bine pre­ trulU’ de stat din Petroşani. Emo­ sub larmă dc coiicerte-lec{ic, eu
ţii. emoţii fireşti debutului... Or­ prezentări ale autorilor şi a In­
acestea să lucreze la productivitatea gătiţi, care să asigure un mod rit­ chestra a abordai un repertoriu va- trărilor interpretate. Dr asemenea,
liat re conţinea lucrări de autori 'orhestra va lua parte la cri de-a!
stabilită. Rezultatele mecanizării s-au mic de lucru, o productivitate spo­ ea Ceaikovski, Dunaevski. Florin Vll-lea concurs a! formaţiilor ar­
Comişel. Scrgin Sarcliisov. şi o bu­ tistice dc amatori.
observai imediat: buldozerul a înlocuit rită.
dr. N. SCARLATOTU
munca a 100 de muncitori, tar prin Pentru a se executa lucrări de ca­ corespondent

folosirea tuturor acestor mecanisme litate, mecanizarea trebuie să mear­

s-a reuşit să se reducă numărul de gă In ritm cu execuţia lucrării.

muncitori de la 200—300 la numai Pentru reducerea preţului de cost

60—70, realizlnd un volum de lu­ a lucrărilor trebuie ca să se dea o

crări mult mai mare şi de mai bună mai mare importantă lucrului cu pre­

calitate. Aceşti muncitori au fost fo­ fabricate, mai ales la podeţe (înlo-

losiţi ta alte lucrări. cuindu-so podelele datate prin podele

Porţiunea de drum auto Ctopotiva tubuläre din prefabricate).

