Page 10 - 1963-03
P. 10

sas mw

            W W EEEeEBîW M                                                                                                                                                                                                                                               Candidaţt i
                                                                                                                                                                                                                                                                        ai F. D. P.
            MmmSt                                                                                                                         Bel Fericirea copiilor noştri
                                                                                                                                                                                                                                                                                SABIN GH10ANCĂ
                                                                                                                                                    unăstare                          Nu e dorinţă mai mare pentru            oamenilor. Ca urmare am fost an­           miner, şef de brigadă !a ex­
                                                                                                                                                                                   un părinte decît aceea de a-şi ve­         gajată muncitoare la fabrica de         ploatarea minieră Lupeni. A fost
                                                                                                                                            Slnt muncitor miner. Am În­            dea copiii fericiţi, oameni demni          blănuri „Vidra" din Orăştie. Co­        propus candidat al F.D.P. pentru
                                                                                                                                          drăgit de tlnăr această meserie. Am      de societatea în care trăim. Stră­         lectivul de aici m-a ajutat să mă       circumscripţia electorală nr. 7 o-
                                                                                                                                          venit la Brad dintr-un sat din raio­     daniile şi grijile părinteşti îşi gă­      calific, m-a încurajat în momen­        raş Lupeni.
                                                                                                                                          nul Cîmpeni. M-am obişnuit aici.         sesc întotdeauna satisfacţia în fe­        tele cele mai grele. Copiii au avut
                                                                                                                                          ’Alături de .tovarăşii mei, muncesc      ricirea copiilor noştri.                   astfel cele necesare traiului şi au               TOMA PARAOAN
                                                                                                                                          cu drag pentru a-mi îndeplini şi de­                                                învăţat bine. Cînd au terminat             prim-furnalist la uzina „Vic­
                                                                                                                                          păşi sarcinile de plan. Munca mi-o          Sînt mamă a doi copii. Rodica           şcoala medie, statul m-a ajutat din     toria“ din Călan. Propus oandiclat
                                                                                                                                          desfăşor cu multă plăcere. Avem          este acum studentă la facultatea           nou. Ambii copii au intrat la fa­       al F.D.P. în circumscripţia electo­
                                                                                                                                          create condiţii tehnice ’deosebite,      de medicină din Bucureşti, iar Io­         cultate avînd burse acordate de         rală nr. 18 oraş Călan.
                                                                                                                                          pentru a putea lucra ai spor.            nel, student la institutul politeh­
                                                                                                                                                                                   nic din Timişoara. Pentru a-i creş­        stat. Sînt conştientă că votînd                     AVRAM PLEŞA
                                                                                                                                            După o zi de muncă, acasă mă           te oameni sănătoşi, folositori so­                                                    maistru miner la exploatarea
                                                                                                                                          aşteaptă familia cu cei doi băieţaşi.    cietăţii nu a fost un lucru uşor,          candidaţii F.D.P., votez pentru vi­     minieră Barza. Candidat al F.D.P.
                                                                                                                                          Locuiesc într-un apartament în bloc,     mai ales că am rămas văduvă                                                        in circumscripţia electorală co­
                                                                                                                                          construit de stat în oraşul nou. A-      încă pe cînd copiii erau mici. In          itorul fericit al copiilor mei, pen­    munală nr. 22 Crişcior.
                                                                                                                                          partamcntul este compus din două         faţa greutăţilor nu am descurajai
                                                                                                                                                                                   deoarece ştim că statul nostru             tru înflorirea patriei.                           AURELIA MORAR
                                                                                                                                                                                   asigură condiţii de muncă tuturor                                                     colectivistă la G.A.C. din co
                                                                                                                                                                                                                                        RAVECA PINTER                 muna Galda de .Tos, raionul Alba
                                                                                                                                                                                                                                muncitoare la fabrica „Vidra"         candidată F.D.P. în circumscriu
                                                                                                                                                                                                                                                                      ţin electorală comunală nr. 7.
                                                                                                                                                                                                                                               Orăştie
                                                                                                                                                                                                                                                                                MARIN CIUREA
                                                                                                                                          camere, bucătărie şi baie. Din cîşti-    O viajă noua şi fericită                                                             zidar pe şantierul T.R.C.H.
                                                                                                                                          gul pe care îl realizez mi-am cum­                                                                                          Călan, Candidat In circumscripţia
                                                                                                                                                                                                                                                                      electorală nr, 31 oraş Călan.
                                                                                               *ë&jééik$u ¦>.Y•¦••¦•.       Z&Sc3Ss&      părat mobilă frumoasă.

