Page 100 - 1963-03

„ 4 I C I, C E N T R I I Brigada ştiinţifică, Im ensă ad ivifafe Cadre noi
în mijlocul coiectiviştiior Ut c e r c u r ile d e calai de operatori chimişti
X A JJ2*
PE R A D IO F IC A R E ...“ Recent, în comuna Cut, raionul După cum se ştie cercurile de ci­ Pentru a înţelege mai bine unele La Fabrica chimică din Orăş­
Sebeş, a poposit brigada ştiinţi­ tit contribuie intr-o mare măsură la expuneri care se (ac, in cadrul cercu­ tie s-au încheiat de curînd cursu­
CZZ2D CZZ23CZZ23CZZ2D CZZ2D CZZ2D CZZ2D CZZ2D CZZ2D CZZ2D CZZ2D CZZZD fică. Membrii acesteia, specia­ ridicarea nivelului de cunoştinţe al rilor din comuna Draşov, se prezintă rile de calificare pentru operatori
lişti din diferite domenii de acti­ femeilor. Tocmai de aceea comitate­ diafilme legate de subiectul tratat. In chimişti la prelucrarea maselor
Ai terminat orele de producţie din întreprinderea sau instituţia în Este necesară o tem atică vitate, au răspuns pe larg, folo­ le şi comisiile de femei au fost în­ alte, cercuri prezentările sînt exem­
sind exemple convingătoare, nu­ drumate să se preocupe în permanen­ plificate cu cazuri concrete din co­ plastice.
care lucrezi, ori ziua de munca pe tarlalele gospodăriei colective. I(i orga­ mai largă meroaselor întrebări adresate din ţă de buna funcţionare a cercurilor. mună. Din iniţiativă comisiilor de fe­ Cursurile de calificare au fost
nizezi limpid liber intr-un mod plăcut, instructiv. Te îndrepţi spre un spec­ timp brigăzii. In prezent în raionul nostru funcţio­ mei ale circumscripţiilor oraşului
nează 555 cercuri de citit. Toate aces­ Sebeş au fost invitate la cercuri şi urmate de 40 de muncitori care,\
tacol ce are loc la club, te duci la bibliotecă pentru a împrumuta o nouă Discutam, zii ale trecute, cu ciţiva La căminul cultural au venit tea îsi desfăşoară activitatea după un cadre medicale care au vorbit despre avînd în permanenţă sprijinul
carte, te plimbi în tovărăşia colegilor rle muncă, ori acasă, în ambianta colectivişti din Spini şi Şănleşti, des­ circa 120 de colectivişti. Ei au plan de muncă. cadrelor noastre de specialişti, şi
plăcută a căminului; preferi să asculţi un concert simfonic sau melodii pre­ pre emisiunile locale ale centrului de urmărit cu viu interes răspunsu­ cCle mai frecvente boli la copii şi fe­ clînd dovadă de multă sîrguinţă
ferate de muzică populară. La o anumită oră însă, închizi aparatul de radio radioficare din Simeria. rile brigăzii, exprimîndu-şi dorin­ La sale leniela alese sînt legate de mei. Profesorii de muzică au prezen­ în însuşirea cunoştinţelor teore­
şi le apropii de difuzor. îşi, cind binecunoscuta voce a crainicului anunţă ţa ca aceasta să vină din nou, sarcinile ce stau în fata G.A.C. Ca lec­ tat .viaţa unor muzicieni renumiţi or- tice şi practice, au absolvit cu
„Aici, centrul de radioficare...“, le pregăteşti să asculţi cu atenţie emisiunea — E drept, spuneau aceştia, emi­ cit mai curînd, în comună. tori şi responsabili de cerc au fost succes aceste cursuri. Tovarăşii
siunile sînt interesante, conţin mate­ numite cadre didactice, intelectuali ganizind şţ audiţii. Merită a .ti evi­ Iosif Bokodi, Banu Cocard şi Ra-
locală. riale bogate, dar despre noi, colecti­ LALU SUSANA din comună şi cele mal active cititoa­ du Sreban au terminat cursuri­
Acest gest îl fac mii şi mii de oameni ai muncii util din oraşele cit viştii, se transmite prea puţin. ŞL ¦ corespondentă re ale bibliotecilor. Lectorii se pre­ denţiate preşedintele cercurilor de ci­ le cu media de 8,83 ; 8,75 şi res­