I, unde s-a lucrat, a fost împărţită iug. IACOB TRAIAN

UPENI 2 9 u— un.în c h in a t

eroicelor lupte a ie m in e rilo r

Pentru cameral muncii din regiu­ clasei proletare. Comuniştii din a- ii u că şi-a ales drept prim consul­ se apropie de ropi! de Ioana. Dar Ir.aiea cărbunelui. Doliul a cernit două. si zeci de secvenţe adine trăi­ V -J
nea noastră, bucuria de a vedea e- ( est lilin sînt aievea celor din \ ia- tant ADEVĂRUL VIEŢII. De aceea abia mai lirziu cei doi işi unesc des­ întreaga aşezare. Zbirii slapinirii pa­ te de actori. Sosirea în casa primu­
cranizate luptele minerilor din au­ |â. Aresta esle un mare merit al a‘moşiera filmului e veridică, eroii tinele. S-ar parea (ă viata Ioanei a trulează pe străzile pustii. încercând lui sol, contactul cu realitatea puţin trăsături sint mai greu de definit, u
gust 1929 s j împleteşte cu satisfac­ filmului. Omenia comuniştilor se se mişcă firesc, neslinglieriti, ne­ apucat pe un fagaş nou. Nu. să oprească oamenii să participe la tăgăduitoare din casa sărăcăcioasă, erou puternic, de o uriaşă forţă mc
ţia de a viziona unul diri cele mai împleteşte organic cu munca avin- iertaţi. De aceea filmul place şi luspaiminlată la gindul că nuna m i- imnormintare. Comunistul Varga este moartea primului sol, întîlnirea la raiă prezent în cele mai reuşite sce
emoţionante filme din ultimii ani. esle apreciat, scenă cu scenă -şi iu yeşă i-ar puica răpi şi pe col 'le-ai insă primul care dă semnalul. în­ mină cu Letean, petrecerea din pădu­ ne — masele. Mircaa Drăgan, reg
Intitulat simplu şl modest, filmul lată, cu dăruirea lor cauzei prole­ întregul lui. doilea sot, Ioana ii roagă po Ie- treaga suflare muncitorească, femei, re şi in general celelalte scene sînt zorul filmului, s-a dovedit şi de dc
„Lupcni 29" esle o operă cinema­ tare piua la sacrificiul vielii. Nimic l<an să plece. Oriunde, ha nu ştie copii, participă la imnormintare. Aci dczale ponderal, admirabil trăite ta aceasta a fi un adevărat maesir
tografică viguroasa şi originală, lu­ din co-i a lor nu drămuiesc aceşti La inlilnirea de la Petroşani, cu că mina nu c singurul ucigaş din sint demascaţi ucigaşii prin vorbi­ de către L.ica Gheorghiu, protagonis­ tn realizarea scenelor de masă. Dec
oameni pentru biruinţa clasei. Deşi creatorii filmului, un muncilor mai Valea .Jiului Letean insa şim. I.e- rea simplă, avântată a lui Varga. ta filmului. Todor-bari, minerul bă- sebit de puternice, deosebit de cor
crată eu deosebit talent. Filmul e- nu se spune nicăieri, insă din des­ in virslă, care se nllă înlr-o muncă ti'cin e comunist şi şlie că min i c Cine va putea uita vreodată scenele trin care a colindat întreaga lu­ virigătoare şi emoţionante sînt ace:
moli’onea/.ă de la primele secvenţe făşurare.i Iilinului simţi că cea mai de răspundere, spunea că l-a impre­ ueigaşă numai alita vreme ( ii se dc masă din linaiul filmului, rechi­ me, care multe a văzut şi în­ te scene.
mare feririle a fiecărui comunist sionat In mod deosebit scena sosi­ alia în miinilc patronilor, că oi o fac zitorul comunistului Varga ? Expri­ ţeles in viata lui, se află alături
reuşind să statornicească în sufletul este ca lupta lui să ducă la ferici­ rii Ioanei în Valea Jiului, la căsăto­ mă atita ioită. incit in sufletul fin­ de mineri. Artistul poporului In filmul „Lupenl 29” actiorjeaz
spectatorului sentimentul uimi pro­ rea întregului rolei liv. ria cu primul ei sol, scenă intr-ade­ ueigaşă prin condiţiile in care lu­ eai ui om se întăreşte convingerea Grorge Calboreanu creează pe impecabil ţoale resorturila. Muzic
funde şi permanente admiraţii pen­ văr deosebit de grăitoare in ce pri­ crează minerii, că va venii ziua cind că această clasă trebuie să învingă. această linie un autentic chip de mi­ filmului — excelentă, sunetul de ase
tru dirzenia şi înflăcărarea eroilor Filmul redă cu mijloace deosebit veşti' viaţa oamenilor muncii din mina va (i prietena minerului. Dar ner. Mari reuşite ale filmului sint menea. Decorurile şi machiajul d
săi şi să dea o imagine dară asu­ de plastice şi convingătoare cit de aiea vreme, i n alt muncitor, miner, pentru aceasta e nevoie de luptă, ee * cei doi comunişti — Varga (Ştefan asemenea. In aceasta rezidă reuşit
pra luolei desfăşurată de mineri puternică este unitatea de luptă a fost martor ocular al evenimentelor oiganizare. Letean ştie că adevăra­ t iubolăraşu) şi Petre Letean (Colea filmului — in aportul colectiv, în pa