                   Noi blocuri de iocutnie, noi locatari. Cu doi ani in urmă, eie existau doar în proiectele arhitecţilor. Azi,             Nimeni dintre ai mzi nu au putut         Sărăcia, foamea şi necazurile               Cum trăiesc azi ? Aşa cum
            locatarii lor, mineri din Lupeni, se vor prezenta in fa|a urnelor pentru a-şi alege deputaţii in siatul popular               visa măcar în trecut, la viaţa pe        rn-au îndemnat să-mi părăsesc              altădată nici măcar nu în­
                                                                                                                                          care eu şi familia mea o trăiesc         satul, părinţii şi cei şapte fraţi,        drăzneam să visez. Cu ceea ce
            orăşenesc.                                                                                                                    astăzi.                                                                             ciştigăm, eu de la colectivă şi
                                                                                                                                                                                   cînd încă n-aveam 15 ani. Dar              soţul de la gospodăria de stat,
            Ş eful de brigadă Mihai Ştefan             Mihtti Ştefan fi ortacii lui au a-      da lui Pitula Constantin — 150 tone          Gîndindu-mă la toate acestea, ală­     încotro s-o apuc ? Am pornit-o             ne îndestulăm casa, ba ne mai
                                                     şezal in buchetul minerilor cel mai                                                  turi dc ceilalţi oameni ai muncii,       spre Petreşti, gîndind că poate            şi prisoseşte. Ne-am cumpărat
                 ara tare supărat. In abatajul                                                 cărbune.                                   azi îmi voi da votul din toată ini­      voi fi angajată la fabrica de              mobilă, lucruri de uz gospodă­
                                                                                                 — Stau fain şi ei — intră în dis­        ma, pentru viitorul tot mai fericit      birt ie. Dar nu m-a angajat ni­            resc şi toate cele trebuincioase,
            său lucrurile nu mergeau aşa cum frumos trandafir, cules din adînctiri,                                                       pe care ni-l făurim sub înţeleaptă       meni. Am început atunci să                 ne hrănim şi ne îmbrăcăm bi­
                                                                                               cuţie unul dintre vagonetarii brigăzii.    conducere a partidului.                  bat ia toate porţile pentru a              ne. Cît despre cei trei copii ai
            ar fi dorit el. Cîleva capricii ale din abatajul de cărbune.                       Dur lot mai bine stăm noi. Avem                                                     găsi de lucru. Azi la unul din             noştri, ei nu mai ştiu ce e
                                                                                               ttn randament mediu dc 8 tone de                     VICTOR PETRUŢA                 stăpîni, mîine la altul. Anii ti­          necazul, grija zilei de mîine.
            zăcămîntului îi făcuseră pe mineri r n abatajul cameră din sectorul                cărbune pe post.                               miner la sectorul II Musariu,                                                   Iată doar cîteva din bineface­
                                                                                                                                                                                   nereţii mele treceau fără să               rile pe care familia mea le-a
            să obţină randamente scăzute. Şi A III. în care lucrează brigada                     O altă floare, la fel de frumoa­                         E. M. Brad               .ştiu ce-i bucuria, ce înseamnă            simţit din pîm datorită grijii
                                                                                               să, pentru buchetul minerilor.                                                      binele. Dar vremurile acelea,              pe care partidul şi statul nos­
            'bineînţeles planul de producţie ra- de mineri condusă de Laszlo Şte­                                                             In numele                            de care mă leagă doar amintiri
                                                                                                 f n întîmpinarea alegerilor de           viitorului luminos                                                                  tru democrat-popular o poartă
            mmea nerealizal.                         fan, se face bilanţul muncii pe luna                                                                                          l rişte, s-au dus de mult pc „apa
                                                                                                                                                                                   sîmbetei".                                 oamenilor muncii.
            — Ijebuie să găsim ieşirea din februarie.
                                                                                                                                                                                      Acum muncesc în colectiva                  E limpede deci pentru ce
            această situaţie — Ie spuse el în- — Cît credeţi că am dat în con­                                                                                                     din sat, la temelia căreia ală­
                                                                                                                                                                                   turi de toţi ceilalţi colectivişti