doar avem şi noi realizări frumoase... gătesc cu grijă pentru fiecare şedinţă pectiv 8,58, iar Mariana Samonid
şi din numeroase sale ale regiunii noastre. Ce se transmite în emisiunile Noi prieteni ai cărţii a cercului introducind pe lingă ma­ tit Emilia Malcoci, M. Secaş, Elza a obţinut media 9,41.
centrelor de radioficare? Cum răspund acestea exigentelor ascultătorilor, Inlr-adevăr, cercetînd conţinutul e- terialele planificate şi diferita forme
preocupărilor lor celor mai actuale? Redăm cîteva aspecte surprinse în rai­ In cadrul adunării generale atractive ca recenzii de cărţi, seri Lauschmann, Ana Radu, Irina Krisboi IOAN CAZAN
misiunilor locale ale centrului de ra­ U.T.M. a organizaţiei de bază de literare, seri de poezie, diafilme şi corespondent
dul organizat de ziar la cîteva centre de radioficare din regiune. la Trustul minier-Deva s-au în- altele. Muncind astfel, cercurile do şi altele care s-au dovedit a fi foarte
dioficare din Simeria, ce deserveşte mînat de curînd insigne „Prie­ citit din Apoldul de Sus, Săsciori,
ten al cărţii“ unui număr de 17 Pelreşti, Sebeş ele. au obţinut rezul­ active.
localităţile Simeria, Simeria Veche, tineri. Aceştia, printre care Iova- tate frumoase. Aici şedinţele de care
răşii Sofia Kovacs, Pompiliu Pă- se lin săptămînal, iar lemele -sini bi­ VICTORIA OP1NCARU
C o n ţ i n u t b o g a t , f o r m e v a r i a t e Spini, Rîpaş şi Şănleşti, le convingi troiu, Eugenia Iriniie, Margareta na pregătite. preşedinta Comitetului raional al
de cele afirmate de colectivişti. In Pali, Ercloş Ştefania, Irimescu
Colectivul de redacţie al centrului cu zi. Astfel au fost transmise ma­ ultimele trei luni, în cadrul emisiu­ Radu şi alţii, s-au pregătit din La Apoldul de Sus de exemplu, fe­ ieineilor — Sebeş
de radioiicare din Teiuş (responsabil teriale despre pregătirea seminţelor, nilor locale ce au loc bisăptămînal timp şi temeinic pentru con­ meile- s-au obişnuit ca în fiecare vi­
Iov. Adrian O(oiu) s-a preocupat în­ amenajarea răsadniţelor, curăţitul po­ au fost transmise materiale variate, cursul „Iubiţi cartea". Ca urma­ neri să so întilnească la cercurile de Pia di® tograful „Patria“ ; HUNEDOARA •
deaproape do îmbunătăţirea conţinu­ milor şi a păşunilor, aratul şi însă- cu un conţinut bogat: grupaje de re, la discuţia finală au dat răs­ citit fără a mai fi convocate în mo l Divorţ italian — cinematografal
tului emisiunilor. Acest lucru este de­ mînţatul ele. Ştiri din campanie, re­ ştiri, reportaje, interviuri, portrete, punsuri bune. Ei se numără special. Materialele prezentate ca „Pă­
portajele („Vizitînd răsadniţele gos­ cronici culturale etc. cum au fost prir*"- primii purtători ai insig­ rinţi şi copii“, „G.A.C schimbă din
monstrat şi de planurile lunare de podăriei“, „Cresc văz.înd cu ochii“, cele intitulate „O faptă lăudabilă“, nei din cadrul Trustului minier- temelii viaţa femeilor de la sale“,-
muncă iu care este prevăzut pro­ ş.a), prezenţa in studio a lucrători­ „Şeful da manevră“, „Despre lăcătu­ Deva. „De ce se schimbă vremea“, „Ca tre­
gramul iiecărei emisiuni. In acest fel, buie să ştim pentru apărarea sănă­
IOAN SIMION tăţi! copiilor in sezonul rece“ şi al­
în emisiunile locale sînt tratate pro­ lor din agricultură — colectivişti, şul Ion Calotă de la Depoul de lo­ corespondent tele au plăcut deosebit de mult. „Victoria“; SIMERIA: Moartea in