pentru pline şi dreptate, pentru con­ clasei muncitoare, sub conducerea din august 1929, azi inginer cu mun­ ţii ucigaşi sint patronii şi uneltele Subiectul filmului reuşeşte să po­ Răutu). Se parc că şi pe această li­ siunea şl priceperea ai care s-a iu
diţii de muncă şi de viată omeneşti. comuniştilor. 1Tei momelile din film că de răspundere în conducerea mi­ lor şi că in asemenea condiţii, el, larizeze stima şi dragoste faţă da nie, filmul este inegalabil In produc­ crat. Este necesar să fie menţionat
Amploarea acestei lupte imlirjite, silit semnificative iu acest sens : a- nelor. a vorbit cu glas vibrind do comunistul Iclean, alături de Varga eroii luptelor din august 1929 şi ţia cinematografiei romineşti. Varga, insă munca operatorului de imagin
tortele angajate în luptă, formele şi dunarea din fala direcţiunii in care emoţie, refermdu-se la luptele mi­ şi de ceilalţi comunişti trebuie să-i ură şi repulsie nemăsurata faţă dc omul care-şi şterge atit de firesc a decoratorului, a compozitorului :
metodele de luptă sint reliefate plas­ se cere a!ungai<a „ştaigărilor“ şi lumineze pe muncitori, să-i orga­ criminalii odioşi, fală de orinduirea miinilc într-un moment de ră­ a inginerului de sunet care se fa
tic şi concis. Do aceea, „Lupeni 29 c< iidilii omeneşti de muncă, greva norilor şi Ia măiestria cu care ci­ nizeze. sa-i înveţe tactica luptei nedreaptă din acea vreme. Regia gaz, cate de fiecare dată gă­ simtite peste tot de-a lungul filmi
este în primul riml un film agita­ şi manifestaţia uriaşă cu prilejul neaştii noştri au reuşit să imorta­ pentru victorie. De aceea râmi no in a dozat cu măiestrie, fiecare scenă seşte soluţia cea mai potrivită fie­ lut.
toric, cu o maro putere de eon­ ininoriiiinlării celor ucişi iu timpul lizeze pe peliculă viata acelor ani. Valea Jiului, credincios chemării lui reuşind să imprime filmului un ritm cărei situaţii, omul care prevede lim­
grevei. Rămine puternic întipărit in Opinia celor ce vizionează acest de muncitor conştient, de comunist deosebit in ansamblul său. Filmul pede ce se. va întâmpla mîine, întru­ Lucrat cu talent şi răspundere, fi
ii ugere. mintea sper taiorului şuvoiul de oa­ film este pretutindeni una : „Liipeui ferm. se încheagă unitar şi limpede: chipează fermitatea, curajul şi sigu­ mul „Lupeni 29“ işi face uşor loc spr
meni rare înaintează boierit înspre 29“ esle un film mare. nimic neclar, totul se înţelege ranţa in acţiune. Petre Letean, mine­ inima omului. „Lupeni 29“ este u
Filmul sintetizează cu discernă­ direcţia minei, precum şi dtrz.enia Viata minerului o grea. Criza eco­ lără greutate. In film se vorbeşte rul cu ochii ’limpezi şi obrajii calzi, film care zugrăveşte cu fidolilale :
mulţimii atuieâ cînd nu i se dă sa- * nomică clin anii 1929—1933, pătrun­ puţin, da- vorbele cad greu ca de o profunzime omenească rară, cu­ simt artistic unul din rele inai de se;
mânt ceea ce era tipia in viata mi­ li-lai lie. lot a'.U de puternic rămine de lot mai puternic in industria mi­ plumbii. Tot ce se spune este noaşte un singur fel de fericire — fe­ mă episoade din lupta clasei muncitor
întipărită şi si cu.i iu care comuniş­ Să încercăm să sintetizăm foarte nieră. Patronii incearc.î sa scape din firesc: nimic artificial, nimic dc ricirea tuturor — pentru triumful că­ re. Prin conţinutul său, prin forma i
nerilor în perioada premei gătoare tii iau iniţiativa şi fac lanţ prin- pe scurt subiectul filmului... l.bearc crizei pe spinarea nuinci- prisos. Imaginile se succed firesc a- ruia işi jertfeşte viaţa. Dăneţ, flăcăul care este realizat, „Lupeni 29" este u
zimlti-se de luat iu fata plutoanelor, torilor. Greva se apropie. Patronii, xate pe firul conducător al povestirii : înalt şi chipeş cu părul ca secara in film al nostru, al oamenilor de azi, /
si ta începutul crizei economii o sâdiml plumbii ucigători. Scenele de Un coş uriaş brăzdează de-a işi pun la punct sistemul dc scin­ nimic detaşat, nimic în plus. Filmul pirg, cu ochii ca romi de august (Ila- muncitorilor, ţăranilor muncitori, /
masă din fiu.âili filmului urca o curmezişul cerul. Pe coş iilliie un dare1 a unităţii de acţiune a clasei convinge prin conţinutul său, prin so­ rirm Ciobanii) capătă curaj alături de intelectualităţii. De aceea ii preţuin
din anii 1939-1933. şi redă cu fi<I<•- crime ăilisliici greu accesibilă mul­ drapel. Vayonelii alearga pe linii muncitoare. Prin unealta lor plătită brietatea sa, prin masivitatea sa. Ac­ aceşti oameni inflexibili. Flăcăul care