            tr-o zi ortacilor. Se apropie alege­ tul angajamentului luat 1 îşi între­          deputaţi in sfaturile populare               In aceste zile de început de pri­      mă străduiesc să pun zi de zi              votez.
                                                                                                                                          măvară, trăiesc unul dintre cele mai     cîte o nouă cărămidă pentru a o
            rile de députait în sfaturile popu­ bă brigadierul ortacii, după ce făcu s-a muncit cu entuziasm şi în cele­                  însemnate şi fericite evenimente din     face tot mai puternică, tot mai                         MARI A VLAD
                                                                                               lalte abataje de la mina Pelrila. De       viola mea: votez pentru prima dată.      înfloritoare.                                  colectivistă — G.A.C. Petreşti
            lare fi avem datoria să contribuim o mică socoteală.
            fi noi cu o floare la buchetul pt — Vreo 500 dc tone — răspunse­ Ia vagonetar la brigadier, toţi mun­                           Sînt atît de bucuroasă !...                  Spre perfile                         institutului
                                                                                               citorii s-au întrecut pentru sporirea
4 care-l dăruiesc minerii din Pclrila ră ei.                                                   producţiei de cărbune, pentru con­           Ştiu că întregul popor tnlirnpinS         încă de cînd eram mic. do­              cu toată seriozitatea pentru a
                                                                                               tinua îmbunătăţire a calităţii. In lu­     alegerile cu entuziasm, cu noi suc­      ream să învăţ o meserie. După              da examen la facultatea de elec­
Î acestui eveniment deosebit. Ce spu­ — Nouă sule ! — se atui glasul                           na februarie din abatajele minei au        cese în muncă. Eu, ca elevă, mă          ce am absolvit 7 clase, m-am în­           trotehnică. Vreau să devin in­
    neţi... Uite eu m-am fi gîndit la brigadierului.                                           fost extrase peste plan circa 2.500        străduiesc să-mi însuşesc mai bine       scris la şcoala de ucenici de la           giner. Sînt sigur că dacă mă voi
ţ ceva. Să folosim din plin craţerul. — Nu ştiţi cum stau celelalte bri­                       tone de cărbune. Producţia dată în         materialul predat la şcoală, îmbinînd    uzina „Victoria" Călan. Mie ca             prezenta la examene bine pre­
t Pentru aceasta e bine să-l apropiem găzi din sector ? întreabă un ortac.                     acest timp a avut un conţinut de           învăţătura cu activitatea cultural-      şi tuturor ucenicilor nc-au fost           gătit îmi voi realiza şi această
            cit mai mult de ort.                                                               cenuşă cu 1 la sută mai mic decît          artistică. Acum sintem In perioada       create condiţii de muncă şi de             dorinţă.
                                                     — 'Am fost pe la sector şi am             norma admisă, lată buchetul oferit         lucrărilor scrise şi mă ’pregătesc cu    viaţă minunate. Datorită spriji­
            — rAm fi eu o propunere — in­ luat şi realizările lor. Brigada lui                 'ele minerii din Petrila alegerilor de     seriozitate, ca să (ntîmpin primul       nului primit din partea cadrelor             Pentru condiţiile create nouă
            terveni ttn miner. Să facem schim­ Cîşlarti toan — 200 tone peste plan             deputaţi. Un buchet frumos, bogat,         meu vot, numai cu note bune.             didactice ca şi a muncitorilor şi          tinerilor, pentm viaţa nouă de
            bul la faţa locului de muncă.                                                      alcătuit din flori alese.                                                           maiştrilor am reuşit să mă ca­             astăzi votez cu toată încrederea
