Page 97 - 1963-02
P. 97
PAG. * H ÜW Nr. 2543
©®pim să trăim in pare şi prietenie TELEGRAME
Tratativele de dezarmare
eu toate popoareleCuvîntarea lui N.S. Hruşciov înfaţa alegătorilor din circumscripţiaKalinin din Moscova de la Geneva
GENEVA 27 Corespondentul Ager guros controlate cu ajutorul mijloa
celor tehnice naţionale, care deja se
MOSCOVA 27 (Agerpres). — a tuturoi tipurilor de experienţe cu epua «I imperialiştii americani n» a* pluiui superioritate* teoriei noastre Primul secretar al C.G al P.GU.S. pres C. Benga transmite: află în funcţiune. De aceea, a spus
TASS transmite : renunţat, după cum sa vede*, la poli marxist-lenlnlst*, superioritatea eco a subliniat că transformarea statu Ţarapkim, insistînd asupra discutării
arma nucleară". tica agresiunilor ţi provocărilor. „In nomia! socialista, ¦ orînduiril noas lui dictaturii proletariatului intr-un In şedinţa de miercuri dimineaţa In cadrul comitetului a detaliilor teh
N. S. Hruşciov, prim-secretar al prezent cercurile american« cele mai tră". stat a! întregului popor nu Înseamnă a Comitetului celoi 18 state pentru nice ale controlului, Statele Unite
C.C. al P.GU.S., preşedintele Consi Preşedintele Consiliului de Miniştri agresive «ra „turbaţii*, după cum îi nicidecum'că dezvoltarea democraţiei dezarmare, prezidată de reprezentan blochează de fapt căile care duc spre
liului de Miniştri al U.R.S.S., s-a în- numesc americanii, îndeamnă guver „Politica externă a Uniunii Sovieti *-ar fi încheiat. tul Marii Britanii, Godber, primul a tealizarea unui acord cu privire la
tilnit miercuri su alegătorii din cir »1 U.R.S.S. a subliniat că puterile nul S.U-A. să invadeze Cuba sub pre ca se bazează pe temelia trainică a luat cuvîntul Cavalletti, reprezentan interziclrea experienţelor nuclearei
cumscripţia Kalinin din Moscova, textul cS Cuba constituie o primejdie puterii noastre economice şi militare, „Noi, comuniştii, avem ca obiectiv tul Italiei, care s-a situat pe o po După cum se ştie, a spus in conti
unde candidează pentru alegerile de occidental« nu vor să accepte lnelie- pentru Statele Unite“. pe forţa întregii comunităţi socialis dezvoltarea continuă a democraţiei, ziţie neconstructivă. Deşt s-a pronun nuare delegatul sovietic, In dorinţa
deputaţi in Sovietul Suprem al te măreţe. Nimeni nu trebuia să se care trebuie să pătrundă în toate ve ţat pentru Încetarea experienţelor cu de a veni in lntîmpinarea puterilor
R.S.F.S. Ruse. Alegerile vor avea loc terea unui pact de neagresiune Intre „Cercurile imperialiste din S.U.A. îndoiască de hotărîrea eomună a ţă rigile, in toate celulele societăţii arma nucleară, el a prezentat comi occidentale şi de a încheia cît mal
duminică, 3 martie. nu sînt mulţumite de orlnduirea so- rilor socialiste de a zdrobi pe orice noastre. Partidul nostru dezvoltă şl tetului o lungă listă de amănunte teh repede un acord privind Încetarea ex
ţările participante la Tratatul de la elal-politlcă din Cuba“ — a declarat agresor, de a da o ripostă oricărei edtnceşte principiile democratice le nice, a căror discutare preliminară perienţelor nucleare, Uniunea Sovie
In sala Palatului Congreselor din vorbitorul, adăugind că „Guvernul încercări dc a frîna înaintarea noas niniste, atît în conducerea statului ar fi, chipurile, necesară pentru a se tică a făcut o serie de concesii im
Kremlin s-au adunat şase mii de Varşovia şi ţările membre ate N.A.T.O. Statelor Unite nu poate să nu-şi dea tră spre socialism si comunism". cît şi în conducerea producţiei. Co ajunge la o Înţelegere în problema în portante, acceptlnd constituirea unod
alegători. In prezidiul adunării elec seama că o invazie în Cuba, dacă ar munismul se construieşte cu mijloace cetării experienţelor cu • arma nu comisii internaţionale de control, a