blemele cele mai importante care preşedinţi ai gospodăriilor colective, comotive“, „Revizii şi reparaţii de ca­ 30 MARTIE 1963 insula de zahăr — cinematograful

stau în atenţia muncitorilor din com­ ingineri — care au vorbii despre ex­ litate“, „Cronică de speclalor“, „Să PROGRAMUL 1: 5,07 Muzică in­ ../. Pintilic“; PETROŞANI: Fe­

plexul C.F.R. Teiuş — Coşlariu, pre­ perienţa fruntaşilor recoltelor bogate, îngrijim cum se cuvinte oraşul nostru“, terpretată de fanfară ; 5.40 Melodii cioara — cinematografal „AL

cum şi a colectiviştilor din Teiuş şi au făcut din emisiunile locale ade­ „La secţia de electrobobinaj 'a coo­ populare ronuneşli; 6,07 Muzică Sabia" ; Că'.atii din lună —
distractivă: 6,20 Emisiunea pentru cinematograful „7 Noiembrie“: AL­
Stremţ. vărate schimburi de experienţă pen­ perativei „Munca colectivă“ şi multe sale: 6,30 Din cîiitccele satului nou BA IULIA : Marile spcianlc — ci­
— program de cînlece populare : nematograful „Victoria" : Iii aten­
Materiale ca „Periecţionarea insta­ tru colectivişti. altele. Ele se referă însă doar la ac­ 6,45 Marşuri patriotice: 7,10 Dan­ tă, bumcu[o! — cinematograful
suri de estradă : 7,30 Sfătui medi­ „23 August“; SEBEŞ : Carlouche
laţiilor de îrînare la revizia de va­ Mult apreciate de către ascultători tivitatea oamenilor muncii din Sime- cului : Îngrijirea dinţilor ; 9,00 Ro­ — cinematograful .,Progresul“ ;
goane Teiuş“, „Veşti din complexul sini şi emisiunile locale săplămînalc ria. Despre colectiviştii şalelor amin­ za vinlurilor ; 9,25 Muzică populară Frumoasa Lurclle — cinematograful
C.F.R.“ (buletin de ştiri), „Din reali­ „Pentru tineretul şcolar". In cadrul tite, despre preocupările lor da pro­ romînească şi a minorităţilor naţio­ .,M. Sadovcanu" : ORAŞTIE : Mi­
zările muncitorilor de la revizia de acestor emisiuni îşi spun cuvîntul în­ ducţie, despre rezultatele pe care le nale : 10,00 Melodii de estradă; rajul — cinematograful „V. Răni­
vagoane Coşlariu“, „O seară de odih­ văţătorii şi profesorii, elevi fruntaşi obţin in munca depusă pe tarlalele 11,35 Cînlece şi jocuri populare tă“: Solul soliei sale — cinema­
nă a lăcătuşului de revizie" şi multe Spre resalíate (oí mai bune romineşti; 12,20 In săli şi pe sta­ tograful „Flacăra“; HAŢEG: îm­
altele, au abordat, prin forme va­ la învăţătură, părinţi. Formele varia­ G.A.C., colectivul de redacţie al cen­ dioane; 12,30 Formaţii romineşti de potriva zeilor — cinematografa!
riate — buletine de ştiri, articole, te de prezentare, discuţii în faţa mi­ trului de radioficare (responsabil Iov. Bilanţul făcut recent de către al la desfacere în proporţie de muzică uşoară ; 14,00 Muzică
reportaje — problema introducerii crofonului, scrisori de la corespon­ Marin Pinten) nu s-a străduit să-şi in­ conferinţa raională U.R.C.C., a numai 76,6 la sută. Luind cuvin- uşoară cerută de ascultători; . Popular“; BRAD: Partea la de vinii
noului în producţie, a progresului teh­ formeze ascultătorii in acest răstimp scos în evidenţă succesele înre­ Iul la conferinţă, atît Gheorghe 14.30 Melodii populare romî- — cinematograful „St. uişic“; l.O-
denţi, reportaje frumos prezentate de decît printr-un material din Spini gistrate anul trecut în activitatea Dragu, preşedinte, cit şi Petru NEA : Vară romantică — cinema­
nicii feroviare eK crainicii Valentina Piroş, Zoe Barbu („Despre planul de producţie ăl G.A.C.
Viaţa şi munca colectiviştilor stau şi Viorica Cîmpeanu, au făcut ca a- pe anul 1963“) şi o ştire din Simeria cooperaţiei de consum din raio­ Stoica, contabilul şef al coopera­
ceste emisiuni să fie ascultate cu Vecha („Pregătiri în vederea campa­ nul Haţeg.
în permanenţă în atenţia colectivului deosebită atenţie. niei agricole de primăvară“). Această tivei din Baru Mare au încercat
da redacţie. Prezentînd materiale lipsă nejuslificală de preocupare în Faţă de anul 1961, valoarea fie să ocolească acest subiect, fie
strfns legate de mersul muncilor agri­ Emisiunile bogate în conţinut, for­ direcţia amintită o mai dovedeşte şi mărfurilor industriale şi alimen­ să găsească motivări care să scu­ neşli din Banat; 16,00 Muzică tograful „Mineral“; TEIUŞ: Des­
cole, emisiunile locale i-au ajutat pe mele variate de tratare a temelor, au faptul că dintre colaboratorii recru­
colectivişti în activitatea lor de zi atras în jurul colectivului de redac­ tare cumpărate de oamenii mun­ ze starea lucrurilor. Cert este în­ uşoară interpretată la chitară ; tăinuiri — cinematografui ,.V. Roai-