                                                     şi un randament de 6,4 tone căr­                                                        Cind voi introduce buletinul 'de      lific în meseria de electrician.           candidaţii F.D.P.
            — Să ne aprovizionăm cu ma­ bune pe post; brigada lui Bartok                                           M. CONSTANTIN          vot în urnă, voi sta eu fruntea sus,     Apoi, am fost repartizat să lu­
            terialele necesare încă de la începu­                                                                                         mîndră c& mi-am îndeplinit cu            crez la secţia electrică — furna­                  PAVEL NICOLAESCU
            tul fulului...                           Iosif •— 195 tone de cărbune fi un                                                   cinste 'datoria 'de cetăţean al pa­      le. Deci prima mea dorinţă a                  electrician, uzina „Victoria“ Călan
                                                                                                                                          triei noastre.                           fost înfăptuită.
            Şi una cite una, propunerile an randament de 6 tone pe post; briga­                                                                                                                                                Primăvara vieţii
                                                                                                                                             In viitor voi învăţa cu fi mai           Simţeam însă nevoia să-mi îm­
            alcătuit soluţia iefirii din impas.                                                                                           multă sîrgtiinţă, voi munci cu tot       bogăţesc cunoştinţele de cultu­               Tatăl meu este miner. Copi­
                                                                                                                                          elanul fi entuziasmul meu tineresc       ră generală, să învăţ. M-am în­            lăria lui. despre care mi-a vorbit
            0 dală cu aplicarea acestor măsuri                  In anii puterii popu lare                                                                                          scris la şcoala medie serală din           adesea, a fost tristă, lipsită de
            minerii fi-au intensificat eforturile.                                                                                        pentru a putea 'deveni cît mai folo­     Călan pe care am absolvit-o în             bucurii. încă de la o virstă fra­
                                                                                                                                                                                   anul trecut. Acum mă pregătesc             gedă a fost nevoit să-şi ciştlge
t' i*?»4(•  Intre schimburi ¦s-a pornit o însu-ţ 0 In ulllraii I0 anJ( J)enlru oa„             nii Hunedoara erau 197 cinematogra­        sitoare partidului şi patriei noastre                                               singur existenţa.
                                                                                               fe pe bandă îngustă şl 4 cu bandă          socialiste.
            fleţită întrecere.                       \ menii muncii de la oraşe au {ost
                                                                                                                                                    DIACONU RODICA'
jj De la zi la zi randamentul a toi jj construite din fondurile stalului normală, care au prezentat 41.000                                     elevă, Şcoala medie „Horea,
                                                                                                                                               Cloşca şi Crişan“ Alba Iulia
a crescut, piuă cînd a trecut de 5 tone.) aproape 20.000 apartamente.                          spectacole, la care au participai