torale au luat loc N. S. Hruşciov şi „Un astfel de pact nu ar zdruncina fi comisă, este incompatibilă au anga Primul secretar al CC. aî P.GU.S. le cele mal democratice. De aceea, cleară. acceptat să se Instaleze pe teritoriul
alţi cond îcători ai Partidului Comu jamentele care au fost luate în mo a subliniat că duşmănit comunismu dezvoltarea multilaterală a activităţii său trei staţii automate de control
nist şi guvernului sovietic. raportul de forţe, dar ar constitui o mentul crizei din regiunea Mării Ca lui, duşmanii clasei muncitoare aţiţă şi iniţiativei creatoare a maselor es Reprezentantul! Braziliei, Mello cu posibilitatea ca personalul unul
raibilor". în fel şi chip divergenţele Intre parti te o chezăşie temeinică a succeselor Franco, şi-a exprimat convingerea centru Internaţional sâ le deserveas
La adunare au luat cuvîntul Vi victorie morală serioasă a popoare dele comuniste, repetă într-una că a- stalului socialist“, efi Încheierea unul acord privind în că. Acestei flexibilităţi în negocieri
Preşedintele Statelor Unite şi-a luat ces'e divergente vor duce la destră cetarea experienţelor cu arma nu manifestată de Uniunea Sovietică,
tali Silantiev, maistru la Uzina meta lor“. angajamentul că nu va invada Cuba, marea prieteniei frăţeşti Intre ţări Referindu-se la succesele obţinute cleară este în momentul de faţă po reprezentanţii puterilor occidentale
lurgică „Secera şi Ciocanul“, Nadej- tar noi am acceptat să retragem din le socialiste, Ia slăbirea mişcării co în dezvoltarea economiei naţionale sibilă. El a expus o serie de conside t-au răspuns insă cu noi pretenţii,;
da Komarovn, lăcătuş montor la In legătură cu aceasta, vorbitorul Cuba rachetele strategice şi..bombar în U.R.S.S., vorbitorul a făcut cunos rente care, după părerea sa, ar uşu printre care sporirea numărului de
Uzina „Manometr", Gheorglii Svişev, dierele „1L-23“ şi le-am retras“, a muniste. cut, între altele, că în prezent In ra Încheierea unui asemenea acord. staţii automate de control, perma
doctor în ştiinţe tehnice, învăţătoa s-a referit la o declaraţie făcută în spus N. S. Hruşciov. dustria Moscovei dă în cinci zile o nentizarea şi creşterea numărului
rea Valentina Laiko, mecanicul de Imperialiştii „au mizat nu o dată pe producţie egală cu producţia obţinu Şeful delegaţiei S.U.A., Wllllam personalului internaţional do deservi
locomotivă Evgheni Dianov şi stu Franţa, care, invocînd „părerea unor „Aceasta nu înseamnă însă, a subli fel de fel de gloabe şi de fiecare tă în întregul an 1913. Poster, în intervenţia sa a acordat re a acestor staţii. In încheiere, T«-
denta Oksana Sapovalova. niat el. că vom lăsa ca eroica Cubă dată au înghiţit un hap. Le putem da principala atenţie problemei număru rapkin a subliniat că aceste cereri
cercuri competente", exprima o ati să fie înghiţită de marii rechini ai şi acum asigurări că partidele comu In decurs de patru ani, 1« Mosco lui de Inspecţii la faţa locului, Fos- sint nejustificate şl că ele nu au ni
Luind cuvîntul, N. S. Hruşciov a imperialismului american. Noi ara niste nu vor da nici un fel de prilej va au fost construite cu mult mal ter a sugerat ca discuţiile in ¦aceas mic comun cu controlul aplicării a-«
reafirmat că orientarea generală a tudine negativă faţă de această idee. dat poporului cuban cuvîntul, un cu de bucurie duşmanilor lor. Fie ca multe locuinţe decît existau în Mos tă problemă să continue în subcomi cordului privind Încetarea experien
politicii externe a statului sovietic vin! frăţesc, că Uniunea Sovietică va duşmanii comunismului să nu se lege cova prerevolutionară. In această pe tetul celor trei puteri nucleare“. ţelor cu arma nucleară.