cii din acest raion a fost mai ma­ să că în cazul cind exista mai 16,15 Vorbeşte Moscova ; 16,45 Ciu­ lă“; ZEA'I NA: Anii fecioriei — ci­
lă orchestra de muzică populară nematografal „Muncitorul“; II.I I
ţie un însemnat număr de corespon­ taţi pentru alcătuirea emisiunilor re cu peste 8.500.000 lei. Drept multă preocupare din partea „Cernegura“ din Piatra Neamţ ,-
urmare, unităţile 17,10 Muzică din opere ; 19,00 Scri­
denţi voluntari cum sini tovarăşii Va- prea puţini sînt colectivişti. cooperatiste din =ll=l|=||=llll=H=ll=ll==ll=:il consiliilor 1o r, Omul de Ungă line — cinemato­
cooperativele din
Mai aproape sile Sfremţan, ioan Crişan, Alexan­ Colectiviştii doresc, pe drept cu- raion au încheiat Conferinţa U.R.C.C. sori din ţară : 19,10 Melodii romî- graful „Gh Doja“; APOLDUL
Baru Mare, Pui
de problemele producţiei dru Pădurar, Nicolae Tănase, Ernest vînt, ca în emisiunile locale să se neşli de dragoste ; 19,30 Muzică de DE SU S: Mai tare ca uraganul
Sweicovski, Teodor Opriţa, Aurel La- vorbească şi despre ei, despre acti­ anul 1962 cu un Haţeg şi Bretea Romî­
zăr, Ştefan Cristea şi mulţi alţii. vitatea lor. b e n e f i c i u de =il=ll=ll=im=ll==ll=:ii=ll=ll nă, puteau ob­ dans; 20,15 Ciută Maria Lătăreţu ,- — cinematograful „23 August“.
Tovarăşa Florica Cosma, res­ 3.055.000 lei. ţine rezultate
20.30 Muzică de dans ; 21,25 Muzică