J ’de cărbune pe post. Producţia pe} o Dc la an )a an creşte nlvelul peste 2.650.000 spectatori.

$ schimb s-a dublat, ba chiar s-a in -i do trai al colectiviştilor. Prin des-                  o Agricultura regiunii noastre dis­

J 't>laL Mmusul fofS de plan a dispă-f chiderea de noi unităţi comerciale,                     pune în prezent de 687 tractoare fi­
\ rut, locul lăsîndu-l liber 'Pentru de-, prjn modernizarea şi aprovizionarea                  zice şi alte maşini agricole, Iar
                                                                                               pînă la sflrşitul anului 1963 numărul
    păşiri de plan. La sfirfitul lunii fe -, !or ritmică, cooperaţia de consum a               tractoarelor va creşte la 862.
    bruarie brigada lui Mihai Ştefan aj des[^a lt jn mediul rural un volum

            totalizat cele mai frumoase realizări) insemnat de mărfuri. Astfel, în anul                                                                                                                                       Cită deosebire între copilăria

            din tot sectorul l i S50 tone căr-ţ jgg2 au fost vîndute mărfuri in va-                                    P I VALEA AMPOIULUI                                                                                    lui şi anii luminoşi, plin de as­
            bnne peste plan,    randament mediu \                                                                                                                                                                             piraţii şi împliniri ai copilăriei
            rde peste '5 tone   'de 'cărbune pe      ioare  de  385.395.C00  lei.
                                                                                                                                                                                                                              şi adolescenţei mele. Regimul
            post. Şi o dată cu acesta locul 1 în\ * In anul 1938 în mediul rural
                                                                                                                                                                                                                              democrat-popular, sub soarele
            întrecerea pe fecior,          existau doar 12 cinematografe. La                     StrSbătînd frumoasa Vale a Aropo-        tn ultimii ani s-au construit peste 50   ţiel de consum, aprovizionate ra tin       căruia am crescut, a adus oa
                                                                                               lului, fie cu maşina sau cu trenul,        case din cărămidă. Colectiviştii Ioan    bogat sortiment de mărfuri Industria­      menilor muncii, fiilor lor, cerţi
                                                     sflrşitul anului 1962 in satele regiu-    întilneştl peste tot aspecte ale vie­      Hada, Iile Heius, Cornel Tuţuian şi-     le şi alimentare. Lichidarea analfabe­     tudinea realizării celor mai în
                                                                                               ţii noi. De ia Şard şt pînă dincolo de     au construit case noi. Analfabetismul    tismului este o altă realizare impor­      drăzneţe visuri. Eu de mică nă
                                                                                               Zlatna se află sate cu oameni harnici,     a rămas şi la Şard, ca de altfel în      tantă. Toţi copiii de virstă şcolară sînt
                                                                                               buni gospodari. Deosebit de ospita­        întreaga ţară, ceva de domeniul tre­     încadraţi in invăţărainl. Pentru ei au     zuiam să învăţ temeinic, să de
                                                                                               lieri, el povestesc a i multă mindrie      cutului. Aici funcţionează o şcoală      fost construite noi localuri de şcoli la   rin profesoară. îmi plăcea mult
                                                                                               viaţa pe care o trăiesc astăzi.            de 8 ani cu 12 cadre didactice, a fost   Găurenf şl Poiana Ampolului, iar la        profesia de educator. In trecut,
                                                                                                                                          deschis dispensar medical cu doi         Meteş esle tn construcţie un tocai         un copil de muncitor nici nu
                                                                                                 ...Pe Octavian Brişcaş, brigadier la     medici şi doi felceri...                 penfrip şcoala de 8 «ni. .In comună        îndrăznea să gîndească la aşa
                                                                                               gospodăria agricolă colectivă din Şard                                              fşi desfăşoară activitatea 18 cadre di­    ceva. Eu însă, ca de altfel toţi
                                                                                               l-am întflnlt la punctul de agitaţie din     Multe lucruri frumoase spun cetă­      dactice.                                   copiii patriei noastre, datorită
                                                                                               sat.                                       ţenii din Şard şl despre felul cum                                                  grijii partidului şi guvernului

                                                                                               — Mergem la vot cu dragă inimă s-a dezvoltat gospodăria agricolă co­ Asemenea înfăptuiri se Jntflnesc în am avut condiţii dintre cele mai
                                                                                               — spunea colectivistul din Şard. Păi lectivă. Deşi este ttnără ea are un Ampoiţa şl în celelalte comune de bune pentm a păşi pe calea în­
                                                                                               şti dumneata aim trăim noi azi ? Ia fond de bază ce se apropie de un mi­ pe Valea Ampoiului.
                                                                                                                                                                                                                              văţăturii şi a-mi înfăptui năzuin­
                                                                                               stai colea să-ţi povestesc.                lion lei şi un sector zootehnic puter­ Zlatna, cunosait centru minier, îţi ţele. După absolvirea şcolii am