este aceea de „a apăra şi consolida „Cercurile competente“ din Franţa, veni în ajutorul Cubei si nu o vom ne in iluzii în această privinţă". rioadă, 477.000 de familii, sau peste
pacea, de ,a consolida principiile co lăsa în răstrişte“. 1.700.000 de persoane, s-au mutat în Conducătorul delegaţiei Uniunii So Reprezentantul Marii Britanii, Go<S*
existenţei paşnice în relaţiile dintre^ a spus el. consideră inacceptabilă „Sîntem convinşi că partidele fră case noi. „Partidul şi guvernul fac şi vietice, Slmion Ţaraplcin, a subliniat ber, a repetat afirmaţiile nefondate
statele cu orinduiri sociale diferite“.' , „Noi am dori ca să fie asigurată ţeşti vor găsi în ele însele forţele vor face totul pentru ca programul de că, lntordndu-se de la Washington, despre rigiditatea Uniunii Sovietice
consolidarea păcii, statornicirea situ pacea, dorim să trăim în pace si prie pentru a lichida divergenţele şi liti construcţii de locuinţe şi social-cul- Foster, şeful delegaţiei americane, nu şl a lăudat In fel şl chip „elasticita
N. S. Hruşciov a declarat: „Cuver- tenie cu toate popoarele. întindem o giile oare apar între ele. Intre parti turale să fie îndeplinit cu succes“. a adus vreun element nou, de na tea" poziţiei Occidentului.
nul sovietic este gata chiar astăzi aţiei care s-a creat în Europa după mină prietenească poporului ameri dele comuniste, între clasa muncitoa tură să împingă tratativele înainte,
să-şi pună semnătura sub un tratat can si, aşa cum noi am declarat în re din toate ţările va fi realizată o N. S. Hruşciov a amintit unele re ceea ce a confirmat încă o dată re Ultimul a vorbit Lall, conducătorui
cu privire la dezarmarea generală război. Lor nu le convină ca pe pă- repetate rinduri, vrem ca intre ţă coeziune si mai mare sub lozinca ne zultate ale îndeplinirii septenalului fuzul sistematic al Statelor Unite de delegaţiei Indiei, care a subliniat că
sl totală care să alunge spectrul rile noastre să se stabilească reiaţii pieritoare:, „Proletari din toate ţările, în cursul ultimilor patru ani şi a co a Înlesni semnarea unui acord in pri In actuala fază a tratativelor există
războiului rachelo-nuclear de pe pla roSatuL Germaniei să se consolideze buna si normale“. municat că producţia industrială glo vinţa încetării experienţelor cu ar condiţii favorabile pentru Încheierea
neta noastră". uniti-vă !“. bală a crescut în acest răstimp cu 45 ma nucleară. Slmion Ţarapkin a pre unui acord privind încetarea expe
două state cu orînduîri sociale dife Dacă însă, a declarat vorbitoru’, la sută faţă de 39 la sută cît preve zentat fapte convingătoare care ates rienţelor nucleare. El a adresat pute
Caracierizînd situaţia internaţio imperialiştii vor încălca dreptul po „Facem şi vom continua să facem dea planul. S-au livrat produse peste tă că cu ajutorul mijloacelor naţio rilor nucleare un apel de a nu-şl
nală şi politica externă a Uniunii So rite. Dar, la ce poate duce negarea poarelor de s-şi alege ele însele o- totul pentru a întări şi uni pe toate plan în valoare de 28 miliarde de ra nale de detectare au fost înregistra precupeţi eforturile pentru a ajunge
vietice, N. S. Hruşciov a subliniat rinduirea social-politică ce Ie este pe căile clasa muncitoare, pe oamenii ble. El a subliniat că reorganizarea te toate experienţele nucleare efec la o înţelegere în această direcţie.'
că „programul de acţiune al guver situaţiei create, negarea existenţei plac. dacă ei vor încerca să-şi impu muncii din întreaga lume, mişcarea conducerii economiei naţionale de că întreaga omenire, a subliniat Leii,
nului sovietic in problemele interna nă rinduieîile popoarelor, aceasta va comunistă Internaţională, sub măreţul tre partid după principiul producţiei tuate pînă acum, Indiferent de ţara
ţionale este clar st pe înţelesul tu R.D.G. ? Doar aceasta este platfor duce Ia un război mondial termonu steag marxist-leninist". va da rezultate bune. aşteaptă oa noi să realizăm în sfirştt
turor. EI reflectă năzuinţa sinceră a clear. şt mediul in care au avut loc. Prin
popoarelor din tara noastră spre ma forţelor agresive, revanşarde ale Referindu-se la situaţia internă a „Şi în dezvoltarea agriculturii s-au un acord In această problemă de ma
pace, încrederea lor în forţele pro Şeful guvernului sovietic a averti tării, N. S. Hnişciov a subliniat că obţinut Sn acest an succese. In pofi urmare — a spus reprezentantul
prii, în capacitatea slatelor iubitoa Germaniei occidentale, care nu au re zat: „Dacă va-fi săvîrşită o agresiu poporul sovietic îndeplineşte cu suc da condiţiilor climatice, nefavorabile
re de pace de a apăra cauza păcii". ne împotriva Cubei sau împotriva Re ces planul septenal. „Oamenii sovie U.R.S.S. — indiferent dacă se va a-
nunţat Ia intenţia da a modifica harta tici realizează un ritm bun în între
Sarcina noastră, a spus vorbitorul, cerea economică paşnică cu Statele Junge sau nu la un acord, experien
este de a obţine, cu tenacitate, fără Europei". .,
„După cum se vede. „cercurile com
petente din Franţa“ nu au tras con
cluzii din lecţiile pe care rniîitariş-
tii germani le-au dat Franféi“.