ponsabila colectivului de redac­ CONCLUZII Darea de seamă prezentată de mai bune. populară cerută de ascultători ; Oiuld in
ţie de la centrul de radioficare 22,25 Muzică de dans.
tov. Viorel Suciu, preşedintele In ceea ce priveşte cheltuielile
din Aninoasa, a prezentat în ul­ PROGRAMUL II : 12,35 Fragmen­
timul timp unele emisiuni intere­ Din activitatea centrelor de număr mai mare de oameni U.R.C.C. Haţeg şi discuţiile pul­ de circulaţie, cooperativele din te din opereta „O noapte la Vene­ m e te®ro l®q.ie
sante pentru elevi, pentru gospo­ radioficare din Teiuş, Aninoa­ de la locurile cheie de pro­ ţia“ de Johann Slrauss; 13,15 Din
dine („Gospodinele noastre“), în sa şi Simeria se pot desprin­ ducţie, din sectoare diferite de íate pe marginea ei au relevat şi mediul- rural s-au încadrat în pre­
de o serie de concluzii vala­ muncă. Datorită acestui fapt,
studio au fost invitate formaţii bile şi pentru alte centre de aşa cum se întîmplă de exem­ alte aspecte pozitive din munca vederile planului, iar unele au folclorul popoarelor; 15,00 Solişti şi PENTRU 2-1 ORE
de artişti amatori ale clubului din acest fel din regiune. plu la Aninoasa, activitatea de formaţii arlislice de amatori; 16,10 Vreme neslabilă cu cerul
localitate, săptămînal au fost pre­ acestor unităţi. realizat chiar economii la acest Muzică corală; 17,00 Melodii din schimbător mai mult acoperit. Vor
zentate emisiuni în limba maghia­ Se constată că, in general sprijinire a producţiei este cădea precipitaţii sub formă de
ră, etc. conţinutul emisiunilor locale sporadică, cu un slab conţi­ Paralel cu reprofilarea unor capitol. Cu toate acestea, pe raion filme de compozitori sovie­ ploaie şi lapoviţă. In regiunea de
s-a îmbunătăţit. De cele mai nut, sau cum se întîmplă Ia tici ; 18,05 Arii din operete ,-
Dar, dacă emisiunile locale ale multe ori, acestea tratează Simeria, problemele tratate în magazine, dotarea altora cu mo­ plafonul cheltuielilor de circula­
centrului de radioficare sînt bo­ probleme importante, popu­ cadrul emisiunilor au o arie
gate în materiale inspirate din larizează succesele în muncă, mică de cuprindere, scăpin- bilier şi deschiderea de unităţi ţie a fost depăşit cu 360.000 lei.
activitatea obştească, munca mi­ fruntaşii, mobilizînd ascultă­ du-se din atenţie activitatea
nerilor esle prezentată numai torii Ia îndeplinirea sarcinilor desfăşurată şi în sectorul so­ noi, ca de pildă magazinul de Cum se explică aceasta ? De­ 18,20 Actualitatea muzicală. munte lapoviţă şi ninsoare. Vini
prin sumare buletine de ştiri şi ce le revin. De asemenea, ma­ cialist al agriculturii.
cîteva articole citite din ziarul terialele prezentate în cadrul chimicale din Haţeg, chioşcul păşirea se datoreşte în bună mă­ slab pînă la potrivit cu intensificări
„Steagul roşu“. Colectivul de re- emisiunilor îmbracă forme Pe viitor, responsabilii co­
dacţie n-a transmis în ultimele variate, atrăgătoare. lectivelor de redacţie de la alimentar de la Ohaba de sub sură fie nefolosirii întregii capa­ ma temporare predominind din sud.
două luni nici un material sem­ centrele de radioficare vor Temperatura în creştere uşoară,
nat de vreun inginer sau tehni­ Trebuie să arătăm însă că, trebui să depună mai mult Piatră, prăvălia de la Băţălar şi cităţi a mijloacelor de transport,
cian de la E. M. Aninoasa, nici pe lingă aceste lucruri bune, interes în muncă, să-şi reor­
un miner n-a vorbit în faţa mi­ în activitatea centrelor de ganizeze colectivele pe cax-e le un. magazin mixt pentru munci­ fie dirijării necorespunzătoare a minimele fiind cuprinse între 4
crofonului despre munca echi­ radioficare se mai semnalea­ conduc, să-şi formeze un cerc
pei sau brigăzii din care face ză încă o serie de deficienţe larg de colaboratori şi cores­ torii forestieri de la Gura Apei, acestora. Din această cauză coo­ 30 M A R T I E 1963 şi 10 grade, iar maximele între 10
parle Aceasta pentru că printre Astfel, deşi fiecare centru are pondenţi. De asemenea, orga­
colaboratori nu se găseşte nici un un colectiv de redacţie, în nele de partid trebuie să în­ Uniunea raională a obţinut fru­ perativa „Ţara Haţegului“ din DEVA : Lupeni 29 — cinema- şi 16 grade. Ceaţă dimineaţa.
cadrv tehnic. multe cazuri munca de strîn- drume cu şi mai multă grijă
gere şi redactare a materia­ aceste colective de redacţie, moase succese şi în ceea ce pri­ Haţeg a depăşit cheltuielile de
Frir. antrenarea în jurul colec­ lelor este lăsată pe seama u- să controleze periodic activi­
tivului de redacţie a unui număr nui singur om, a responsabi­ tatea pe care o desfăşoară, să veşte contractarea şi achiziţiona­ circulaţie la alimentaţia publică
cit mai mare de mineri, tehni­ lului colectivului. Apoi, mun­ le ajute şi mai mult în al­
cieni şi ingineri, emisiunile loca­ ca cu corespondenţii volun­ cătuirea unor emisiuni bine rea produselor agricole. cu 135.000 lei.
le ale centrului de radioficare pot tari şi colaboratorii, Ia multe orientate, cu un conţinut bo­
şi trebuie să oglindească şi mun­ centre de radioficare se duce gat, mobilizator. Apreciind rezultatele obţinute Hotărirea adoptată de confe­ FILIALA REGIONALĂ A SURDOMUŢILOR
ca minerilor din abatajele Ani-
noasei. încă defectuos, nefiind antre­ S. POP în anul trecut, participanţii la rinţa raională asigură înlătura­
naţi în această activitate un
V. CHIŞ conferinţă s-au referit în aceeaşi rea deficienţelor de pînă acum şi HUNEDOARA j