                                                                                               Avem în sat lumină electrică. Cu nic. Pentru adăpostirca animalelor au oieră multe noutăţi. Prin grija parti­ intrat în învăţământ, Ia şcoala
                                                                                               doi ani în urmă ne-am sfătuit ai de- fost construite două grajduri, o ma­ dului şi guvernului nostru, minerilor din Ghelar. Curînd însă voi pre­
                                                                                               puiaţii noştri şi am hoiărit să intro­ ternitate şi multe altele.                   le-au fost create condiţii bune de da cunoştinţe copiilor într-o
                                                                                                                                                                                   viaţă. Aici s-au construit bloairl in-
                                                                                               ducem electrificarea. Am pus cu to­          Cu aceeaşi mindrie vorbesc despre      sumind 93 apartamente şi un cămin          şcoală nouă. Pentru că alături
                                                                                               ţii umărul şi înir-un timp scurt s-a       realizările lor şi cetăţenii din comu­   cu 193 locuri pentru nefamilişti. In       de numeroasele construcţii ridi­
                                                                                               aprins becul electric. Peste 400 fami­     na Meteş. In anii întunecaţi ai regi­    anii din urmă s-a construit un local       cate In ultimul timp, pentm fiii
                                                                                               lii din satul nostru folosesc astăzi cu­   mului burghezo-moşieresc oamenii din     de şcoală medie cu 16 săli de clasă,       minerilor din Ghelar se va con­
                                                                                               rentul electric. Printre ei mă aflu şi     Meteş duceau o viaţă grea. Cind apă­     a fost deschis un spital etc. La fieca­    strui, în anul acesta, şi o şcoală
                                                                                               eu. Mi-am cumpărat şi aparat de ra­        reau primele semne ale primăverii,       re secţie aparţinind E. M. Zlatna e-       cu 8 săli de clasă. In viitor in­
                                                                                               dio. Dar nu numai eu ci aproape 150        zeci de oameni părăseau satele în        xistă sală de cultură înzestrată cu
                                                                                               cetăţeni.                                  căutare de lucru. Se mai întorceau       bibliotecă, aparal de radio, jocuri de     tenţionez să urmez cursurile u-
                                                                                                                                          acasă toamna sleiţi de puteri.           şah etc...
                                                                                                 Octavian Brişcaş, colectivistul aces­                                                                                        nui institut pedagogic pentm
                                                                                               ta care a trecut de 40 de ani/ cu­           Acum viaţa lor este alia. Casele nu      Sînt doar cileva exemple care ilus­
                                                                                               noaşte bine realizările din sat. Căci      mai sînt învelite cu paie, iar opinci­                                              a-ml ridica calificarea.

                                                                                                                                                                                                                                 Votez acum întiia oară. Pen­

                                                                                               satul Şard şi-a schimbat înfăţişarea le au rămas obiecte de muzeu. îna­ trează viaţa nouă pe care o trăiesc tru primăvara mereu fierbinte
                                                                                               în anii regimului democrat-popular. inte era un singur aparat de radio în locuitorii de pe Valea Ampoiului, a- şi generoasă a vieţii mele, a pa­
                                                                                               Mai cu seamă de cînd a luat fiinţă toată comuna, acum sînt peste 80. In colo unde in trecut a domnit mize­ triei dragi.
            Ultimele finisări, şi secţia de votare din oraşul Simeria e gata. împo­ gospodăria colectivă viaţa oamenilor 7 sale aparţinătoare comunei Meteş, ria. Toate acestea au puiuţ li reali­
                                                                                               a devenit şi mal îmbelşugată. Numai au fost deschise unităţi ale coopera- zate datorită grijii partidului şi gu­                        LUCIA PUPĂZA
            dobită, ea primeşte azi sărbătoreşte alegătorii.                                                                                                                       vernului nostru pentru creşterea bu­       Învăţătoare la Şcoala de. 8 ani

                                                                                                                                                                                   năstării celor ce muncesc.                 din Ghelar

                                                                                                                                          menta noi maiştrii Carol Jurj şl Cor­              ,V. ALBU

                                   A ltădată şi acum                                                                                      nel Boca, zidarul Ioan Both, turnă-
                                                                                                                                          toarea Florica Vînturlci.