Şeful guvernului sovietic a decla
rat : „Actualele cercuri guvernante
din Franţa duc şi în prezent aproape
aceeaşi politică pe care o ducea gu
vernul francez înaintea calui de-ai
doilea război mondial. Ele fraternizea
ză cu revanşarzii vest-germanî, îi
încurajează, nu vor să recunoască
transformările care au avut loc în
Europa in urma zdrobirii Germaniei
hilierisle".
După ce a subliniat că „politica ne
săbuită a revanşarzilor şi a celor ca
re îi sprijină poate să aducă popoa
relor nenorociri uriaşe", N. S. Hruş
ciov a avertizat: „Dacă va fi .declan
şat un nou război, eî' se va termina
pentru aceia oare îl vor declanşa
a da SnaDoi în fata greutăţilor, ca în prlntr-o prăbuşire totală chiar tn pri publicii Populare Chineze care este a- Unite ale Americiu Dacă vom arun dintr-o serie de regiuni agricole ale ţele nucleare vor continua să fie ri re însemnătate
relaţiile internaţionale să se stator ma zi a războiului“. meniriţată din direcţia Taiyanului. da ca o privire asupra celor cinci ani tării, recolta globală de cereale a în
nicească tendinţa spre rezolvarea „Sîntem convinşi, a spus în conti că se va comite o agresiune împo care au trecut, vom vedea că sporul sumat anul trecut 147,5 milioane de
problemelor litigioase pe calea tra nuare vorbitorul, că popoarele îşi vor triva Republicii Populare Democrate producţiei industriale, calculat pe lo tone. In U.R.S.S. nu s-a recoltat încă Sliasaţi®. din f e m e i
tativelor. Coreene. Republicii Democrate Viet
da saama cit de primejdioasă este în nam sau Republicii Democrate Ger cuitor, a reprezentat tn U.R.S.S. 48 niciodată o asemenea cantitate de SANAA 27 (Agerpres). — treze pe teritoriul yemenlt pe la gra
„Este necesar ca toate statele, şi cercarea de a sprijini revanşismu! în mane, ca şi împotriva oricărei alte la sută, iar în S.U.A. numai opt la su cereale. Producţia animalieră a cres După cum anunţă agenţia Reuler, niţa de nord, In raionul Haradn.
în primul rînd marile puteri, să re Germania occidentală. Revanşa în tari socialiste, Uniunea Sovietică va tă. Actualmente, volumul producţiei cut“. Ia 26 februarie, forţele armate re
cunoască nu în vorbe, ci în fapte, seamnă începutul unui război car» vani în ajutorul1prietenilor săi şi va industriale a U.R.S.S. reprezintă a- publicane au ocupat localitatea Ma- La 26 februarie, anunţă postul da
că în secolul armei racheto-nuclea- se va întoarce fără doar. şi poate şi da agresorilor o lovitură zdrobi proximativ 63 ia sută din producţia „Rezultatele activităţii de anul tre arlb şi întreaga regiune din jurul radio Sanaa, a avut loc o intilniro
re, politica coexistentei paşnice este împotriva Franţei". toare“. S.U.A., în comparaţie *u 47 Ia sută cut şi perspeolivele ce se deschid pc acestei localităţi, aflată la 75 de mile intre preşedintele As-Sailal şl mare
singura politică raţională. Altfel cri din anul 1957“. viitor, a spus vorbitorul, ne insuflă nord-est de Sanaa. După cum a de şalul Amcr, la care a fost discutată
zele internaţionale se vor succeda Şeful guvernului sovietic a spus in N. S. Hruşciov a subliniat că si convingerea că programul prevăzut clarat la postul de radio Sanaa pre problema luării unor măsuri la gra
una după alta“. continuare: „încordarea în . centru! tuaţia actuală „ne obligă sâ ne în Alegerile pentru Sovietele Supm- tn domeniul dezvoltării agriculturii şedintele As-SallaJ, oraşul fusese în niţele Yemenului şi în special cri
Europei, provocată de absenţa unul dreptăm mereu atenţia şi grija spre me ale republicilor şi pentru Sovie va fi înfăptuit cu succes“. cercuit de soldaţi- saudiţi şi merce privire la închiderea graniţelor Intra
N. S. Hruşciov a subliniat că în tratat de pace german subminează an necesităţile apărării noastre, pentru tele locale, se desfăşoară în acest Yemen, protectoratul englez Beihan
ppfjda tuturor eforturilor Uniunii So de an speranţele omenirii in consoli că Uniunea Sovietică să se poată an sub semnul liotărîrilor Congresu Ritmul de creştere al venitului na nari englez'. ?1 Arabia Saudîtă.