măsură şi la lipsurile care au in acelaşi timp obţinerea unor

mai existat în activitatea coope­ noi şi însemnate succese. Este ne­ CU SEDIUL IN SEBEŞ STR. DOBROGEANU GIIEREA NR. 3, j

rativelor. Astfel, în raion mai cesar însă ca consiliile cooperati­ TELEFON 361, ANUNŢĂ VACANTE URMĂTOARELE POSTURI : \

sînt cooperative ca de pildă cele velor să tragă învăţăminte din — INSTRUCTOR ORGANIZATORIC; |

din Pui, Bretea Romînă şi Baiu lipsurile de pînă acum şi să ia — INSTRUCTOR CULTURAL SPORTIV,

Mare care nu ţin pas cu sarci­ măsuri pentru înlăturarea lor. CEI INTERESAŢI TREBUIE SĂ ÎNDEPLINEASCĂ CON '

nile ce le revin în domeniul des­ Pentru aceasta va trebui ca şi co­ DITIUNILE H.C.M. NR. 1053/1960. \

facerii mărfurilor. mitetul executiv al U.R.C.C. Ha­ INFORMAŢII SUPLIMENTARE SE POT CERE LASEDIUL t

Dacă în 1962 planul la desfa­ ţeg să acorde mai mult sprijin UNITĂŢII.

cere (pe raion) a fost realizat tuturor unităţilor, condiţie esen­

abia cu 99,3 la sută, o parle din ţială pentru îmbunătăţirea conti­

vină revine conducerilor acestor nuă a activităţii comerciale în

cooperative care au rămas sub raion.