tor regizori, hlet-a formării uriaşului fiinieuldrului. Cineva ii i z b e şt e su un M ilei mu prin sovinl-democratii de torii din film sint oameni vii care Filmul se in.'heie cu n imagin
lilaie prin s i t u a ! ii verii lice şi O tipo- convoi in !ural comiinistuiiii Varga, ciocan. Dintr-un bloc nou, luminos dieapla. patronii nădăjduiesc să îm­ nu „interpretează“ ci trăiesc aeve.a. se calări cu ageritate pe coşul ti- deosebit de frumoasă şi emotir
logic repi vzt-nl.2 i a : ii u n pol \ iata e-le nu numai in,spirală ci ou re­ anare o băfrîiiică. Se îndreaptă. în­ piedice greva, dar nu reuşesc, căci Galeria largă a personajelor aduse pe nuntă : pe ecran se profilează pi;
flecta o fidmcă înţelegere ideologică şire şiiul de căsuţe care se d-1rimă. nucleul de comunişti demască mane­ zir.ei este ucis de prefectul tra monumentală in »are sint săp;
d e m i z e r i e d e iu- smi.u r ial p e ir a r e o n chemării pe care o an comuniştii, De una clin aceste case, care va dis­ vrele acestora şi dă o orientare clară ecran este reprezentativa şi se în­ te numele minerilor căzuţi in ai
a rolului lor in organizarea mase- pare in curînd, esle legală povestea muncitorilor în lupta lor împotriva pa­ regimentează organic in subiect. Fieca­ călău Rozvsny în timpul grevei. Cit gust 1929, aşezată in curtra mine
du cea u minorii, i r la (riâldll luxul h p. ; ; , gă-.il o formulă ăitisli- vieţii Ioanei Golcea, iar batrinica tronilor. Greva s-> dezlănţuie puterni­ re isi are personalitatea sa, drept omagiu arius luptei lor. C<
şi d e - J r i u t la ( art> se dedau cl aş el e ca inteligenta şi oiigincdă prin tare ce păşeşte încă semeţ esle însăşi că. 1-u esle1 bine organizată, cu toa­ si contribuie cu propria-i culoare de simbolic, cit de frumos moare pesle 20.000 de mineri, rare au pa
pune in lumină, limpede şi convin­ Ana Golcea. văduva minerului ucis te că apitonii de la centru, încăput
avute, G r ă !loare sint In «(.e-t sens gător. o idee atit de măreaţă. A- pe mina unui trădător, nu ajunge la culoarea generala, dc frescă isto­ acest tînăr, învăluit in pale de lu­ tiripal la turnarea filmului şi ech
in august 1929. in chipul brăz­ pa do cineaşti, care a muncit cu îr
d o u a si oue d i n Icni : c o n Uliii. 1 i n u - ccastă scenă emoţionează, te face dat de cule severe, pare a se cili Ia organizatori. Patronii ucigaşi, trec: rică şi de operă de artă. mină, învăpăiat în razele soarelui sufletire şi hărnicie aduc şi ei u
s,i meditezi profund şi place deose­ cită amărăciune, cită durere, a în­ la furie, mobilizează armata şi pe
m a n e in r a r e l u c r a u tuiiitMÎi i n tj.i- bit de mult pentru că reflectă nu magazinat acest obraz de-a lungul prefectul jiirloliiliii. fa 6 august în­ Distribuţia care asigură o înche­ fierbinte I Ai pentru un moment im­ frumos omagiu luptelor eroice :
numai un fapt de viată ci contu­ anilor. Dar chipul se scutură şi
lorii -ii ihoiid o r g o n i / a t cu priie- rează o poziţie proprie comunişti­ apare ioana în anii dinţii ai vieţii c e p e măcelul. Petre letean şi alţi gată unitate artistică este unul din presia că se Înaltă, că trupul lui nu minerilor care şi-au jertfit viaţa î
ju 1 sos i r i i a n u a l e i s ă in p r i mo yre- lor : Îndrăzneala. de căsnicie cu primul ei sot. Om 24 de mineri cad ucişi de plumbii
bun şi blind. L-a înghiţit însă mina ti- porniţi din flintele ostaşilor ameţiţi marile merite ale regiei. Rămîn vti poate fi dobortt. august 1929.
va. Puse f a| ă i u faţ/ c e Je d o u ă Echipa de «ineaşti, realizatori ai de băutură. Ioana a îmbrăcat din
cicjaşQ. Rămasă cu un copil, Ioana nou rochia cernită şi basmaua d® <ra- fa amintirea spectatorului, au una/ Există ta film un erou al* cărui PETRE ŢIRAU
s c e n e rían o iriyrrhue re.iid, ’/c liidui- filmului „Lupeni -2&’, a iztarttt pen­
lucrează la mină. Petro Letean, un
loaro u \ i c ii -lin ¦v, -• si
miner ca faimă de cărbune Încins,
eont l i l l -iz.a i , w / d i - r.-o - ui d< -er-

miiiat lupta erou a a 'minerilor.

Un puternic spirit do partid stră­
bate filmul do ia început şi piuă
la sfirşil. <omiini.ştii din filmul . Iu-
peni 29“ sini oameni activi, chib­
zuiţi, se bucură de imuederea ma­
selor pe cure le câştigă ti opiat, prin-
tr-o muncă răbdătoare de partea lor,

de partea ideilor pe care le pro­

p a g -în sumele marelui partid al