vietice, puterile imperialiste împie darea păcii. Atita timp cit nu va fi opune curo trebuie lagărului impe lui al XXlI-lea al P.GU.S., al pro ţional al U.R.S.S. depăşeşte considera In acest fel, a fost tăiat ultimul
dică în fel şi chip realizarea unei semnat tratatul de pace şi, în felul rialist înarmat pînă în dinţi“. gramului de construire a comunismu bil ritmul de creştere al venitului na Agenţia Reuter anunţă că opt
înţelegeri cu privire la dezarmare. acesta, nu va fi rezolvată problema lui în Uniunea Sovietică. „Docu ţional din ţările capitaliste. In ultimii drum prin care Arabla Saudilă şl şeici, şefi al triburilor din raionul
germană, nu va fi linişte in Europa „Trebuie să dispunem de o astfel mentele Congresului, Programul zece ani (1953 — 1962) ritmul mediu protectoratul englez Beihan trimi Iiallb, s-au alăturat forţelor armato
„Conducătorii puterilor Imperia si, în consecinţă, nici linişte în în de forţă, incit imperialiştii să ştie Partidului sînt ca nişte faruri gi anual de creştere a venitului naţional teau pe teritoriul Republicii Arabe republicane. El au declarat că An
liste sînt preocupaţi de creşterea treaga lume“. că dacă vor dezlănţui • războiul' ato gantice care ne permit să desfăşu n fost în U.R.S.S. de 9,2 la sută, în glia ajută forţele reacţionare din re
forţelor militare ale N.A.T.O. şi nu mic, ei înşişi vor. arde în vilvătaie* timp ce în S.U.A. a fost de numai Yemen arme şf muniţii. giunile de frontieră, iar avioanele
de căutarea căilor spre dezarmare. De aceea, guvernul sovietic va cău ie acastui război“. răm măreaţa operă a construcţie! 2,7 la sută. Veniturile reale ale oa Armatele republicane au distrus, engleze violează fn mod constant
Faţă de o asemenea abordare a pro ta si pe viitor să convingă' guver menilor muncii din U.R.S.S., calculate frontierele Republicii Arabe Yemen.
blemelor nu trebuie să ne mirăm că nele Statelor foste aliate «le noas Desigur, dară situaţia internaţiona comuniste pe baza unui plan ştiin pe fiecare lucrător, au sporit în ul de asemenea, un detaşament de mer
Comitetul celor 18 state pentru de tre de necesitatea.de a . pune capăt lii ar fi mai bună. dacă am reuşi să timii patru ani cu 18 la sută. cenari care au încercat să se infil
zarmare va marca în curînd împlini rămăşiţelor celui de-a! doilea război aiungetii la o înţelegere si sâ aruncăm ţific“.
rea unui an de activitate fără să mondial, povara înarmărilor, aceasta ar înmul „Partidul si guvernul vor face şi îm potriva acţiunilor agresive ale trupelor
producă bucurie popoarelor prin ţi posibilităţile pentru avîhtul conti Referindu-se la alegerile parlamen pe viitor totul pentru a ridica nive-
realizarea vreunui succes“. N. S: Hruşciov a subliniat că in ur nuu al economiei şi ridicarea bu tare în ţările capitaliste si în spe engleze la gran iţa Yemenului
ma reglementării paşnice germane, năstării poporului. Economia naţiona ria! din S.U.A., vorbitorul a spus „La lul de trai al oamenilor sovietici“.