plan. Cooperativa din Baru Mare, PETRE FARCAŞIU

de pildă, şi-a realizat planul anu- corespondent

Regiunea Hunedoara, bogată în pă­ Parcai Naţional Retezat (I) Clima subtropicală de atunci a îmbră­
duri şi importante zăcăminte de căr­ cat poalele munţilor în haina punţii
bune, fier, aur, este înzestrată şi cu vcrtle a unei flore pe caic nu o mai
diferite bunuri naturale ocrotite, mo­
numente ale naturii, valoroase din putem intilni azi dccîl in bazinul mc-
punct de vedere ştiinţific, dintre care
enumerăm: constituţia sa geologică, bogăţia de tezat, Pcleaga, Păpuşa, Slavei, înve­ Vedea Lăpuşnicului Mare, formată diteranian sau pc coastele atlantice
neasemuit pitoresc al văilor, culmilor lite în zăpadă piuă primăvara lirziu, elin văile Bucurei şi Pclcgii, care curge
Parcul dendrologic din Simeria, ves­ opărind atunci ca un juvacr sclipitor spre sud-vest, pînă la Gura Apei. ttlc Americii de Nord. Dispariţia a-
tit prin diferite specii de arbori rari şi piscurilor masivului, peisaje de cea in veriga de ' srnarald a pădurilor de Unindu-se în acest punct cu Lă- ccstci flore se datoreşte epocii glacia­
şi exotici; mai autentică sălbăticie neînlîlnite în ruşinoase ce sc deşteaptă din somnul puşmcul Mic. Rial şes şi Valea Mti­ le din diluviu cc a urmat după ter­
munţii noştri, florile rare atît de viu adine al iernii, iar vara pierdute in ranului, rial Lăpuşnicului Mure dă ţiar. Carpatii, ca şi Retezului, s-au
Pădurea Bej an de lingă Deva, re­ colorate, vînalul deosebit de abun­ ceată. acoperit de la 1.300 in. în sas cu ză­
numită prin marea varietate de hi­ dent şi mai ales nevătămatele feno-\ naştere Iliului Marc caic, curgînel spre pezi şi gheţari veşnici. Nicăieri în
brizi ai stejarului, fenomen natural a- menc glaciale — căldări, custuri, ieze­ Ceea ce împrumută aspectul şi ca­ nord. se varsă în Strei, dincolo ele Carpatii romineşti nu sini mai gran­
proape unic pe continentul european: re şi morene — fac din această parte racterul de sălbăticie fără pereche in Haţeg. dioase urmele glacialiei de odinioară « llllli
ca în Retezat.
Rîpa Roşie din apropierea Sebeşului, a Cârpelilor un loc minunat al na­ Carpalii noştri nu sînt numai piscuri­ La răsărit de Custura Păpuşii curge
cil interesantele fenomene geologice ; turii. le singuratice, care se ridică piuă la Riul Bărbat, care după ce trece prin Acestei epoci cumplite de prefaceri
peste 2.300 m. ci şi faptul că acest ¦comuna Pai, sc varsă de asemenea in i sc datoreşte reliefai sălbatic, exca­
Conul Vulcanic pe care a fost con­ Acest splcndit masiv î\i deşteaptă munte se găseşte înglobat din trei Strei. vat al maniilor, morenclc şi căldările
struită Cetatea Deva. pentru interesan­ cele mai adinei impresii de drumeţii părţi în masive întinse, lucru ce de­ Aceste două rîieri — Riul Mure şi de origine glaciară, acel peisaj sobru
ta sa formaţie geologică şi floră; termină o climă specific aspră şi o Riul Bărbat — se varsă în Strei, ieş­ şi impunător, amprenta caracteristică
naturalistice, turistice şi vînătoreşli şi floră şi faună de munţi înalţi. a acestui masiv.
Iezerul Sunau «din raionul Orăştie şi iii trezeşte interesul pentru grandioa­ tii! fiind afluenţii Jiului romînesc.
iezerul Ighiel din raionul Alba pen­ sei natură neschimbată. Aşezările omeneşti, ocolind depar­ Parcul National Retezat este aşe­ In aceşti munţi s-a scurs cel mai
tru peisajul pitoresc şi frumuseţea lor te inima muntelui ueospilalier, sc gă­ zat în inima acestui imens masiv, mare gheţar din Carpatii noştri: ghe­
deosebită : Prin delimitarea Parcului National sesc numai la poale, în văile adă­ fiind cuprins între Gura Zlata pe ţarul Lăpuşnic, lung de !) km. prelun­
postite. gii la nord şi răsărit cu gheţarii
Rezervaţia cu albumiţă de la Intre- Retezat, cu o zc.nă ştiinţifică, ame­ Riul Mare în sus pînă la Gura Apei, Bucurei şi !’elegii.
galde, unde această plantă se găseş­ najări de case şi cabane, drumuri şi Masivul esle străbătut de două şi­ iar acolo spre est pe Lăpuşnicul Ma­
te la cea mai mică altitudine cunos­ poteci, executarea unei întinse relele ruri de culmi ramificate iii altele mal re in sus piuă la Lunca Bobinei. Urmele glaciatiei cuaternare: căl­
cută piuă acum — 300 pînă la de marcaje, limitarea puşunalului în mici, secundare. dările, zănoagelc, morencle şi iezerile
330 m. ; favoarea dezvoltării caprei negre şi a De aici marcajul sc urcă pe Valea sint deosebit de impresionante şi atră­ llililB