              Pe harta regiunii noastre oraşul       delaten pe acţiuni Titan-Nâdrng-Că-       bune. Ca urmare a dezvoltării uzi­            Tot în oraşul nou a fost construi­
            nou Călan esle notat oa un puternic      lan, căreia ii aparţinea uzina, era in­   nei s-a ajuns ca valoarea producţiei        tă o şcoală modernă cu 8 săli de cla­
            centru industrial. Şi pe bună dreptate.  teresată să obţină cit mai multe pro­     globale pe anul 1962 să fie mai ma­         să, au fost deschise magazine. Loca­
            Aici se află uzina „Victoria“ în sec­    fituri prin orice mijloace. Interesant    re cu sută la sută fală de anul 1959.       tarii vor să facă oraşul lor pe zi ce
            ţiile căreia se produc tontă, semi-      de arătat este faptul că in 90 de ani     Acum se produce de 11 ori mai multă         trece mai frumos. Din iniţiativa depu­
            cocs, piese turnate etc. Harnicul co­    de proprietate capitalistă in uzină                                                   taţilor şi cu sprijinul cetăţenilor au
            lectiv munceşte cu însufleţire pentru    s-au investit mai puţine fonduri decît    fontă faţă de anul 1948,                   . fost plantaţi pe strada principală
            traducerea in viaţă a sarcinilor tra­    inire anii 19)8-1961.                                                                 pomi ornamentali şi flori, au fost
            sate de partid privind îndeplinirea                                                   O dată cu dezvoltarea uzinei au          create zone verzi. Locatarii vor însă
            ritmică a planului de producţie. Con­      In anii regimului democrat-popular       fost create condiţii lot mai bune de       ca oraşul lor să fie şi mal frumos.
            diţiile noi de nmncă nu creai posibi­    uzina din Călan s-a dezvoltat mult,        locuit muncitorilor, tehnicienilor şi      Pentru aceasta au fost proairaţl 500
            litatea desfăşurării nnri activităţi     şi-a schimbat complet înfăţişarea.         inginerilor din Călan. Miaiţa colo­        trandafiri şi 200 pomi ornamentali
            rodnice. Dar nu inioldcauna a fost       Aici s-a construit un nou furnal iar       nie muncitorească s-a transformat          care vor fi sădiţi o dată cu venirea
            aşa.                                     capacitatea furnalului nr. 1 s-a mă­      . intr-un oraş mare, înfloritor. Pe celă­   primăverii. Vor fi amenajate noi zone
                                                     rit. Au fost construite turnătoria do      lalt mal al Streiulul s-n construit un     şi spaţii verzi.
              De fapt.în anii regimului burghezo-    lingoliere, uzina de semicocs, termo­      oraş nou. Ce era cu citiva ani in ur­
                                                                                                                                             Astăzi oricine vizitează uzina „Vic­
            moşieresc? _nu se putea numi uzina.      centrala, au fost modernízale ţoale       mă pe locul unde se află noul oraş ?        toria“ sau oraşul nou Călan rămine
                                                                                                                                           plăcut impresionat. Toate acestea s-au
            Era un furnal mic, de 150 m.c. şl o      secţiil3 vechi. La furnale, la turnăto­   Un teren viran. Pe acest teren, con­        putut realiza dalorilă grijii partidu­
                                                                                                                                           lui şi guvernului nostru pentru crea­
            baracă acoperită eu soinduri unde se     ria de lingotîere şl la celelalte secţii  structorii au înălţat zect de blocuri       rea unor condiţii btine «asiMillor
                                                                                                                                           muncii din Călan;
            turnau, în condiţii deosebit de grele,   a fost introdusă, pe scară largă, me­     moderne sare însumează 786 aparta­
                                                                                                                                                                    " & ,VA«M0
            piese. Aproape în întregime se mun­      canizarea, muncitorii desfăşurindu-şi     mente. In ele s-au mutat muncitori,                                                              ROMAN NAN                                  URINA CSIBI
                                                                                                                                                                                      preşedintele comitetului exe­             gospodină din oraşul Simeria.
            cea manual şi irite f i ore pe ai.- Şo-  activitatea Ia coadtţil jlţa jseîe nţat   tehnicieni şl Ingineri de la uzina gVio-                                            cutiv »1 Sfatului copular Gura-            Candidată in circumscripţia elec-

                                                                                               torţa" fâglanr          ffimrtsi 5sî-                                                                                                        JM -S im e ria ,
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15