Guvernele puterilor occidentale Uniunea Sovietică n-ar dobindi ni lă a Uniunii Sovietice creşte şi fără ei există intr-adevăr libertate pentru Pim gerea R. A. Yemen adresată C . N. U.
ver fi nevoite în ultima analiză sâ mic care nu ar fi în folosul tuturor aceasta, dar atunci ar pute« creşte partidele care apără drepturile capi După ce a subliniat că Uniunea So
răspundă pe de-a întregul în faţa statelor. mult mai rapid. talului monopolist de a jefui poporul“. NEW YORK 27 (Agerpres). — Aviaţia britanică a şi început s5 ata
popoarelor pentru politica lor în vietică deţine în lume un loc de frun La 26 februarie Republica Arabă ce această localitate. In urma aces
dreptată spre zădărnicirea dezarmă încheierea tratatului de pace cu Relevînd că telul fundamental al „Democraţia" americană de care Yemen a prezentat O.N.U. o plîn- tei agresiuni britanice împotriva Re
fac atîta caz ideologii capitalului mo te In multe domenii extrem de impor gere împotriva acţiunilor agresive îm publicii Arabe Yemen, guvernul ve-
potriva Yemenului ale trupelor brita menit consideră violarea suveranită
tante ale cunoaşterii şi în domeniul nice din Aden. In telegrama adresată ţii saie o primejdie pentru pacea in
rii, spre intensificarea continuă a Germania şi rezolvarea problemei Ber Partidului Comunist al Uniunii So nopolist nu poate asigura nici mă învătămintului, N. S. Hruşciov o spus: secretarului General al O.N.U., U ternaţională şi o încălcare flagrantă
cursei înarmărilor. „Politica cursei linului occidental ar însănătoşi at vietice este de a da poporului mai car ca negrii din această tară să în Thant, de către preşedintele Republi a Cariei Naţiunilor Unite. Exprimîn-
înarmărilor se află de mult în con mosfera în Europa, îmbunătăţire in multe bunuri, vorbitorul a spus: veţe împreună cu albii. In S.U.A. parti „Partidul luptă activ pentru educa cii Arabe Yemen, As-Sallal, se spu du-şi regretul proiund pentru aceas
ne : ta, Yemenul adresează de urgenţă
tradicţie nu numai cu interesele ma care sînt interesate nu numai popoa „Viaţa ne impune să cheltuim mij dul comunist este mic, El îşi apără con rea omului nou, pentru înflorirea ar prezenta telegramă cerind iniţierea a-
„Am onoarea să vă informez că am nor acţiuni rapide pentru a opri ime
selor populare din diferite ţări. ci rele ţărilor socialiste, ci si popoa loace uriaşe pentru menţinerea for vingerile, concepţiile despre viaţă. Dar iei realismului-socialist, împotriva primit confirmarea ştirii despre so diat agresiunea.
sirea forţelor britanice sprijinite de
şi cu interesele întregii omeniri“. rele ţărilor capitaliste. ţei noastre militare la nivelul cuve acest partid este persecutat, iar cet abstracţionismului si a celorlalte e- tancuri în regiunea Harib din Yemen. Vă informăm, de asemenea, că Re
Aviaţia britanică a lansat manifeste publica Yemen fşi rezervă toate drep
Referindu-se la tratativele cu pri „Atunci s-ar crea o situaţie care nit Aceasta, desigur, reduce, şi nu care Impărtăşess concepţiile comu lucubraţii formaliste, împotriva orică asupra poziţiilor forţelor -yemenite, a- turile de a-şi apăra suveranitatea şi
vire la încetarea experienţelor cu nu ar mai constitui o barieră, ci o poate să nu reducă, posibilitatea ca niste despre lume sînt chiar judecaţi ror manifestări ale ideologiei burghe meninţindu-Ie că vor fi bombardate in securitatea teritoriului şi a cetăţeni
arma nucleară, şeful guvernului so trambulină spre realizarea acorduri poporul să obţină bunuri în mod ne cazul în care nu se vor retrage din lor săi prin toate mijloacele posibile*.