conservării florei montane valoroase, gătoare prin aspecthl, numărul şi mă­
Peştera de la Tecuri cu numeroase Şirul nordic porneşte dinspre vest, Pallina la Stămile/i, coborînd pe va­ rimea lor. Excavaiii uriaşe din piatră I.acul Bucura aliat
stalactite şi stalagmite ; munţii Retezatului au devenit în a- din vîrlul Zlata (2.140 m.) şi sfirşeş- lea Scocul Albelor iar în Lăpuşnic, la o altitudine de
nii puterii populare, un important şi Ic către răsărit, cu înălţimile Baleii de unde limita se ridică din nou pe adăpostesc peste 80 de tauri alpine şi 2040 m. Esle cel mai
Calcarele orbitolinc de la Ampoila adevărat centru de cercetări ştiinţifice (1.438- in.), Peleaga 12.300 in.), Păpu­ versantul sting al Lăpuşnicului la ca­ iezere. mare lac alpin din
St Văile Corbului, bulzul calcaros al şi un loc minunat pentru practicarea şa (2.302 in.), Vîrlul Marc (2.433 vi.), bana Bula, vîrful Custurii, vîrful Gru- ţara noastră, avînd
Vulcanului, ş a. turismului, vinatului şi pescuitului şi muntele I.ăci( (1.000 m.). Cel mai întins iezer din Carpatii o suprafaţă de pes­
sportiv — în zona de proiecţie a par­ niiil, nude ocoleşte spre nord la slînu lomîneşli se află în Retezat: este la­ te 10 ha. In lac se
Dintre acestea insă Retezatul este cului, oferind minunate perspective de cul Bucura cu o suprafaţă de peste pot pescui păstrăvi,
cea mai interesantă şi mai frumoa­ dezvoltare în viitor. Latura sudică a acestui întins com­ de Rîu — izvoarele Riuliii Bărbat 10 ha. urmat de lăut negru. Gemene­ care ating cîteva
să rezervaţie din regiunea Hunedoa­ plex alpin o formează impunătoarea apoi la Vîrful Mare. De aici coboară le, Zănoaga ş.a. deosebit de încin- kg. in greutate.
ra. precum şi din tara noastră, prin Acest munte, situat la extremitatea tăloare prin pitorescul lor.
rarităţile naturalistice, complexitatea vestică a Carpalilor meridionali, sc culme care porneşte din Stânulc(ii pe Valea Galeşului piuă la cabana Cascada Lolaia,
florei şi faunei precum şi prin măr­ leagă spre răsărit de munţii Cugirului mari (2.030 in.) şi sfîrşeşte în Piat-a Pitirile, apoi urcă pe Valea Stini- Timpurile acestei epoci¦ an trecut, înaltă de circa
turiile nevătămate ale glacia(iunii de prin pasul Rănita, spre sud Jiul îl Zănoagei (1.447 in.), deasupra Lupeni- şoarei pînă la vîrful Retezatului, de luminii vremi mai călduroase, apoi o 20 m.
odinioară, constituind primul parc na­ desparte de Parîng şi munţii Vulca­ lor şi Vulcanului. nonă răcire.
tional al tării noastre. nului, conlinnîiid la vest în munţii unde coboară în pirtul Gemenele, apoi
Cernei şi grupul complex al Godcanu- Cele două şiruri de creste, culmi şi pc valea Zlălaia pînă la Gura Zlata. 'Azi, in cele 2-3 luni de vară, cind
* lui şi Ţarcului. soarele cheamă la via/ă întreaga hune
piscuri sînt legale printr-u creastă Rezervaţia ştiinţifică a acestui parc
Retezatul este un masiv muntos, Din aceste trei părţi lipseşte dis­ animală şi vegetală, atît de variată
compact, sălbatic şi izolat, aşezat în îngustă şi zim(uilă, Custura Păpuşii, naţional este cuprinsă între Gura Zlu- a acestui masiv, întregul munte îşi
partea de sud-vest a regiunii Hune­ tanta şi perspectiva, care să scoată leapădă cojocul de iarnă, doar mici
doara, întins pe o suprafaţă de a- în relief măreţia munţilor. De la nord ce sc desfăşoară între vîrful Păpuşii la, Piritei Gemenele, vîrful Retezatu­ limbi de zăpadă se mal păstrează în
proape S3.000 lui., in centrul căruia însă. dinspre Valea Haţegului, Rete­ dosul pereţilor slîncoşi şi prin ză-
(2.302 iii.) şi vîrful Gusturii (2.403 in.). lui, Poarta Bucurei. vîrful Judele, nnage.
sc află Parcul National Retezat, in zatul esle deosebii de impunător.
suprafaţă de peste 10.000 ha. Grafie perspectivei largi, acest ma­ Re(eaua hidrografică a maniilor Re­ vîrful Scşclc, vîrful Zănoagei. vîrful Ing. TRAI AN IACOB
siv imens iii apare mai gigantic şi
înfăţişarea geografică a Retezatului, tezatului este bogată, o mulţime de Aradeş şi pc pinul Turcului la Gura

pîraie se scurg vijelios pe culmile a- Zlata.

brupte, unele izvorîml chiar din iezere, Munţii Retezatului s-au ridicat. înain­

forminei apoi văi şi intri cu un de­ te de era terţiară, fiind înconjuraţi

bit mare şi constant din care men­ piuă lirziu, în terţiarul nou, ile gol­
mai măreţ- cu vîrfurile-i seinele; Re­ ţionăm ;
furi de marc cu ţărmuri Ia 700-S00 m. (Va urma)