ze în artă". regiunea din jurul localităţii yeme
vietic a spus: „Unii ar dori ca lor în probleme fundamentale care mijlocit. Dar trebuie să facem acest şi ţinuţi în închisori. nite Harib. In legătură ar intensificarea acţiu
nilor agresive împotriva Yemenului,
acordul cu privire la încetarea expe descind calea spre consolidarea pă- lucru pentru a apăra cuceririle Revo- In Uniunea Sovietică candidaţii la Primul secretar al CC. al P.C.U.S. Anglia a întreprins această acţiu secretarul general al O.N.U., L! Thant
rienţelor să deschidă posibilităţi pen ne în sprijinul unor elemente care a anunţai că secretarul general ad
tru ca N.A.T.O. să facă spionaj in cif generale, şi, în primul rînd, Sn luţiei din Octombrie, cuceririle socia- funcţia de deputat reprezintă un sin a chemat pe oamenii sovietici să ri s-au infiltrat din Arabia Saudită şi junct al O.N.U., Ralph Bunche, va ple
ţara noastră. Desigur, guvernul so gur stăpin: poporul. „La noi, orice dice pe toate căile productivitatea in sprijinul forţelor regimului mo ca In Yemen pentru a lua cunoştinţă
vietic nu va admite aşa ceva“. El a problama dezarmării“. lismulul, pentru a-1 reţine pe Impe muncii. narhist răsturnat, asediate la Harib. de situaţia din această ţară.
adăugat: „Noi am fost de acord cu
anumite măsuri internaţionale de Adversarii însănătoşirii situaţiei rialişti de Ia un af-ac împotriva pa om ai muncii destoinic poate fi ales înalta menire a omului sovietic, da
control asupra încetării experienţe
lor nucleare, printre care efectua internaţionale care nu au depus nici triei noastre, de la dezlănţuirea unül deputat. Pentru aceasta, candidatul toria lui primordială — a spus el în
rea a două-trei inspecţii pe an, pe Încheiere — constă în a făuri, in a
teritoriul fiecărei puteri nucleare. decum armele se opun insă acestui război general". nu are nevoie de nici un fel de ca acumula bogăţii pentru ţară, pentru
Aceasta este o concesie serioasă din o viată mai bună a societăţii, pentru
partea noastră si nu trebuie să se lucru. De exemplu, ei fac totul pen Tara noastră, a spus vorbitorul, a- generaţiile viitoare“.
aştepte mai mult de la noi“.
tru a dezorganiza şi mai mult. co stgură Armata sovietică cu armamen pital, ele nici un fel de relaţii influen
Subliniind că Statele Unite caută
un mijloc de a tărăgăna rezolvarea merţul internaţional. tul cel mal modern, „Imperialiştii tre te sau de reclamă ţipătoare : el tre
problemei încetării experienţelor cu buie să albă calitatea de luptător
arma nucleară, sau de a se eschiva In aceasta ordine de idei, vorbito buie să ştie că dacă vor dezlănţui clîirz pentru cauza poporului“,
tr» general de la rezolvarea ei, vor
bitorul a spus: „Torniai acest lucru rul a amintit presiunile grosolane e- războiul, forţele noastre armate vor
îl dovedeşte şi reluarea de către Sta
tele Unite a experienţelor subterane xercitate de guvernul S.U.A. asupra da duşmanului o lovitură zdrobitoa . M i m « win ¦ im i r
cu arma nucleară, chiar in ajunul li
nei noi serii da tratative“. Germaniei occidentale, Japoniei, Sue re pentru a-1 înfrînge şi a-J zdrobi,
Guvernul american nu a ţinut sea diei si altor ţări pentru a zădărnici chiar din prima zl a războiului“,
ma nici de chemarea Adunării Ge
nerale u O.N.U. de a se înceta toate îndeplinirea de către ele a acorduri N. S. Hruşciov a arătat că oamenii Pe scurt $ Pe scurt
experienţele nucleare începînd de la
lor cu privire la livrarea ţevilor de de ştiinţă, inginerii, muncitorii so OSLO. — Răspunzînd invitaţiei
guvernului norvegian, la 27 februa
oţel către Uniunea Sovietică. vietici au creat pentru Armata sovie rie a sosit 1« Oslo A. A. Gromîko,
ministrul afacerilor externe al
In cazul de fată, a spus el, este vor tică un armament minunat, care spo U.R.S.S., cu soţia, şi persoanele care
îl însoţesc.
ba de amestecul S,UA. în relaţiile reşte an de an.
COLOMBO, — La 26 februarie,
dintre Uniunea Sovietică şi terţe ţări. „In condiţiile în care imperialiştii ziarul ,,bavasa‘‘ a apărut cu un su
pliment special consacrat celei de-a
Ce este aceasta dacă nu o expresie a nu vor să accepte dezarmarea gene 5-a aniversări a semnării acordului
de colaborare economică şi tehni
politicii nesăbuite a „războiului rece“1 rală şi totală, noi trebuie să relnnoim că dintre U.R.S.S. şi Ceylon.
Pentru politici anii care raţionează ia mereu armamentul vechi, iar acest lu
mod realist trebuie să fie clar că cru necesită fonduri mari. Acest pro
Statele Unite se află pe o cale cu ces al cursei înarmărilor, va conti
totul falsă. nua, probabil, şl primejdia războiu
Uniunea Sovietică poate să renun lui termonuclear se va menţine, pînă
1 ianuarie a.c., nici de faptul că in ţe definitiv la importul ţevilor cu ce popoarele din ţările imperialiste
cursul tratativelor s-a ajuns la o con
siderabilă apropiere a poziţiilor. Gu diametru mare. U.R.S.S. însă îşi des vor obţine prin lupta lor activă şi HAVANA. — La 25 februarie a
vernul S.U.A. poartă întreaga răs sosit Ia Havana Luis Carlos Prestes,
pundere pentru consecinţele acţiunilor făşoară comerţul exterior avîttd în hotărîtă izolarea cercurilor agresive secretar general al C.G a! P.C. din
sale care urmăresc tritetirea continuă vedere o perioadă de mai mulţi ani Brazilia, care face o vizită în Cuba.
a cursei înarmărilor nucleare. si nu intenţionează să-şi înşele par si crearea în ţările lor a unor guver
tenerii comerciali. N. S. Hruşciov a WASHINGTON. — Activiste ale
„Dară puieriie occidentale doresc spus: „Acum insă, firmele vest-ger na care să înţeleagă primejdia poli mişcării americane „Femei luptaţi
intr-adevăr să răspundă îndemnurilor mane, japoneze şi firmele altor cîtor- pentru pace I”, s-au prezentat' marţi
opiniei publice mondiale şi să facă cu va ţări, care sînt supuse presiunii din ticii agresiunii si „războiului rece" la Camera Reprezentanţilor Congre
adevărat un lucru bun, ele trebuie să partea guvernelor lor, si în ultimă sului - S.U.A., pentru a cere încă o
renunţe la speranţele de a folosi a- instanţă. presiunii din partea S.U.A., si să accepte încheierea unui acord dată lichidarea faimoasei Comisii
vor trebui să se gindească bine ca nu pentru cercetarea activităţilor anti-
cumva din cauza acestor ţevi să dea cu privire la dézarmsrea generală şi americane.
totală". .
„Dacă tn precept pacea este men
ţinută. aceasta se datoreşte în primul
rînd faptului că există Uniunea So
cordul cu privire la încetarea expe vietică, comunitatea ţărilor socialis
rienţelor nucleare în scopul activi
tăţii de spionaj pe teritoriul Uniunii faliment spre satisfacţia concurenţilor te, care au o economie ce se dezvol HAVANA. — La Havana şi-a în Aspect din cursul unei recente demonstraţii a cetăţenilor nord-americani do odoare care cer să se
Sovi atice. Altfel nu va Ieşi nimic lor. Nu rămîne decît să-i compă tă rapid şi sînt superioare lagărului pună capăt brutalităţilor poliţiei. Pe una din pancarte scrie t „America nil au colonizat 20 <io milioane
bun. In ceea ce-I priveşte, guvernul timeşti pe oamenii de afaceri din a- imperialist în privinţa armamentului cheiat lucrările cel dc-al X-lea Con da negri 1“
Uniunii Sovietice a făcut totul pentru ceste ţări". si forţelor armate“. gres naţional al lumătorilor pe tă-
a deschide calea spre o înţelegere cu rimul medical din Cuba. La Congres
privire la încetarea pentru totdeauna Amintind în continuare de criza „Noi nu ,avem nevoie de război ? au participat peste 2.000 de lucră
periculoasă din regiunea Mării Carai Uniunea Sovietică doreşte sS sa în tori pe tărtm medical din Cuba si
bilor, care a fost crestă de imperia treacă cu capitalismul pe tărim paş delegaţii din nurfieroase ţări ale Eu
lismul american, N. :S.' Hruşciov, a nic şi să demonstrate p# calea exam- ropei, AMe! şi Americii Latine.
Redaefis şl admlntstrjţn litrului :,tr. « Msrtie w. «. Telefon: 18$. 1», 74 674. T m tu nomerir «nform twobăril Dlreetlel Generale P.T.T.R. nr. Î63A28 din 9 noiembrie 1940. — Tln*r*l : intrenrindars» Poikrsfiaâ „l Mai“ !-*